798 matches
-
foame, găleți, pestelci, tricouri, contra voturi, s-a și apucat de făcut noduri marinărești bine îmbârligate la reforma din învățământul românesc. Știam demult că el avea un dinte împotriva a tot ce iese din școala românească și nu se numește tinichigiu sau ospătar, așa că în continuare numitul Traian Băsescu a hotărât să nu mai lase soarta elevilor în voia brizei liniștite și a valurilor vieții trasate de părinți, și la un păhărel în nopțile lungi de la cârciuma favorită, a trasat, hâc
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
școala va fi cel mai bun loc de popas în viață pentru domnișoarele blonde sau vopsite blonde, cu mintea odihnită. Nu au fost uitați nici băieții fără veleități de gigolo, sau mardeiași, care în compensație pot să devină mecanici ori tinichigii, și care vor fi stimulați cu burse în Transnistria, sau la mama dracului, unde sunt locuri libere pentru școlarizare la discreție. Cât despre scoaterea educației fizice din programa școlară, nici nu se pune problema. Este singurul „obiect de studiu” unde
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de euro, fiindcă nu vrea să plece din motive personale în străinătate. Și să nu credeți că a absolvit Filosofia, sau mai știu eu ce specialitate din acelea, care vorba lui Băsescu, mai degrabă ar lăsa locul la niște vrednici tinichigii, pe care să se bazeze țara, ci a absolvit Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. Bune facultăți, nu? Dar în lumea aceasta a noastră intens democratică, mai trebuie pe lângă diplome, să ai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și ministru...“ sau mormolocul acela endemic, Mircea Geoană: „Eu, și ca și președinte...“. Atunci eu, „ca și” om cu un pic de carte, pot să vă spun, că folosiți această expresie ca idioții, care nu au făcut măcar școala de tinichigii. EXPERTIZĂ înseamnă, pe scurt, „constatare și estimare făcută de un expert la fața locului“, nicidecum vasta experiență politică a unuia sau altuia, cum le place la foarte mulți politicieni să spună, în frunte cu celebrul piticot, titrat în drept constituțional
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
epigonismul și lipsa de personalitate, făcînd din el unul dintre cei mai interesanți și mai rafinați autori ai avangardei românești. „Poemele-definiție” grupate în revistă sub titlul ironic de „Științe naturale“, iar în volum - sub titlul altfel „didactic” de Abecedar („Cismarul“, „Tinichigiul“, „Croitorul“, „Brutarul“, „Calul“, „Pianul“, „Bradul“, „Boul“, „Cîinele“, „Pisica“, „Ursul“, „Porcul“, „Plopul“, „Luna“, „Soarele“, „Stelele“, „Măgarul“, „Trenul“, „Cerul și Pămîntul“ ș.a.), nu sînt doar „alegorii”, ci „categorii”, „specii” moral-culturale, „caractere” și „fiziologii” moderne, mai exact - avangardiste, fie că e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
măcar Moldova de dincolo va scăpa până la urmă de această soartă câinească... O urare pentru maghiari Ce mai trebuie atâta școală pe capul românului, când toate problemele lumii au fost deja rezolvate de alții, când România are nevoie doar de tinichigii, după spusele celui mai mare specialist în produse distilate, ajuns președinte de țară, iar de savanți nu mai avem nevoie, deoarece avem unul, care acum nu numai că are pretenția că ține locul la toți cei din învățământ, dar le
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ci de cosași avem nevoie. Știți cumva să cosiți? Oameni v-ați face. Comandantul și pilotul se uitară descumpăniți unul la altul. — Sau dacă v-ați pricepe la tinichigerie - continuă mediocrul - încă ar fi o treabă. Ducem mare lipsă de tinichigii. În clipa aceea de responsabil se apropie o fetișcană rumenă în obraji, cu un bust zdravăn, extramediocru. — Tovarășe responsabil - ciripi ea cu vioaie familiaritate, nu fără să se uite pe furiș la pământeni -, să mai pun ceva în ciorbă? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Privea fereastra albastră, mânjită cu lumina stinsă, pierită a nopții și ofta. Pe drumul Griviței treceau căruțele lăptarilor în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a mai gândit ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-a botezat nepotul pretorului Măzăriceanu, de la Bumbești, care ține nevastă de-a doua de e fata sorii nașului nostru de cununie, Tăchiță Pansament, îl polecrește așa că a făcut armata la 14 Roșiori, infirmier, da’ el de meserie a fost tinichigiu în Filantropiei, specialist prima în sobele alea de tablă cu cuptiorul pă dreapta, românești le zicea în Basarabia, i-am spus colonelului, la chestiune, fără balsamuri, «Nae, las-o așa, în păpușoi, nu vezi că e criză la toată Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
școalele profesionale, comerciale, de meserii, de agricultură”) - în timp ce în Bulgaria, de pildă, într-o perioadă echivalentă, „practicienii” erau de peste 4 ori mai numeroși decît „teoreticienii” (vezi Popescu Spineni et al., 1938). Iar situația s-a păstrat pînă la (horribile dictu...) „tinichigiii” lui Băsescu ! Același raport se regă sește, grosso modo, de la învățămîntul superior și guvernele pre-comuniste pînă la Convenția Civică post-comunistă. Această elită, concepută ca una cultural conducătoare, se contopește apoi relativ firesc cu o altă categorie socială : aceea de „intelectual
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tot într-o veselie, că se predau prea multe materii, că elevii sunt solicitați cu materii nefolositoare, că se fac doar două ore sport pe săptămână, când de fapt ar trebui două ore pe zi, că sunt mult mai folositori tinichigii decât savanții, etc, etc... Și tot chestii din acestea debita onorabilul, cu un entuziasm demn de o cauză mult mai bună pentru viitorul acestui popor amărât. Și ciracii săi au trecut la lucru. Au croit, fără să măsoare, nu de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
reușit să-l ia. Restul a rămas în situația de „Mai trage odată". In cap îmi zbârnâia ideea ceea a lui Băsescu, în care el expunea cu aplomb că școala noastră ar fi mai bine să scoată pe bandă rulantă tinichigii. Oare din care direcție îl pălise inspirația? Am găsit până la urmă. Cu voia dumneavoastră voi transcrie aici doar vreo două din pasajele cu pricina, pasaje care pot să constituie „baza" ideilor lui Băsescu. Acestea se regăsesc în cartea de căpătâi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și nu doar la Sport, iar cei care nu-l iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent cât de deștepți ar fi ei, niște tinichigii de nădejde al patriei băsiste. Măcar Adolf Hitler are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist, care își îndeamnă viitorii cetățeni să împungă fuga peste hotare spre marele necaz al tuturor tinichigiilor lumii. Și pentru a nu se dezminte, Băsescu arată încă odată cât poate fi de pervers, tocmai el, care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite tam-nesam pe goarnă, că școala românească scoate doar tâmpiți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
săi locuitori, din ce in ce mai numeroși, ce trec la edificarea locuințelor, dar și a construcțiilor social-economice și obștești (ateliere, depozite, magazine, instituții ale administrației locale ș.a.) activitățile meșteșugărești, în care vor fi prezenți evreii vor fi legate de domeniul construcțiilor că: fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
construcțiilor că: fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1 tâmplar-evrei.. În concordanță cu modele și preferințele epocii privitoare la port, la o populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare parte a produselor
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare parte a produselor și serviciilor erau vândute consumatorilor direct de către producători (~80 %), iar cealaltă parte era valorificata prin intermediul unor comercianți sau prin magazine proprii că cele ale tinichigiilor Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Itig Ungar, tâmplarului Time H..Al. sau al croitorului Zissu Herman. În lipsa unor date complete referitoare la acest aspect al activității meseriașilor evrei, presupunem că pe langă meseriașii patroni, posesori ai unor magazine proprii, existau și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Alexandru Macedonski în articolul: ”Evreii că meseriași “,care scrie :”...peste tot și în orice timp ei au excelat că meseriași...”, “...îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor le asigura un loc de onoare aproape în toate meseriile...”; “ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsozari, fabricanți de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu orice, și muncesc din greu și cinstit în toate direcțiunile.” Aceste trăsături ale meșteșugarilor evrei le întâlnim și la evreii meseriași
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14 (fierari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari/amploiați (manie națională
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o scară masivă de stejar În spirală se poate urca În turla bisericii, unde pe vremuri erau așezate clopotele. Acoperișul este de tablă. În 1888, turla bisericii este acoperită cu tablă groasă, În romburi, de către maitorul Zonu Za Lejir, tinichigiu din Turnu Severin. Pictura de la Început de secol-XVI- a fost Înlocuită de noi picturi În 1895, realizate de pictorul Roteanu. Lucrările de lărgire a ferestrelor, ușa la altar, tăierea arcurilor și turnarea pardoselii În mozaic, a fost făcută de către
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
treia plasarea permanentă reprezintă atât scopul programului special de pregătire profesională, cât și validarea eficacității acestui program. Programa de calificare prevede domenii și activități în care pot fi încadrați deficienții mintali și anume: croitor, țesător, tricoter, lăcătuș, lăcătuș mecanic, montator, tinichigiu, forjar, instalator, zugrav-vopsitor, zidar, constructor, mozaicar faianțar, ipsosar, betonist, sobar, teracotist, tâmplar, tapițer, parchetar, culegător, în agricultură și industrie etc. Bineînțeles că pregătirea profesiei trebuie să aibă un caracter individualizat, în funcție de nivelul intelectual, de particularitățile motricității și ale afectivității. Trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Sociale în iunie 1926, cuprinde un număr de 83 persoane, capi de familie. Odată cu ei au rămas pe drumuri și copiii acestora, în număr de 169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]