417,522 matches
-
tête-à-tête cu sine, în fond, un dialog dintre eul său temporal și eul permanent. ~ncă de pe primele pagini se simte o sensibilitate din zona celei mai vii memorii culturale, vorbind totuși despre realitățile cele mai recente, un soi de aristocrație tip secolul al XIX-lea, prelungindu-se agonic în sânul unei lumi profund schimbate la față. Eminență cenușie a Franței intelectuale, cum îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
comparație. N-aș vedea-o la nivelul jucătorilor, ci al conducătorilor. Cum majoritatea fotbaliștilor români ajunși în Occident fac față mai mult decât onorabil, înseamnă că hiba e în altă parte. Fotbalul românesc reproduce cu fidelitate maniacală imaginea competenței de tip Dragomir-Sandu, așa cum România acestui moment e perfecta ilustrare a viziunii neo-bolșevice a cuplului Iliescu-Năstase. Țară de pescari în ape tulburi, nu ne puteam sustrage proverbului care spune că peștele de la cap se-mpute. Când ești obișnuit cu trucarea până și
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
la nivelul tonului și, dacă romancierul nu ar fi avut inspirația ca la începutul capitolelor să precizeze personajul-narator, probabil cartea ar fi fost mult mai dificil de citit și înțeles. Mai mult decît atît, este greu de spus care este tipul de monolog practicat de cele două personaje. Ele nu par a fi niște scrisori adresate de la unul către celălalt, nici niște pagini de jurnal intim. Par mai degrabă niște confesiuni făcute marelui public, cititorului virtual al romanului, dar cu o
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
efect o atenție susținută acordată mișcărilor firești ale actantului liric, minusculelor evenimente repetitive ale traiului său curent. O asemenea concentrare asupra exteriorității mecanice a subiectului nu duce însă la o eliberare, la o salutară extrovertire, ci la o introvertire de tip special. La o criză autocompasională, la o manifestare de umilință pe care ușoara ironie formală nu izbutește a o dompta: „m-am trezit devreme, mi-am băut cafeaua, am ascultat/ știrile de dimineață și am așteptat/ să sune telefonul/ Dar
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Cezarului (provinciei) i se dă ceea ce e al Cezarului... Totuși starea critică nu e adîncită, ea neizbutind a acapara discursul în care se înregistrează exclusiv ca o componentă. Nu mai avem a face cu laceranta lamentație a ruralului dezrădăcinat, de tip Goga, ci cu o subtilă adaptare, cu tentația progresivă a unui compromis. Bardul provincial nu mai e despărțit de metropolă prin abisul civilizației, apropiindu-se de aceasta printr-o urbanizare tot mai pretențioasă a mediului său, printr-o impregnare a
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu mari șanse de durată și cu o enormă putere de convingere, dezordinile gîndirii de tip comunist și aventura periculoasă, economic, dar și simbolic, a jocului cu focul, adică a relației nefirești cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a metalului, despre care nu se putea vorbi
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
difuze. Însă și cel care caută doar aburi lăptoși sau, viceversa, exclusiv narații baladești, ar găsi în lumea lui Șerban Foarță material pentru bucurii estetice enorme. Dacă poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-o descrie și s-o identifice abatele Bremond ca fiind a poeziei pure, în fond ea are o fascinantă anecdotică interioară, o anecdotică a limbii, o povestire a
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
numai pe el, dar de ce am nevoie să vorbesc cu el despre asta? Nu-i pot spune la telefon și nu-i pot spune nicicum, probabil, la Adrian Păunescu neducîndu-se nimeni să spună, ci doar să asculte, cît mă fascinează tipul acesta de relații în socialism. Fiindcă ideea că „vîntul de nebunie n-a clintit nici o frunză” atunci, în primăvara anului 1982 și mai tîrziu, e numai în aparență adevărată. Acolo, la suprafață, în aer, unde stau îndeobște frunzele, nu s-
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Rodica Zafiu Pentru postmodernismul dominant al vremii actuale, formele hibride de discurs și interferențele dintre limbaje apar ca fiind zonele culturale cele mai interesante. Inevitabil, cercetarea însăși a acestor forme trebuie să fie de tip interdisciplinar, în orice caz să uzeze de arta încrucișării ideilor și a competențelor (de fapt, dincolo de mode și de spiritul timpului, întotdeauna un ochi proaspăt și o minte formată în buna disciplină a unei specialități au produs idei noi prin
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Vrânceanu, în cartea sa Modele literare în narațiunea vizuală. Cum citim o poveste în imagini? (București, Cavaliotti, 2002), pornește dinspre teoria literaturii, cu un solid bagaj de estetică, semiotică și lingvistică, pentru a studia manifestările narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare a narativului în imaginea fixă. E o performanță mai ales
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
seriile de gravuri satirice, banda desenată. E interesantă încercarea de a delimita și de a controla criteriile de potențială narativitate a imaginii: referirea intertextuală la o poveste (metoda non-vizuală) sau reprezentarea unei ființe în acțiune (metoda vizuală). Din combinarea acestor tipuri ideale rezultă grade diferite de narativitate; de altfel, două dintre ideile fundamentale - și, mi se pare, inatacabile - ale studiului Alexandrei Vrânceanu sînt cea privind caracterul determinant al receptării (o imagine oferă doar indicii narative; lectura tabloului le poate utiliza sau
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
acest fel s-ar fi asigurat de invitații care mai de care, formulate din toată inima, vorba să fie, de opoziție. El a preferart o demisie cu jumătăți de explicații și cu sferturi de adevăr. O asemenea plecare politică, de tip dl Goe, care țipă după ajutor după ce se baricadează de unul singur în WC, mă face să cred că dl Gușa n-a înțeles regulile jocului în PSD. Ori poate că a priceput că după funcția pe care a avut
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
indirect, prin unghiul receptării de care a avut parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte, firește, cercetătorii de diverse calibre care și-au închinat lucrările fenomenului Hașdeu. Trebuie precizat că cei din prima categorie s-au apropiat de Hașdeu cu mijloace parțial inspirate de însăși contribuția operei
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
la inserția unora de rang secund. Este, în acest cadru, Titus Popovici un foarte mare scriitor? În motto, Mircea Iorgulescu își menajează termenii: scriitorul "a fost atras cu o forță mai presus decât a înzestrării sale către narațiunea aparent de tip obiectiv, cu arhitectură sobră și fortificații etice riguroase. În articol, autorul acestuia se abține de la orice judecată de valoare, narându-i romanele, cele de după 1990 punând "un accent nou pe dilemele, neliniștile, speranța, surparea lui Andrei Sabin și Alexandru Suslănescu
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
asupra existenței noastre simbolice, asupra fenomenului artistic, în particular. Marea avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă, deschise, în ultimii doi ani, în zona Lipscani, Blănari, Covaci, trăiește dintr-o relație directă cu un anumit tip de cumpărător, fie el ocazional sau colecționar cu proiecte sistematice. În România se construiesc săptămînal sute - dacă nu mii - de hectare de pereți care trebuie mobilați cu ceva. Dacă nu se umplu cu lucrări de artă, se găsesc alte substitute
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
fragmente dintr-o compoziție pentru simplul motiv că sînt mai prost conservate, iar restaurarea diminuează substanțial veniturile. Mulți dintre cei care manipulează direct bunuri artistice sînt oameni care nu știu, nu cunosc și nici nu sînt interesați profund de acest tip de obiect, obiect pe care-l folosesc, însă, fără scrupule și exclusiv din rațiuni lucrative, exact așa cum folosesc proxeneții tinerele pe care le "exporta în străinătate. Concluzia care derivă dintr-o asemenea realitate este una singură: anume crearea și impunerea
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
parametrii de gandire sonoră a epocii dar liberă de constrângeri. Este calea aleasă de Horia Andreescu pentru a parcurge periplul de circa trei secole printre lucrări ilustrative pentru diversele etape parcurse de la polifonia renascentista la strălucirea ornamentala a ariilor de tip mozartian. O observație generală se impune: aceste muzici ivite într-o lume provinciala, de margine de imperiu, nu sunt cu nimic mai prejos decât creația curentă din marile centre din care își luau modelele ( în speță Viena, sudul Germaniei). Sunt
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
un individ care de multe ceasuri arunca în el cinzeacă după cinzeacă... Pe-o față de masă de local, discuțiile se înnoadă spontan. Cum omul de cultură e din fire un tăcut, a cuvîntat individul afumat: - «Dom’le, îl știi pe tipul ăla ciufulit, în carouri, de la bar?» - «Nu», zise din inerție culturalul, deși recunoscuse în persoana indicată un actor foarte popular. - «Dom’le - continuă afumatul - tipul ăsta mi-a mîncat sufletul. M-a lăsat nevasta..., m-am îmbolnăvit de ficat... m-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
cultură e din fire un tăcut, a cuvîntat individul afumat: - «Dom’le, îl știi pe tipul ăla ciufulit, în carouri, de la bar?» - «Nu», zise din inerție culturalul, deși recunoscuse în persoana indicată un actor foarte popular. - «Dom’le - continuă afumatul - tipul ăsta mi-a mîncat sufletul. M-a lăsat nevasta..., m-am îmbolnăvit de ficat... m-a adus în ultimul hal..., mi-am pus în cui toate treburile, treaba mea e să-l urmăresc pe reacționarul ăsta, și’mnealui mă poartă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
-urile de pe etajera din stînga. Inima clichează, iar mîna îl apucă automat pe cel pe al cărui cotor scrie Miles Davis, Lift to The Scaffold. De ce acesta și nu altul? Habar n-ai. Acesta ești tu, cel de azi. Un tip de patruzeci și trei de ani, care a ratat tot ce era de ratat ( cariera, familia, marea iubire), trecut încetișor, pe nesimțite, de la statutul de mare speranță, cu viața în față, la cel de matur deziluzionat, cu privirea îndreptată tot
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
am înțeles să scriu, și mai abitir, poezii aiurite și slabe, de adolescent. Devenisem poetul liceului. Trec șase luni sau mai mult. Profesor de limba franceză era chiar un francez, monsieur Landry, venit printr-un schimb franco-român de profesori. Un tip înalt, frumos, distins, cu o mustăcioară și care preda altfel, era foarte popular, foarte apropiat de noi. Rupea și binișor românește. Într-o zi, ne-a dat un extemporal de 10 minute, în limba română, așa cum obișnuia el, în mijlocul unei
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
narațiuni estetice fără vreo legătură cu evenimentele realității nu era o minciună, ci un joc reflexiv al imaginației creatoare despre ceea ce este realitatea și ce nu este însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de admiratori: "«Cine era țipă?» Paul era iritat de comentariile în doi peri ale lui Toni. Chiar încerca să-l ia pe Toni
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale este spațiul graficii și al artei monumentale, iar tipul de sensibilitate în care ar putea fi ușor integrat este unul care mizează exclusiv pe valorile diecrete și pe gesturile rafinate, cum ar fi, de pildă, acelea din viziunea impusă în ultimii ani de Stela Lie. Lipsit de aroganța creatorilor
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
influența traducerilor din texte de sursă anglo-americană. pare a fi traducerea preferată a termenului englezesc challenge: folosit în mass-media, publicitate, economie, cu sensuri predominant pozitive. Întrebuințarea retorică a termenului are de fapt la bază optimismul publicitar al unui discurs "de tip american", bazat pe ideile de concurență, întrecere, luptă, continuă punere la încercare. Cred că a existat o perioadă de oscilație, în care conceptul era transpus în română și prin termenul sfidare; e de altfel interesant că și în alte limbi
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
scrumiera (personajul fuma mult) și-așa plină dinainte, se umpluse de tot. Trebuia golită urgent; mirosea de trăznea. Discuța, curios, fără să fie un interogatoriu, semăna cu un interogatoriu, unul amical însă... Ce mă supăra la conlocutor, deși era un tip extrem de amabil și de prevenitor... (ori tocmai de aceea, starea naturală a unui om de treabă, sincer cu adevărat, neavând neapărată nevoie de asemenea calităț)... era nu numai că fuma țgare după țgare, ci felul cum stingea chiștocul, gest ce
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]