1,430 matches
-
moda structuralistă, fondată pe postulate autonomiste. Pe parcursul acestei lucrări se conturează obiectivul major, acela de a analiza, din punct de vedere lingvistic, natura compozițională, profund eterogenă, a oricărei producții de limbaj. Tocmai această eterogenitate se află la baza respingerii demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi observată și abordată din perspectivă tipologică, cu singura condiție de a adopta un punct de vedere modular. Tipologiile enunțiative, reținute cel mai adesea de către lingviști (Benveniste, 1966, Weinrich 1973, Simonin-Grumbach 1975) sunt cu siguranță pertinente la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conturează obiectivul major, acela de a analiza, din punct de vedere lingvistic, natura compozițională, profund eterogenă, a oricărei producții de limbaj. Tocmai această eterogenitate se află la baza respingerii demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi observată și abordată din perspectivă tipologică, cu singura condiție de a adopta un punct de vedere modular. Tipologiile enunțiative, reținute cel mai adesea de către lingviști (Benveniste, 1966, Weinrich 1973, Simonin-Grumbach 1975) sunt cu siguranță pertinente la un nivel foarte precis de definire a textualității și nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
actele de vorbire [3], cât și tipologii fundamentate pe probleme de tematică și care iau în considerare opoziția dintre ficțiune și non-ficțiune [5]. Altele, mai apropiate de nivelul lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care s-a discutat mai devreme. Situarea unei analize tipologice la [1] și la [2] mi se pare, de asemenea, la fel de ambițioasă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care s-a discutat mai devreme. Situarea unei analize tipologice la [1] și la [2] mi se pare, de asemenea, la fel de ambițioasă și dificil de demonstrat din punctul de vedere lingvistic pe care am încercat să-l abordez aici. Taxinomiile actelor ilocuționare [3] (ale lui Searle, Austin și succesorii lor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un rol cel puțin la fel de important precum efectele de suprafață de obicei admise. Extrema eterogenitate a "genurilor de discurs", făcute cunoscute deja de către Bahtin ca fiind o caracteristică a limbajului uman, reprezintă, în fapt, o constatare empirică prealabilă oricărei abordări tipologice a diferențelor. Eterogenitatea este un dat pe care lingvistul nu poate să-l ignore și este imposibil să dezvolți o teorie câtuși de puțin consecventă a textului, fără a se ține seama, la modul, pe cât posibil, economic și general, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din una sau mai multe propoziții elementare. Nu ne rămâne acum decât să definim aceste propoziții, punându-ne, până una alta, întrebarea dacă este pertinent să vorbim de propoziții narative, descriptive sau de alt tip; cu alte cuvinte, dacă diferențele tipologice au loc la acest micro-nivel sau la un nivel superior de grupare a propozițiilor în pachete (macro-propoziții) organizate după schemele prototipice ale secvențelor de bază. Atât în oral, cât și în scris, interpretantul încearcă, înainte de toate, să înțeleagă ceea ce i
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai puțin, să autorizeze sau să împiedice o propoziție de a fi considerată ca fiind narativă (sau, mai mult, descriptivă, argumentativă, explicativă sau dialogală), criteriile gramaticale nu permit, în mod absolut, ca aceasta să fie definită din punct de vedere tipologic. Este imposibil să neglijăm aici relațiile constante dintre dimensiunea locală microstructurală și globală secvențială a faptelor de limbă. O propoziție dată nu poate fi definită ca fiind narativă sau descriptivă sau de altă natură, decât în lumina dublului joc al
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că aceeași operație de ancorare garantează unitatea semantică a secvenței, menționându-se despre ceea ce este vorba sub forma unei teme-titlu date, fie la început, fie la sfârșitul secvenței. 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? În publicațiile anterioare, preluând clasificările tipologice propuse de Werlich și de Longacre, am considerat, fără nicio rezervă, rețeta de bucătărie, prospectele tehnice, consemnele și reglementările, regulile de joc și ghidul turistic, chiar horoscopul, profeția și buletinul meteorologic, ca fiind posibile ilustrări ale unui tip de secvențialitate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
înseamnă, cu siguranță, același lucru. Este important deci să reașezăm totul într-o anumită ordine, chiar cu riscul de a lua, uneori, decizii arbitrare. (Grize 1981: 7) 2. Explicativ, expozitiv și informativ Din cauza acestor excese apărute în cadrul încercărilor de clasificări tipologice, s-a produs uneori o confuzie 29 între textul explicativ și textul expozitiv și chiar s-a vorbit foarte mult timp despre textul informativ. Așa stau lucrurile, de exemplu în Instructions officielles françaises pour le Collège (pagina 46 din ediția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o dinamică inversă, cu toate că asimetrică, să identifice reperele cu care producătorul textului jalonează traseul acesteia, astfel încât textul să poată fi calificat ca fiind explicativ" (1981b: 23). Această abordare clar discursivă se bazează, în plus, pe respingerea categorică a oricărei reflecții tipologice: O explicație nu poate avea un statut în sine, ea este, în esența sa, relativă. Una din dificultățile pe care le întâmpinăm, atunci când vrem să separăm un obiect de studiu de câmpul discursului, pentru a-l introduce într-o tipologie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1990: 105; subl. n.). Trebuie să reținem de aici că, rezumând studiul la analiza secvențelor explicative, el adoptă un punct de vedere secvențial, fondat pe recunoașterea faptului că textul este o unitate prea eterogenă pentru a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În ciuda greutății, pinguinii pot, de asemenea, să plonjeze de la o înălțime considerabilă; sternul lor protejează abdomenul de efectul șocului. Etude zoologique, Editions Rencontre, Lausanne, 1977 Complexitatea și eterogenitatea formelor uzuale ale secvențelor explicative constituie cauza polemicilor cu adversarii oricărui demers tipologic privind textul. Un text precum cel din exemplul (7) prezintă un caracter atât de eterogen, încât nu poate fi considerat drept manifestare a unui prototip dat. Nu am putea, numai din această cauză, să ne îndoim de utilitatea unei reflecții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
privind textul. Un text precum cel din exemplul (7) prezintă un caracter atât de eterogen, încât nu poate fi considerat drept manifestare a unui prototip dat. Nu am putea, numai din această cauză, să ne îndoim de utilitatea unei reflecții tipologice, însă prin aceasta se confirmă doar că textele reale actualizează într-un fel, mai mult (textele (8) și (9), de exemplu) sau mai puțin clar (textul (7) mai ales) prototipul de bază pe care îl au în memorie locutorii. Teza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lingviști reprezentat de Bahtin, relativizează foarte mult aceste distincții care acum se încearcă a fi evidențiate pentru a putea pune în opoziție formele monologale (povestirea, descrierea, argumentația și explicația) cu forma dialogală și pentru a exclude dialogul din cadrul oricărei reflecții tipologice. Oricare ar fi gradul de acord sau chiar de maxim dezacord dintre partenerii unei interacțiuni dialogate, aceștia cooperează, fie că vor sau nu, la producția unei unități perfect identificabile, care cuprinde atât un început și un sfârșit, cât și moduri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Ceea ce am arătat până aici demonstrează faptul că punerea în scenă reprezintă de fapt o foarte riguroasă punere în povestire (montaj). Rămâne acum să mai răspundem la o întrebare legată de problematica ornamentului, pe care o asimilăm termenului de dominantă tipologică, plecând de la această afirmație categorică a lui P. Kuentz: "Întreaga organizare a textului este [...] de natură lirică mai degrabă decât narativă" (1970: 26). Cu siguranță, topica barocă a clar-absurdului, formele picturale în expresie, vizibile sau fantasmatice, antiteza putere vs slăbiciune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Din punct de vedere cantitativ, dialogul cu siguranță predomină, însă este un tip înglobant care definește apartenența generică a întregului. Parcurgând capitolele acestei lucrări, transpare ideea că trăsăturile de eterogenitate ale enunțurilor produse nu pot fi trecute cu vederea. Reflecția tipologică nu are scopul de a reduce complexitatea la ceea ce este simplu și evident. În opinia mea, este necesar ca, dimpotrivă, prin ea să fie redimensionat caracterul complex al compoziției discursive. Ipoteza prototipurilor secvențiale reprezintă un răspuns la orice încercare de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1 și textul 4 se potrivesc datorită izotopiei mizeriei; textul 2 și textul 4 datorită izotopiei sărăciei. Criteriile enunțiative apar în plan secund: textele 1, 2 și 4 se potrivesc datorită prezenței timpurilor specifice povestirii (imperfect și perfect simplu). Criteriile tipologice nu intervin decît în ultimul rînd: textele 3 și 5 sînt considerate cataloage de vînzare și din această cauză sînt excluse, în timp ce textele 1, 2 și 4 sînt acceptate ca fiind fragmente de povestiri romanești. Pentru a facilita lectura, trebuie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și dinamică (deși dispune de trăsături relativ stabile, cunoaste o evoluție în timp, atât în plan filogenetic, cât și în plan ontogenetic). La nivelul personalității, operează, simultan, trei tipuri de caracteristici (niveluri): a. General - umane (universale), proprii tuturor oamenilor; b. Tipologice (particulare), valabile numai pentru anumite grupuri (categorii) de indivizi; c. Strict individuale (singulare), ce definesc omul ca entitate irepetabilă, unică, originală. În absența nivelului general al personalității (de competența psihologiei generale), variațiile interindividuale pot fi doar constatate, dar nu și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
personalității (de competența psihologiei generale), variațiile interindividuale pot fi doar constatate, dar nu și explicate deplin. În mod real, variațiile concrete rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter teoretic sau
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter teoretic sau aplicativ, trebuie să se bazeze pe corelarea dialectică permanentă a individualului și general - particularului, a concretului și abstractului. Existența, evoluția și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
diversității, a plurimodalului, a polimorfismului în sfera examinată? Din examinarea bogăției literaturi de specialitate (Neacșu, 1999, 1990; Negovan, 2007; Negreț Dobridor, Pânișoară, 2005; Schunck, 1996), vom înțelege că în cadrul predării-învățării unei discipline școlare/arii curriculare pot coexista mai multe alternative tipologice de învățare, că profesorul recomandă/sugerează, respectiv elevii pot practica un tip sau mai multe, acestea nefiind egale ca eficacitate, ca valoare și stil, și ca adecvare la logica obiectului, la psihologia vârstei elevului. Fără a ne propune descrierea lor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ci pentru puterea de convingere. Farmecul periculos al lui CTP poate convinge chiar și atunci când nu are dreptate, când se înșeală, pentru că mizează pe expresivitate, prin urmare și pe afectivitate, fapt letal pentru tipul nostru de public, care cade răpus. Tipologic, este aceeași situație cu a jurnalistului Eminescu, care l-a bătut la puncte pe Rosetti, ba uneori chiar prin KO, deși acela avea mai totdeauna dreptate! Numai că Eminescu scria mai bine, cu mai multă expresivitate și convingea publicul nostru
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; * efectuarea unei tipologii de opinie și comportamente pornind de la individ la grup, pentru cunoaștere și o eventuală acțiune, precum și dezvoltarea analizei tipologice cu scopul elaborării unor modele capabile să explice coordonatele intime, medicale și sociale ale sexualității; * măsurarea modificărilor ratelor de prevalență a fertilității și contracepției, a modelului de alăptare la sân, a consultațiilor prenatale și determinarea factorilor care determină aceste schimbări
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
elemente de compoziție. (Pentru a nu confunda lucrurile, trebuie precizat chiar de pe acum că, deși literatura lovinesciană ilustrează cu varii mijloace categoria melodramaticului, criticul-scriitor nu a compus, totuși, nicio melodramă.) Aceeași distincție necesară dintre "melodramă" (specie istoricizată) și melodramatic (categorie tipologică) o întâlnim la majoritatea cercetătorilor serioși ai fenomenului la care ne referim. Eric Bentley 71, de pildă, confirmă peste timp intuiția lui Lovinescu, atunci când consideră melodrama, în ultim resort, drept expresia concentrată a impulsului spre dramatizare, adică un tip etern
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ajunge să desemneze, la rigoare, cel mai important aspect al sensibilității moderne ("the melodramatic mode as a central fact of the modern sensibility"), sensibilitate modelată de nostalgia centralității și a unei mitologii capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]