1,739 matches
-
grele prin care trecem, clipe, la care istoria ne-a condamnat- clipe de luptă pentru reîntregirea neamului, țării, numită - România. Acest nume a semănat frica, panică în rândurile dușmanilor noștri de veacuri, văzând în noi o forță de temut și, torcând ura și invidia printre noi, acționând pe toate căile și prin toate mijloacele să ne slăbească moral și fizic, umilindu-ne, învrăjbindu-ne pentru a ne dispersa, dezbina, reușind intr-o oarecare măsură să ne înstrăineze prin schimb de hotare
NU FI SLUGĂ A DOI STĂPÂNI!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380435_a_381764]
-
oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul fir de iarbă, fir de apă sau alt călător. da-mi mâna și-o floare de lotus să-mi lumineze drumul la răsăritul iubirii! Referință Bibliografică: Pătimesc amintirile și ard / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
Istrati, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. de Iacob. C. Istrati După mine, iarna e regina anotimpurilor... Din cer coboară, lin se-așează Pe fata blândului pământ, Sub melodia vântului dansează Și sufletele triste luminează, Cu brazdele torcând un legământ. E fulgușorul dalb, ce în plutire Aduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire, Dansând un tango în rotire, Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene ... Citește mai mult de Iacob. C. IstratiDupă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene ... Citește mai mult de Iacob. C. IstratiDupă mine, iarna e regina anotimpurilor...Din cer coboară, lin se-așeazăPe față blândului pământ,Sub melodia vântului danseazăși sufletele triste luminează,Cu brazdele torcând un legământ.E fulgușorul dalb, ce în plutireAduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire,Dansând un tango în rotire,Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene... IX. ELENĂ VASILIEVA: DUALITATEA MORALĂ A RUSSIEI - TRADUCERE
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
neatent,/ mă dau pe gheață alunecând/ și mă-nveselesc/ .../ grijile bunicii cresc./”. O lume a satului cu oameni simpli, curați la suflet, credincioși. ‘...am văzut-o închinându-se,/ și șoptind icoanei din colț,/ de la răsărit/ Doamne ai grijă de noi,” (Torcând). Nostalgie, nostalgie, după alte vremuri trăite, dor de părinți, locurile natale, frați, copilărie, de mamă, tată, codru. „Eram copil mic,/ nu ajungeam la școală/ și pe mama mi-o amitesc cel mai bine/”(Serile), sau „Mergeam la pădure cu tata
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
o poezie a înstrăinării trăită dureros că pe o cruce a destinului , intuit în cel mai mic gest: “Merg încet cu sufletul pustiu / singură printre atâta lume/ timpul a trecut când nici nu știu/ oamenii din juru-mi nu au nume. (Toarcem amintirea, pag. 37) . Discret, fără ostentație, emoțiile sunt contopite firesc cu obiectele din preajma. Integrat în ritmul marelui Timp, sufletul se simte stingher ajuns în pragul toamnei și încearcă să smulgă câte o mică bucurie din lucrurile simple.. Este ilustrat universul
NOSTALGIA ÎNTOARCERII , POEZII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379325_a_380654]
-
dintre pământeni (1980) Poate că realitatea să fie mai ușor de suportat decât imaginația. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Pisicile sunt superioare, când simt nevoia de tandrețe se mângâie singure de piciorul scaunului și torc pe cont propriu, nu înșeală pe nimeni. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Să rămâi om între oameni, numai ca să salvezi în tine însuți ideea de om, chiar dacă alții o calcă în picioare. citat din Marin Preda
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
unele fără dinți, altele aduse din spate... Ptiuuu! Își făcu semnul crucii, scuipă în sân și deschise ușa chilerului . Aici era locușorul ei, refugiul în ceasul greu al încercărilor, aici își petrecea puținul răgaz ori lungile seri ale iernilor vrâncene... torcând, țesând sau cosând cu fire de lână colorate chiar de ea după cum învățase din vechime... „Din vechime” pentru că învățase carte numai de la alții căci mama o părăsise încă de la naștere pentru a merge în Ceruri, sus, la Dumnezeu. Crescuse și
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă un cânt nescris vreodată, Un imn îngemănat cu albul florii, Crescut pe buza unde căpriorii, Isi torc ardoarea lor cuminecata. Și totuși, e duios să -ți amintești, De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în paradise, Și pun o vrajă-n cartea cu povești. Cartea ce-i a iubirilor târzii, Am pus-o între
ANDANTE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379463_a_380792]
-
nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Bobițe de speranță sub ploape mi se strâng Suspinu'-nchide ochiul ca-n suflet să le întorc, Se duce tinerețea și clipele îmi plâng Pe firul de clepsidră în care-amar se torc. De ce însingurarea mi s-a semnat în suflet Iar literele-i ard mai tare zi de zi, De ce-a intrat tristețea și dincolo de zâmbet Mă tot lovește-n coaste cu lacrime târzii? De ce amărăciunea în ochi îmi pune umbre
ÎNSINGURARE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379520_a_380849]
-
Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Vrei? Vrei să-mpărțim lumina amândoi Strivind în palmă, din azur, cerneală? Robiți de patimi să-ncetăm apoi Iubirii să-i mai cerem socoteală... Să toarcem firul gândului în vers Când zbatul vieții țese cu-ndârjire, Poem de vis acestui univers Bolnav de-atâta ură și-nvrăjbire. Cu mâini de rugă slobode-n cuvânt Să nălucim avântul și simțirea Și mântuită carne-n templu sfânt Din
VREI? de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379549_a_380878]
-
Acasa > Literatura > Proza > INELUL Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă un cânt nescris vreodată, Un imn îngemănat cu albul florii, Crescut pe buza unde căpriorii, Își torc ardoarea lor cuminecata. Și totuși, e duios să -ți amintești, De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în paradise, Și pun o vrajă-n cartea cu povești. Cartea ce-i a iubirilor târzii, ... Citește mai mult Cartea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
foarte scurt:`La cinci, diseară, plec iubito!`A zăcut între coperți umile,Focul inimii tremurătoare,Ce-a păstrat iubirea trecătoareși-a renviat-o-n dalbe file.Cânta un cânt nescris vreodată,Un imn îngemănat cu albul florii,Crescut pe buza unde căpriorii,Isi torc ardoarea lor cuminecată. Și totuși, e duios să -ți amintești,De iubirile trecute și chiar vise, Ce-au rămas buchet în paradise,Și pun o vrajă-n cartea cu povești.Cartea ce-i a iubirilor târzii,... ÎI. ELEGIE, de Elenă
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
1808 din 13 decembrie 2015. Decembrie feeric, o iarnă că-n povești, Gravori din lumi astrale au desenat în glastră Un mozaic din gheață, bijuterii cerești, Răvaș de bucurie pentru iubirea noastră. Nechează cai sprințari și-n marea de ninsori Torc caiere de ceață pendulele din burg, Miroase-a scorțișoară, a cetină, licori, Tu, cuibărit în mine, simt cum prin tine curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdină Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ulucile albite spre suflete pustii aprinsesem focul doi greierii îmi cântau în ureche jumatate ieri jumătate azi nu există cale de mijloc tu cu arătatorul întins acuzator niciodată n-ai știut ce vrei în colțul celălalt al camerei uitarea își torcea firul jumătate lumină jumătate întuneric nu scormoni jarul te vor arde buzele de dorul sărutului în colțul gurii încă sângeră locul unde a murit surâsul jumătate cald jumătate frig îmbrățișări de suflet peste timp un ghiveci sprijinea pervazul zgâindu-se
NOSTALGIILE CUVINTELOR (32) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379595_a_380924]
-
cer își etala mirarea! Căci din a lumii frumusețe M-am pricopsit doar cu durerea... Când mor dorințele-ndrăznețe Visările își pierd puterea. Iar din al undelor trist vaier Izvoru-mi poartă-n piept suspinul, Când vântul nemilos din caier Le toarce șoaptelor veninul. Pe-a vieții neștiută cale Am tot umblat cu pași mărunți Și-am adunat atâta jale, De-aș ridica din ea doi munți. Și nimeni n-a știut să vadă Că merg de mână cu tristețea, Că disperării
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
și extazul unei simfonii monaho-angelice, arsenico-bocaciene, frământările firii suprafirești, frumusețea sufletului, armonia rugăciunii, splendoarea cuvântului, cântarea inimii, miracolul sensibilității, mesajul mărturisirii, lumina credinței, mugurele nădejdii, ecoul iubirii, suferința filocalică, jertfa sofianică, daruri harice, pentru o lume creștină a trăirii evanghelico-hristice, toarse în caerul de basm al unui Neam ales, dacoromân, nemuritor și legendar. „Poezia e chemată, scrie Artur Gabriel Silvestri, în virtutea experienței istorice, să vehiculeze <>, prin urmare exemplul moral: ea este un factor soteriologic, opus uitării, o întăritură etică.” [Critica Prozei
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
shakesperiene a eternilor eroi îndrăgostiți Romeo și Julieta, înfierbântând totul în lumina și fascinația care se cerne ca o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul, cântul, doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii rugăciunii de taină și când crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor dacice mănoase, înfrățite în grăirile înțelepciunii prisositoare de bine, adevăr și iubire. Frumusețea este un drum senin, auriu desprins de pe streașina cerului pe care se
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
împrăștiind mireasma ca pe propria frumusețe. Dumnezeu stârnește Frumosul dumnezeiesc spre îndumnezeirea frumuseții umane. Îngerii reflectă frumusețea angelică peste azurul ce poleiește turlele semețelor mănăstiri. Omul întâi: Bărbat și Femeie a odrăslit Paradisului frumusețea risipind-o apoi pe pământ. Sfinții torc Caierul frumuseții sofianice brodând Patericul vieților alese. Martirii întrupează frumosul mucenicesc ca pe o îngemănare a Vieții. Sfinții Părinți, Monahii, Monahiile împletesc în rugă și cânt frumosul filocalic. Românul creștin ortodox are frumusețea duhovnicească a sufletului său primenit. Țăranul român
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori, Emaosul așteaptă drumeți și pelerini... Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea lor de sus, Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Peste pământ, peste viață se scutură,Peste bucuria din care sufletul bea.Pământ și Cer sunt în veșminte albe,Regală se așterne heralda promoroacă,Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe:Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori,Emaosul așteaptă drumeți și pelerini...Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori.Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă,Răsar Luceferi în veghea lor de sus,Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
spiritual în grandoarea libertății hristice, în duhul Ortodoxiei, prin ce e mai bun, mai frumos, mai drept, mai adevărat, mai liber, mai haric, mai mistic, mai îndumnezeit în Sânul Națiunii. Mihail Eminescu prin vigoarea profetismului său trăit, a mărturisit, a tors toată Drama Neamului prin suferința sa fizică și creativă, netezindu-i Calea spre o existență deplină, spre Biruința Înălțării spirituale, spre chemarea și alegerea sa de către Dumnezeu în Sânul naturii profetice a Națiunii Dacoromâne binecuvântate, ca: Arhetip Spiritual Național. Profetul
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
așeza răsucind fuiorul greu pe plita încinsă bine punea câteva gutui așteptând ca să se coacă, depănând de-a amintiri. pe perete, lângă pat, flacăra lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea! mâinile-i svelte torceau, firul pe mosor creștea adormeam noaptea târziu tot uitându-mă la ea a trecut repede vremea și bunica mea s-a stins iar căsuța dintre salcii acum a rămas un vis zidurile-s dărâmate, sălciile plâng pe ele acolo sunt
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului mi-e dor să strâng în dor lumina mea cu inima făcută scrum să părăsesc povestea asta în care-am rătăcit un drum mi-e dor să torc din dor năpasta să țes o pânză-n borangic cu mâna ta de catifea s-alint doar degetul cel mic mi-e dor să-ndur iubirea noastră iubirind întortocheat să-ți simt dragostea albastră și trupul tău desperecheat Referință Bibliografică
MI-E DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381360_a_382689]