4,126 matches
-
diferite sușe de A. tumefaciens. În medie, 97,5% dintre liniile plantelor de tip sălbatic au generat tumori și doar două linii transgenice au generat între 0,0 și 1,5% tumori. Același demers experimental s-a realizat și la tomate, constatându-se apariția de tumori nediferențiate la toate plantulele de tip sălbatic inoculate, în timp ce linia transformată 01/6 a fost complet rezistentă la toate sușele de A. tumefaciens testate, cu anularea completă a tumorigenezei. Această linie a prezentat totodată o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Această linie a prezentat totodată o cosegregare perfectă (100%) între activitatea GUS și manifestarea condiției patologice, pe de o parte, și absența activității GUS și susceptibilitatea la tumorigneeză, pe de altă parte. Toate plantele din linia T1 01/1 de tomate au prezentat activitate GUS, exprimând în proporție de 25,3% tumorigeneză. Această linie a prezentat trei evenimente independente de inserție a T-ADN, cel puțin unul dintre ele fiind capabil de expresie GUS. Linia aceasta a exprimat în medie 25
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
incapabilă de inițiere a silențierii oncogenelor. Există alternativa ca un număr mare de copii ale transgenei la indivizii specifici T1 să poată realiza silențierea transcripțională a promotorului virusului mozaicului conopidei care dirijează constructele silențiate. Atât pentru Arabidopsis, cât și pentru tomate, nu au apărut diferențe fenotipice între indivizii hemizigoți și homozigoți în ceea ce privește rezistența, condiția genotipică fiind identificată prin analiză de segregare. Este posibil ca anumite celule din plantele rezistente să fie transformate de A. tumefaciens cu o rată comparabilă cu aceea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Viroze Cartoful (Solanum tuberosum L.) este una din plantele care pot fi atacate de o multitudine de virusuri, dintre care 9 atacă numai cartoful iar 7 pot fi prezente pe cartof dar sunt specifice pentru alte plante de cultură ca tomatele, tutunul, lucerna sau castraveții. 3.1.1. Virusul X al cartofului Potato virus X Acest virus este cunoscut ca producând mozaicul X (slab, comun) al cartofului încă din 1931, când a fost studiat de K.M. Smith. În țara noastră este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce râia neagră, cuscuta și insectele. 3.1.2. Virusul Y al cartofuluiPotato virus Y Virusul Y este cunoscut ca producând un mozaic sever sau stric (dungi brune) la cartof, ardei, tutun și tomate cu pierderi însemnate de până la 80 % din recolta plantelor de cartof virozate. K.M. Smith îl descrie în 1931, iar în România este semnalat de N. Cojocaru și I. Pop în 1964, însă cele mai mari pagube au fost înregistrate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestor 3 virusuri principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof destinate producerii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și P.G. Ploaie (1960,1969,1971,1972). Simptome. În funcție de grupa de plante pe care este semnalată mycoplasma, se înregistrează o varietate mare de simptome. La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc mycoplasma produce decolorări și ofiliri rapide. La tomate, vinca, lemn câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este foarte răspândită în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale globului, în România fiind semnalată de Tr. Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care se veștejesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacul bacteriilor la tuberculii tineri. Fertilizarea se va face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, (N90P80K60 + 25 t gunoi de grajd) pentru mărirea rezistenței plantelor. La întocmirea asolamentelor trebuie să se țină seama de faptul că ciuperca mai atacă tomatele, vinetele și alte solanacee sălbatice. Lucrările agrotehnice executate corect (bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate) asigură vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii și sunt factori defavorizanți ai evoluției ciupercii. Prin preîncolțirea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolnavi și deci scade procentul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții de monocultură sau în asolamente de scurtă durată. Descrisă în 1879 în Germania, boala a apărut și la noi în țară mai întâi la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă mai ușor în timpul verii, când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor se observă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte plante din flora spontană. În condiții favorabile de umiditate și temperatură ridicată, răspândirea ciupercii se face cu viteză datorită numeroșilor spori ce apar pe miceliul din rănile de pe tulpini. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stropirile cu insecticide limitează proporția infecțiilor din lan. 6.1.2. Mozaicul tutunuluiTobacco mosaic virus. Viroza este una dintre cele mai studiate boli, întrucât este răspândită în toată lumea. La noi în țară această viroză produce pagube mari la tutun, ardei, tomate, vinete și degețelul lânos. Simptome. Plantele virozate au pe frunzele mozaicate pete de decolorare, ce alternează cu petele verzi. Petele nu au o formă definită și în dreptul lor țesuturile au o creștere mai lentă, din care cauză apar gofrări ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
buruieni ce ar putea fi la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare, necrotice, cu o nuanță neagră. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu Dazomet 90 PP-600 kg/ha sau Basamid G-500 kg/ha, asigură distrugerea nematozilor și a altor ciuperci de sol. Se va recolta sămânța numai de la plantele perfect sănătoase, observate în tot cursul anului. 8.1.2. Pătarea inelară a tomatelor - Tomato ringspot virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dazomet 90 PP-600 kg/ha sau Basamid G-500 kg/ha, asigură distrugerea nematozilor și a altor ciuperci de sol. Se va recolta sămânța numai de la plantele perfect sănătoase, observate în tot cursul anului. 8.1.2. Pătarea inelară a tomatelor - Tomato ringspot virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu se transmite prin semințe dar, la tutun, zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zmeur și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și căpșun se poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]