1,815 matches
-
Secțiunile transversale și reconstrucția tridimensională permit analiza precisă a calibrului aortei, pereților vasculari, pun în evidență un tromb intraluminal sau un lumen fals și apreciază atmosfera periaortică și starea parenchimelor irigate de ramurile aortei [18, 19]. În disecția de aortă, tomografia computerizată depistează semne directe și indirecte de disecție. Semnele directe sunt: membrana intimă flotantă (în 70-80% dintre cazuri), care este și cel mai important și evidențierea obstrucției porții de intrare - obiectiv dificil de semnalat. Semnele indirecte de diagnostic sunt: deplasarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
greutate în torace, dispnee. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate în sinusul cardiofrenic drept sau stâng, cu aspect de picătură pe radiografia de profil („teardrops” - Ochsner, 1966 - citat de Shields), datorită angajării chistului în marea scizură (fig. 7.37). Tomografia computerizată observă o formațiune chistică cu conținut lichidian, cu densitate de apă (U.H. aproape zero) (fig. 7.38). Puncția percutanată sub ghidaj CT extrage lichid clar [77, 80]. Complicații evolutive Cele mai importante sunt disfuncția cardiacă prin compresiune pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fiind egală Vârsta este cea de adolescent și adult tânăr [38, 60]. Este asimptomatic în 50% din cazuri; semiologia când apare, sunt semne de compresiune locală, tahicardie atrială paroxistică, sau miastenia gravis (rar). Radiologic se constată lărgirea umbrei mediastinului antero-superior. Tomografia computerizată stabilește densitatea tumorii similară cu cea a grăsimii (fig. 7.58). Tratamentul este excizia formațiunii prin sternotomie. Timoliposarcomul Este extrem de rar, tratamentul este chirurgical; evoluția poate fi către recidivare și/sau metastazare. Lipomul Frecvența este de 2% din tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
canalul medular). Este asimptomatic în 50% din cazuri, simptomatologia fiind dată, mai ales, de lipoamele mari [38]. Radiografic se evidențiază opacitate cu densitate mai mică spre periferie, aspect de lacrimă sau schimbarea de formă odată cu schimbarea poziției (fig. 7.59). Tomografia computerizată relevă o densitate joasă (fig. 7.60). Tratamentul este de principiu chirurgical. Liposarcomul Până în 1989 erau 60 de cazuri publicate. Mai frecvent este la adulții de peste 40 ani, repartiția fiind egală între sexe și este rar la copil. Anatomopatologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
dar fără capsulă, aspect gelatinos, arii de hemoragie și chiste. Clinic este asimptomatic în 15% din cazuri și simptomatic în rest: dureri toracice, Sd. de VCS (15%), pierdere ponderală. Paraclinic, radiologic se constată o opacitate mare, prost delimitată, iar la tomografia computerizată densitatea este medie (între grăsime și apă). Tratamentul este chirurgical (excizie completă sau incompletă), radioterapic (cu valoare relativă) chimioterapic. Lipoblastomatoza A fost descrisă prima dată de Vellias în 1958; apare la copii sub un an; topografia este variabilă: regiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
capsular, cavernos (ambele reprezintă 90% din cazuri) sau venos (10%). Poate fi asimptomatic (1/3-50% din cazuri) sau simptomatic. Ca boli asociate pot exista hemangioame multiple, boala Osler Rendu Weber. Radiografia arată o opacitate mediastinală necaracteristică sau/și fleboliți (10%). Tomografia computerizată precizează relația cu structurile vasculare și prezența infiltrației. Tratamentul este chirurgical; abordul este prin sternotomie, toracotomie postero-laterală sau toracotomie transternală. Se poate practica excizia completă, incompletă, biopsia sau rezecția de venă cavă și protezare. Prognosticul este bun; nu s-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
poate fi asimptomatic sau simptomatic (compresiune pe structurile adiacente, chilotorax simptomatic). Radiografic se poate descoperi opacitate rotundă sau lobulată cu densitate uniformă, deplasarea traheei ca și eroziune de corp vertebral (fig. 7.61). Ca metode diagnostice mai pot fi utile tomografia computerizată și limfangiografia (evidențiază rar tumora, spațiul pleural în caz de chilotorax). Se practică excizia chirurgicală care conferă un prognostic bun [37] (fig. 7.63, 7.64). Tratamentul sclerozant sau cel radiant sunt ineficace. Tumori cu origine în țesutul fibros
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
completă este obținută la cca 50 μU/ml. Unul dn avantajele acestei metode este posibilitatea asocierii concomitente cu alte investigații: calorimetria indirectă, biopsia tisulară, cateterizarea regională (pentru măsurarea schimburilor regionale, la nivelul unui organ sau membru), rezonanța magnetică nucleară (NMR), tomografia în emisie de pozitroni (PET). 2. 2. Metoda Hiperglicemic Clamp (Hyperglycemic Clamp) În cursul probei nivelul glicemiei este urcat și menținut constant la un nivel hiperglicemic (în jur de 180 mg/dl) pe toată durata probei. Proba se efectuează dimineața
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria macroscopică este autolimitată în timp, durează câteva zile, maximum o săptămână. Afectarea concomitentă a coagulării poate prelungi episodul hematuric (ca exemplu, menționăm un caz din cazuistica serviciului nostru cu importantă afectare hepatică determinată de polichistoza hepatică severă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
excepțional de uninefrectomie. Hemoragia prin ruptura chiștilor se poate manifesta exclusiv ca hemoragie intrachistică, neexteriorizată (exprimată în acest caz prin durere acută însoțită de anemie aparent inexplicabilă). Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Hemoragiile intrachistice sunt de fapt cu mult mai frecvente decât episoadele de hematurie; tomografia computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul colector, parenchimul renal (pielonefrita acută), chiștii și țesutul perinefretic. Prevalența infecțiilor în ADPKD este dificil de evaluat corect. Cert este faptul că sunt mai frecvente la femei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este nespecifică și uneori diagnosticul poate fi orientat eronat spre o infecție a chiștilor renali. Specific pentru localizarea hepatică este creșterea fosfatazei alcaline, a bilirubinei și aspartataminotransferazei. Diagnosticul la un pacient febril cu ADPKD se face prin ecografie și/sau tomografie computerizată, indispensabile pentru localizarea chistului sau a chiștilor infectați. în caz de eșec, se practică explorarea în RMN și, in extremis, scintigrafia cu indium 111 (fixat pe leucocite) (5). Germenii cauzali sunt: gram negativi, enterobacteriaceal, haemophilus. Tratamentul de elecție în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
neinvazivă și ieftină, ultrasonografia a devenit tehnica de screening preferată pentru diagnosticul inițial de ADPKD. Din păcate, este dependentă în mare măsură de calitățile operatorului și nu pune diagnosticul la 2-10% din pacienții cu chiști (puțini și mici) (5, 17). Tomografia axială computerizată (CT) este puțin mai sensibilă decât ultrasonografia, dar implică expunerea pacienților la substanțe de radiocontrast și la radiații, este mai costisitoare și mai dificilă (în special la copii, necesitând anestezie pentru un studiu optim). Rezonanța magnetică (MRI) nu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
screening familial se folosește ultrasonografia; cu toate că rezultatele depind de vârsta pacientului, nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani (11, 12). Dacă pacientul are sub 30 de ani și rezultatul ecografiei renale este negativ sau echivoc, se recurge la tomografie computerizată cu contrast (permite vizualizarea chiștilor mici, sub 0,5 cm) și în final la testarea genetică. Depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse: anxietate și depresie (absența unui tratament specific), dificultăți în obținerea asigurării medicale sau unui serviciu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD se poate intui pe baza anamnezei familiale, a examenului fizic sau a datelor de laborator, dar el se bazează pe explorările imagistice (3). Diagnostic imagistic al ADPKD se poate realiza prin radiografie renală simplă, urografie, pielografie retrogradă, ecografie, computer tomografie și rezonanță magnetică nucleară (12, 13). Valoarea acestor tehnici, deci utilizarea lor practică sunt diferite; acest fapt implică o bună cunoaștere de către nefrologi și radiologi a indicațiilor și limitelor tehnicilor imagistice folosite în diagnosticul ADPKD. Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Ultrasonografia este astăzi tehnica de screening preferată de majoritatea nefrologilor, deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia computerizată (CT) cu contrast este ușor mai sensibilă decât ultrasonografia și oferă mai multe detalii ale structurilor abdominale, în special ficat și pancreas (6). Această metodă expune însă pacienții la substanțe de radiocontrast (nu poate fi folosită la pacienții cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a parenchimului renal adiacent imaginilor anecogene și a conturului intern al chiștilor; limfoamele pot determina leziuni nodulare renale multiple, hipoecogene, dar nu au o delimitare netă, nu au întărire de ecou posterioară; în mod obișnuit, sunt prezente adenopatii lomboaortice. Computer tomografia (CT) Chiștii renali necomplicați se prezintă ca mase hipodense, rotunde sau ovalare, variabile ca dimensiune, diseminate în structura renală, cu densitate apropiată apei (10 +20 UH), ce nu își cresc densitatea postcontrast (6, 11) (fig. 8.3.). Chiștii sunt mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cel puțin 2 chiști renali (uni- sau bilaterali) la pacienți sub vârsta de 30 ani, cel puțin 2 chiști în fiecare rinichi între 30 și 59 ani și cel puțin 4 chiști în fiecare rinichi după 60 ani (Ravine 1994). Tomografia computerizată (CT) este o metodă extrem de utilă în diagnosticul leziunilor mici, al complicațiilor tip hemoragie, infecție, ruptură, asocierea cu neoplazii. Beneficiile RMN sunt, deocamdată, neclare. Ecografia sau/și CT permit diagnosticul unor manifestări extrarenale ale ADPKD: chiști hepatici, splenici, pancreatici
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pentru a interpreta corect unele manifestări renale și/sau extrarenale ce pot apărea la copil și a institui o îngrijire și urmărire adecvată, cu scopul de a preveni complicațiile și prelungi intervalul de timp până la instalarea IRCT. Introducerea ecografiei și tomografiei computerizate a permis identificarea formelor asimptomatice la copil, iar testarea genetică a deschis era diagnosticului presimptomatic în ADPKD. Stabilirea stării de purtător de genă mutantă la copiii cu risc ai unui părinte bolnav de ADPKD ridică probleme etice și psihologice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reabsorbție a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat de oricare dintre tehnicile imagistice curente (urografie excretorie, ecografie, tomografie computerizată), 3. Mecanismul de producere a hipertensiunii implică probabil sistemul renină-angiotensină, stimulat de ischemia renală produsă de mărirea chiștilor (15). Diferite studii au demonstrat că ecografia este metoda de elecție a diagnosticului ADPKD la copil. Fick et al. (1994) (4
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
au fost evaluate; teoretic, la 35 de ani este încă posibil ca boala să nu manifeste morfologic și clinic sau chiștii să fie sub limita de rezoluție a ecografului; persoana va fi urmărită în continuare ecografic sau, mai bine, prin tomografie computerizată. în eventualitatea în care s-ar pune problema donării unui rinichi fratelui bolnav, se va face obligatoriu testare genetică. (b) la III-3 examenul ecografic a evidențiat chiști multipli, bilaterali, de dimensiuni mici; deci persoana are pentru moment o formă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a reacumulat după o aspirație percutanată anterioară; substanțele folosite au fost glucoză, fenol, iophendylate (Pantopaque), fosfat de bismut sau alcool etilic absolut. Prima opțiune terapeutică în aceste situații este drenajul percutanat sub control ultrasonografic (fig. 11.2.), fluoroscopic sau prin tomografie computerizată; folosind una din aceste metode imagistice, chistul este identificat și puncționat cu un ac al cărui vârf este plasat în centrul acestuia. Conținutul chistului este aspirat și sunt trimise probe pentru examen citologic, bacteriologic și biochimic. După efectuarea unei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de elecție pentru diagnosticarea unor complicații, cum ar fi hemoragia intrachistică sau retroperitoneală, litiaza sau neoplazia renală. Având în vedere observațiile care au remarcat episoade repetate de hematurie macroscopică după traumatisme lomboabdominale directe, ce determină un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
metoda de elecție pentru diagnosticul inițial al chiștilor renali, deoarece este neinvazivă, rapidă și ieftină. Rezultatele sale depind însă de calitățile operatorului și rezoluția aparatului. Chiștii mai mici de 1 cm până la circa 0,5 cm pot fi identificați prin tomografie computerizată sau RMN. Diagnosticul ADPKD este ușor de stabilit atunci când pacientul prezintă dureri în flancuri, rinichi mari cu chiști multipli și bilaterali, eventual chiști în alte organe (ficat, pancreas, splină) și, mai ales, o anamneză familială pozitivă. Diagnosticul se bazează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hepatică cu Întărirea progresivă a țesuturilor ficatului care poate provoca o blocare a circulației sângelui prin ficat, creșterea presiunii sanguine În vena portă și cu evoluție spre hepatită cronică, ciroză și cancer hepatic. Diagnosticarea bolii se face prin ecografie abdominală, tomografie, R.M.N. și chiar biopsie hepatică, analiza transaminazelor din sânge, MCV (volumul eritrocitar mediu care arată consumul excesiv de alcool) și trombocitopenia (sub 150), infecție cu virusuri hepatice și boli hepatice autoimune. Tratamentele fitoterapeutice Pentru afecțiunile ficatului, tratamentele se bazează pe utilizarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]