22,705 matches
-
posibilitatea să omoare o gazelă bolnavă care abia se mai târăște, dar, sătul fiind, renunță. Și exemplele pot continua la nesfârșit. De fiecare dată, conștiința se află cu mult deasupra minții, logicii și inteligentei naturale. Ea este cea care dictează tonul muzicii pe toata durata vieții unui individ. Acestea fiind zise, afirmația lui René Descartes „cuget, deci exist”, poate fi ușor demontată și chiar demolată, cu totul. Atunci când mintea ne joacă fel de fel de feste, conștiința este singura care ne
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
nu veneau din partea unor cetățeni neinstruiți, ci păreau enunțate de persoane care la adăpostul anonimatului exprimau puncte de vedere ale unor, măcar, absolvenți de liceu, dacă nu chiar absolvenți de facultate. Ceea ce m-a pus pe gînduri n-a fost tonul agresiv al acestor oameni, cît faptul că pentru ei Becali e un fel de ultimă speranță. Nu contează calitatea binefăcătorului, ci acțiunile și intențiile sale. În 1990, FSN-ul a cîștigat alegerile cu promisiuni de binefacere. Cînd PSD și dl
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
profesorul Dimitrie Gusti, fost președinte al Academiei Române, expropriat și umilit, dar și folcloriști și etnografi de marcă precum D. Caracostea, P. Caraman, Gh. Pavelescu, Ovidiu Papadima și mulți alții. Pe cei care îl cunosc pe ponderatul, pe echilibratul Iordan Datcu, tonul din unele pasaje ale acestui studiu poate să-i surprindă prin vehemență și oarecare încrâncenare. Atitudine explicabilă, desigur, prin gravitatea obiectului cercetării, aceasta fiind una dintre primele încercări de a supune unei analize critice globale fenomenul pe durata unei perioade
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
inducție aproape hipnotică, tabloul devine martor, simptom, subiect al unei spovedanii și concentrat cosmic. Oricît de serios ar fi invocate componetele sale materiale, oricît de frecvente ar fi trimiterile tehnice, oricît de sobru ar fi analizate culoarea ca substanță și tonul ca referent optic, printr-o subtilă alunecare a discursului imaginea iese din cadrele sale fizice, își pierde opacitatea și se luminează asemenea unei ferestre. Și ea chiar este un fel de hublou prin care Stoichiță privește realitatea de sub pînza apei
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
pe nora mea să-mi spună„An Nou fericit” în chineză. Dar nepoțica Veronica (are trei anișori), auzindumi rugămintea, s-a grăbit să mă ajute. „Și nien cuai lă, yeye!” mi-a spus ea cu vocea ei cristalină, cu un ton de reproș că nu știu ceva așa de simplu. - Can you repeat it again, Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Copiii primesc plicuri roșii (la chinezi roșul este culoarea norocului) cu bani, fără să „muncească” pentru ei, adică să meargă cu sorcova, steaua sau plugușorul. În prima zi a anului, sunt îmbrăcați neapărat în haine noi de mătase, în diferite tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta populație, obiceiurile de Anul Nou sunt destul de variate. În China există 56 de minorități recunoscute oficial (și câte altele nu or mai fi?) fiecare cu obiceiurile
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
greu, ponderal, marcant pentru istoria noastră literară, pentru vigoarea și autenticitatea cuvîntului, a verbului și a rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și emfaticelor manifestațiuni ale semenilor noștri, scriitori sau nu. Misterul există și în tonul confesiv sau nu al poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să vorbească despre ființa sa, despre autobiografia sa. Dar n-aveți, din cînd în cînd, măcar, îndoieli că timpul pe care-l pierdeți interpretînd producțiile mele poate fi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
resuscitat prin magia vorbirii poetice. Însăși singurătatea lui, în ironie, e dublă. Iată unul - doar unul - din secretele dedublării care joacă un rol atît de important în poezia lui Mircea Ivănescu", scrie, analizînd subtil și emoționant, Matei Călinescu. Ipostaze și tonuri ivănesciene, culese din diferite interviuri publicate la timpul lor în "Euphorion", pe care le puteți găsi într-un colaj și în numărul despre care vorbim. ,Eu am fost bolnav într-o anumită perioadă din adolescență, destul de serios, de asta mă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
arate cât știe și introduce în spațiul unei recenzii considerații savante, interpretând în exces și trecând dintr-o subtilitate în alta. Cititorul avizat surâde: treptat, criticul își va limpezi expresia și își va lărgi orizontul, renunțând la scientisme și la tonul dogmatic al începătorului, pentru a înregistra nuanțele literaturii. Unghiul ascuțit al unei metode sau, mai larg, al unei concepții asupra literaturii se modifică în timp, pentru ca susținătorul lui să nu rămână obtuz: operele pe care le citește sunt atât de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
și Robert Șerban) " Salonul de carte Ovidius. Fără dubiu " vedeta festivalului a devenit rapid Andrei Codrescu. Și spiritul lui Andrei Codrescu. Talentul " dezinvoltura " umorul discret și relativist al poetului american născut la Sibiu a sedus de la-nceput întregul public " susținând tonul și tonusul acestor zile. În Conferința Microsoft de la Universitatea Ovidius " în timpul lansării proaspătului roman Wakefield " în discuțiile cu cititorii " Codrescu a fascinat neîntrerupt prin naturalețea inteligenței. Un road scholar (ca și filmul făcut de el) al discursului. Premiile " decernate pe
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
pentru primul loc în top, cercetează și Moscova și cartea din perspectiva și atmosfera muzicii. Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul care vede o Moscovă cu ispitele ei de azi, aluziile și legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la Moscova, în miercurea din Săptămîna Patimilor. Să dau totul peste cap pînă în sîmbăta de dinaintea
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
top, cercetează și Moscova și cartea din perspectiva și atmosfera muzicii. Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul care vede o Moscovă cu ispitele ei de azi, aluziile și legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la Moscova, în miercurea din Săptămîna Patimilor. Să dau totul peste cap pînă în sîmbăta de dinaintea Învierii... Ovidiu Pecican reface
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
care le-a îndurat în mai multe lagăre de concentrare. Povestirea este impresionantă atât din punct de vedere al episoadelor tragice care o compun, cât și datorită simplității și bunei-cuviințe de care dă dovadă Rosa Grădinaru. Resentimentele și exagerările lipsesc, tonul rămânând sobru chiar și atunci când sunt povestite momente dramatice. Din păcate, nu toate articolele din revistă au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
al episoadelor tragice care o compun, cât și datorită simplității și bunei-cuviințe de care dă dovadă Rosa Grădinaru. Resentimentele și exagerările lipsesc, tonul rămânând sobru chiar și atunci când sunt povestite momente dramatice. Din păcate, nu toate articolele din revistă au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
dirigintele propusese eliminarea pe o săptămână a făptașului, cel de filosofie eliminarea pe un trimestru, un altul pe tot anul, până la eliminarea din toate școlile. Veni rândul profesorului Forțu. - Dumneata, domnule Forțu ce pedeapsă propui? - Capitală, răspunse acesta pe un ton grav. - Cum adică, domnule profesor? - Să-l de-ca-pi-tăm! Am apreciat tăria tutunului roșu din țigările Fontanares Rubios, dulceața tutunului blond din țigările State Express, am tras în piept fumul albastru al Caporale-lor cu tutun negru - și, desigur, am testat nenumărate
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
adevăr original și unic În lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al „artei” stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este Întreținută și de infantilismul grandios al mediei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care și una intitulată FUCK YOU, Eu.ro.Pa! „Arta de a trăi???Jucată În fața unui auditoriu minim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a produs o oarecare derută printre comentatorii noștri literari. Văzută de unii drept echivalentul literar al picturii naive, această carte își propunea să reconstituie copilăria și adolescența unui personaj (autorul însuși?) cu posibilitățile stilistice și de construcție ale unui copil. Tonul de compunere școlărească a fost luat de către unii drept un afront adus literaturii sau o probă de maximă naivitate a autorului, chiar dacă parantezele explicative care spărgeau ici-colo textul erau în măsură să lumineze calea anti-literară/non-literară pe care autorul pornise
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
cunosc viața personală a lui Cezar Paul-Bădescu, așa încât nu am habar cât din acest roman este realitate și cât este ficțiune. De aceea, în virtutea faptului că autorul își pune scrierea sub eticheta "roman", prefer să o tratez drept ficțiune. Chiar dacă tonul de spovedanie și grija anunțată de a schimba numele unor personaje sugerează, fără putință de tăgadă, faptul că elementul non-fictiv în construcția acestui roman nu este neglijabil. Istoria personajului-narator (Cezar Paul-Bădescu însuși) care se spovedește în Luminița, mon amour " seamănă
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
se dezvăluie în cel mai eficient mod atunci când toate clopotele catedralelor din oraș au întâlnire la aceeași oră: în fiecare sâmbătă, de la ora 14 fix la 14 și 10 minute. Încep de departe, agale, clopotele ascuțite de la Otto-Kirche, apoi preiau tonul cele baritonale ale Mănăstirii Carmelitelor, se insinuează apoi pe rând Obere Pfarre, mânăstirea dominicană de pe dealul Michelsberg, Catedrala evanghelică St.Stephan, aflată la doi pași de Apfelweibla, mânerul porții ce l-a inspirat pe E.T.A. Hoffmann în scrierea capodoperei
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
clar că nu ascultă de această lege. Heinrich bate la ore fixe și din sfert în sfert de oră (o dată la și un sfert, de două ori la și jumătate și de trei ori la fără un sfert). Are un ton maiestuos, un dangăt lung și susținut. Cînd te afli lângă el, lovitura inițială - dată nu de o limbă interioară, ci de o gheară de metal exterioară clopotului, acționată electric la ore fixe - îți pătrunde în ureche asemenea unui pumnal. La
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Ce e? E adevărat? Cine a murit?" Celelalte clopote sunt noi, acordate astfel pentru a umple gama lui si major: re diez, fa diez, sol diez, la diez și si1. Ucenici încă într-ale sonorității, aceștia se combină surprinzător, cu tonul lor cristalin și vesel, cu celelalte clopote de peste case și străzi, a căror poveste nu o știu, dar o aud. Iar acolo în turn, când ne-a apucat ora 12.00, a fost de neuitat! "Terapie prin sunet", a spus
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
din pricina vacarmului din jur, a încearcat să țină în echilibru, prin însăși normalitatea ei, comunicarea cu posteritatea brâncușiană. Este, evident, vorba de vocea lui Barbu Brezianu, acest clasic al exegezei brâncușiene din România, care, în pofida tuturor adversităților, reușește să păstreze tonul demn și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și de orice tentație a fetișismului. În pofida faptului că opera majoră a lui Brâncuși, Coloana fără sfîrșit, a fost sever agresată, că infractori derizorii și colportori fără scrupule au aruncat în serie
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
Că și maimuțele... E maimuțe și maimuțe... Unele o are mai groasă chiar și decât un cal... (Schimbă strategia. Aplică jocul de-a mătușica cea bună, privindu-i cu un soi de zâmbet pe fiecare dintre ei și îndulcindu-și tonul) Ia spovediți-vă voi la tanti Olimpia... Dac-ați ciufulitără voi, vreodată... De-adevăratelea. Vreo bidinea de muiere?!... GEORGE (își extrage batista umezită din gură. Caută s-o insulte pe Olimpia și, în disperare de cauză, nedescoperind nimic îndeajuns de
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
a unor acțiuni cotidiene. A socializa devine astfel un fel de eufemism (adesea folosit ironic) pentru acțiuni ca: a sta de vorbă, a bârfi, a merge la petreceri, a bea cu prietenii, a stabili relații amoroase etc.: "Acum de bon ton nu mai e să spui Ťhai să bârfimť, ci Ťhai să socializăm, dragă!ť" (Jurnalul Național = JN, 3.10.2005); " Până la sosirea primului tren, am socializat" (JN, 14.08.2006); "Oricum, dacă se văd mai des la ședințele de guvern
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cel mai adesea, se pierde în noianul acesta de fragmentarism tocmai unica viziune de ansamblu. Nu spun că nu există o utilitate a acestor demersuri onorabile, dar ele nu pot suplini rolul catalizator al necesarei Istorii." (p. 36). Ulterior, însă, tonul se îndulcește semnificativ, Bogdan Crețu ajungând să susțină exact contrariul: "nu sintezele, oricât de bine articulate ar fi și oricâtă acribie ar presupune, educă gustul public, nu ele impun ierarhii valorice, nu ele discern, cu toate că necesitatea lor este indiscutabilă. Mai
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]