4,574 matches
-
simboluri? Putem vorbi despre kitsch în divinație? Așa cum se prezintă rezultatele cercetărilor noastre, fenomenul comportă o serie de interpretări și nuanțări. De ce? Pentru simplul motiv că nu putem pune pe același nivel credințele oamenilor în semnele cerului sau în practica topirii cositorului cu ceea ce promovează site-urile de astrologie, cărțile de divinație și vrăjitorie existente pe piață. În primul caz putem vorbi de o serie de moșteniri culturale care, grație timpului, au suferit influențe, modificări și adaptări. De pildă, în filmul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de divinație și vrăjitorie existente pe piață. În primul caz putem vorbi de o serie de moșteniri culturale care, grație timpului, au suferit influențe, modificări și adaptări. De pildă, în filmul antropologic realizat în Rediu, județul Neamț, am prezentat tehnica topirii cositorului. Descântecul este însoțit aici de o serie de rugăciuni creștine 313, după care intervine gestul decriptării, al interpretării formelor cositorului, și al prezicerii. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care practica topirii cositorului este una foarte veche. Așadar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Rediu, județul Neamț, am prezentat tehnica topirii cositorului. Descântecul este însoțit aici de o serie de rugăciuni creștine 313, după care intervine gestul decriptării, al interpretării formelor cositorului, și al prezicerii. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care practica topirii cositorului este una foarte veche. Așadar, este posibil să avem de-a face, în acest caz, cu un fenomen de aculturare a unor străvechi practici (precreștine) de venerare a pământului și a metalelor și de transformare a lor314. Astfel de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
focul viu), dar poate aduce și moartea. Imaginea bătrânului alchimist care nu încetează să creadă că materia ordinară se poate preschimba în aur curat prin "coacere" la foc revine în prim-plan atunci când practicile magico-religioase implică un proces de "coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie, pune
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
socio-culturală, "lupta" purtată cu astfel de instrumente este justificată dacă ținem seama de o serie de mitologii străvechi care dau conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă cu prelucrarea, manipularea, topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
probleme. Faptul că ritualul se derulează într-un context creștin, că a împrumutat formule și ziceri din rugăciunile și rânduiala creștină ne face să credem că ceea ce prezentăm aici este o rămășiță târzie a unor străvechi ritualuri magico-religioase care implicau topirea metalelor și folosirea minereurilor. Un element important al ritualului este crucea. Fie că este invocată, fie că este făcută creștinește sau este numai descrisă cu ajutorul instrumentelor folosite, crucea devine un element central al ritualului. Sub semnul ei se desface răul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mâni alta, poimâni alta, când colo, baba n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă în timp ce face semnul crucii cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când descântă cositorul aflat la topit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
formă mult mai mare ca dimensiuni este interpretată ca fiind Fecioara Maria cu pruncul în brațe. Rolul său ar fi acela de protecție și de ocrotire a clientului. Secvența nr. 24 17.00-17.28 Cadrul de bază cuprinde imagini ale topirii cositorului. Secvența nr. 25 17.29-17.36 Stop-cadru pe formele cositorului care sunt interpretate și pe gesturile mâinilor. Secvența nr. 26 17.37-17.53 O prezentare finală a instrumentelor divinatorii. Secvența nr. 27 17.54-18.02 Stop-cadru pe imaginea mătușii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai îndepărtate regiuni. Chiar și acolo unde omul nu este prezent, influența modificărilor antropice la scară planetară este reflectată clar în mediu. Este cazul regiunilor polare ce reacționează cel mai vizibil îndeosebi la modificările climatice globale, prin accelerarea ratei de topire a ghețarilor, de desprindere a icebergurilor, de dezgheț a permafrostului etc. În zona temperată omul a intervenit mult mai de timpuriu, prin introducerea în cultură a unor largi spații ocupate anterior de păduri sau stepă, iar ulterior prin modificările induse
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
an când insolația are valoarea zero. Ca urmare a capacității reflectoare mari a suprafețelor acoperite cu ghețari permanenți, cea mai mare parte a acestei insolații este reflectată în spațiu, cantitatea rămasă fiind sub 20%. Această cantitate mică este insuficientă pentru topirea zăpezii, facilitându-se astfel acumularea, an de an, a zăpezii în aceste areale polare. Pierderea constantă de căldură prin intermediul radiației terestre va duce la înregistrarea unor temperaturi foarte scăzute, minimele lunare fiind înregistrate undeva înaintea echinocțiului de primăvară, după ce bilanțul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zona calotei glaciare, bilanțul radiativ are valori extrem de mici (peste 80% din radiația primită fiind reflectată). Pe spații restrânse, unde suprafața activă este reprezentată de stânci care ies deasupra calotei de gheață, bilanțul radiativ poate înregistra valori mai mari, determinând topirea zăpezii în zona acestor petece de piatră. La nivelul pietrei încălzite temperatura poate crește până la 35șC, însă, ca urmare a valorilor deosebit de mari ale gradientului termic vertical în stratul de aer inferior, la 2m altitudine deja temperaturile coboară la -12șC
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atinge valori termice medii de -40șC, și valori termice minime de -50șC, adică temperaturi mai ridicate decât teritorii continentale precum Iakuția de NE (Verhoiansk) sau nordul insulei Ellesmere (Alert). În timpul verii o mare parte din energia calorică este consumată pentru topirea în masă a gheții și zăpezii, astfel încât temperatura aerului se menține în jurul a 0șC. În acest context termic și în condițiile unei umezeli relative mari, nebulozitatea crește dând vremii un aspect predominant mohorât. Radiația solară directă este mult diminuată în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
măsurători timp de un an sau chiar mai mult. Monitorizarea evoluției gheții care acoperă Oceanul Arctic este realizată de Institutul NSIDC (National Snow and Ice Data Center) care utilizează datele satelitare pentru a obține îndeosebi o imagine clară a ratei de topire a banchizei polare, comparându-se cifrele actuale cu mediile unor perioade anterioare. Curenții de suprafață din Oceanul Arctic, ce antrenează atât apa oceanică precum și gheața, se dezvoltă sub forma a două sisteme: Sistemul Beaufort, format în Bazinul Nord American, ce constă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cunoaște migrații sezoniere determinate de retragerea sau avansarea banchizei polare și implicit de migrarea focilor. Se estimează la cca. 20.000 - 25.000 numărul exemplarelor de urs polar care mai trăiesc azi în regiunea circumpolară nordică. Principala amenințare actuală este topirea banchizei arctice în contextul schimbărilor climatice globale, ceea ce restrânge tot mai mult habitatul acestui animal. Se apreciază că ursul arctic ar putea fi exterminat complet în cca. 100 ani dacă tendința de încălzire climatică actuală va continua (astăzi ursul polar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Arctica încălzirea a fost de două sau chiar trei ori mai rapidă decât media globală. De exemplu, în Alaska, în perioada 1970 2000, temperatura a crescut cu 3șC. În ultima sută de ani și nivelul oceanului a crescut cu 15-20cm. Topirea acestei platoșe de gheață care acoperă apele Oceanului Arctic nu este un fenomen simplu, care să însemne doar trecerea apei din stare solidă în stare lichidă, ci este un complex proces cu ramificații și efecte asupra multor alte verigi ale
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ar duce și la scăderea ratelor de reproducere la femelele adulte și la scăderea ratei de supraviețuire a puilor de urs. Dar efectele încălzirii climatice asupra zonei polare nordice nu se opresc aici. Încălzirea apelor oceanice din zonele reci și topirea gheții, ar însemna automat și scăderea densității apei marine de aici. Astfel, s-ar reduce sau s-ar opri transferul spre adâncuri al acestor ape reci și dense (realizat astăzi) cu un posibil efect asupra încetinirii sau chiar stopării circulației
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile unui regim termic în care mediile lunare negative predomină, iar minimele de temperatură coboară la valori extrem de mici, învelișul de sol are particularități deosebite, cuprinzând un strat permanent înghețat, în adâncime, numit permafrost. Acesta împiedică drenarea apei rezultate din topirea zăpezii, de unde rezultă supraumezirea solurilor din zona de tundră. În timpul verii temperatura crește, ceea ce determină dezghețul, dar numai a unei părți superioare a solului, atât cât să permită creșterea și dezvoltarea plantelor. Dezvoltarea permafrostului restricționează mult spectrul vegetal din această
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fost puse în pericol, ca de exemplu localitatea Kivalina din Alaska, ai cărei locuitori au trebuit evacuați datorită riscului la eroziune cauzat de permafrost. Și alunecările de teren sunt frecvente în zonele în care permafrostul se dezgheață. Ca urmare a topirii unui strat din permafrost, dispare echilibrul și stabilitatea anterioară, iar stratul respectiv alunecă cu ușurință, chiar și atunci când înclinarea versantului nu este prea mare. Sute de astfel de alunecări au fost reperate în insula Ellesmere, de exemplu, unele dintre ele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
după câțiva ani de înregistrare a unor temperaturi mai ridicate în timpul verii. Și în Europa interesul specialiștilor în studierea acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
inflitra din nou, după un timp, în solul dezghețat. Acest fenomen este frecvent întâlnit în Siberia de Vest, unde se apreciază că au dispărut lacuri cu o suprafață cumulată de 500.000km2. Lacurile siberiene în ansamblu sunt putermic afectate de topirea permafrostului. Astfel, în prima fază, metanul din permafrostul dezghețat se acumulează în lac și apoi este eliberat în atmosferă, iar ulterior, apa lacurilor se infiltrează cu ușurință în pământ, întrucât obstacolul creat de permafrostul înghețat a dispărut. În 1971 erau
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
la asociații specifice unor biotopuri mai calde și mai umede. Creșterea productivității plantelor ar fi o consecință a prezenței azotului și a altor nutrienți rezultați în urma transformărilor din cadrul circuitelor hidrologice cauzate de dezghețul permafrostului. Creșterea temperaturii aerului ar determina și topirea mai accentuată a zăpezii și gheții care, alături de apariția speciilor de arbori veșnic verzi, va determina o modificare a albedoului general, cu absorbția unei cantități din ce în ce mai mari de radiație solară. Aceast proces va cauza, la rândul său, o suplimentară tendință
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
permafrostului ar putea însă contribui la accelerarea încălzirii climatice globale prin eliberarea metanului - un gaz cu un efect de seră mai puternic decât CO2. Emisiile de metan sunt caracteristice sectoarelor mai umede, acest gaz fiind eliberat în zonele în care topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere a ritmului de producere a CH4, fie o scădere a ritmului în care are loc oxidarea CH4. Acest fenomen se întâmplă deja în cazul lacurilor siberiene, a turbăriilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]