1,605 matches
-
Greute, Grohotele din apropierea fostei așezări dacice Ulpia Traiana Sarmizegetusa au la bază entopicele grohot (pluralul grohote), greută (greute), care înseamnă „piatră“, „mine de piatră“ (de la care s-a format grohotiș). După cum a arătat Mircea Homorodean, în zonă există și alte toponime din aceeași familie semantică, Muchea Cetății, Valea Cetății, Cioaca Grădiștii, Cetățuia, care ne conduc și ele spre sensul originar al Grădiștii, „așezare fortificată, cetate“. Apelativul vechi slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slav gradiște are tocmai acest sens, fiind format, cu sufixul -iște „loc acoperit cu...“, de la rădăcina sl. gradŭ, „oraș, cetate“. Emil Petrovici a dovedit că un apelativ împrumutat din slavă sub forma gradiște, devenit în romînă grădiște a putut forma toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
anticipat, este posibil ca măcar o parte dintre omonimele Grădiștea, cele mai vechi, să fi fost date de slavi sau de populația bilingvă romîno-slavă, înainte de-a fi asimilate de către romîni. După aceea romînii au devenit ei înșiși „creatori de toponime slave“, cum a formulat Petrovici. Dovada că unele toponime din familia discutată de pe teritoriul nostru au putut fi date de slavi o reprezintă variantele, unele dialectale (din perspectiva limbii slave) Grădeț, Horodiște, Horodnic, Horodoc etc., întîlnite în țările slave. Cel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Grădiștea, cele mai vechi, să fi fost date de slavi sau de populația bilingvă romîno-slavă, înainte de-a fi asimilate de către romîni. După aceea romînii au devenit ei înșiși „creatori de toponime slave“, cum a formulat Petrovici. Dovada că unele toponime din familia discutată de pe teritoriul nostru au putut fi date de slavi o reprezintă variantele, unele dialectale (din perspectiva limbii slave) Grădeț, Horodiște, Horodnic, Horodoc etc., întîlnite în țările slave. Cel puțin unele dintre toponimele Oradea, Orăștie, Oșorhei, Vărădia, Feldioara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formulat Petrovici. Dovada că unele toponime din familia discutată de pe teritoriul nostru au putut fi date de slavi o reprezintă variantele, unele dialectale (din perspectiva limbii slave) Grădeț, Horodiște, Horodnic, Horodoc etc., întîlnite în țările slave. Cel puțin unele dintre toponimele Oradea, Orăștie, Oșorhei, Vărădia, Feldioara, Sighișoara, Timișoara etc. conțin în structura lor semantică originară componenta semantică „oraș“, conferită de baza apelativă maghiară vár, „oraș“, implicată în structura lor etimologică, fiind, adică, mai mult sau mai puțin sinonime cu cele din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (parc natural în Munții Retezatului, în care trăiesc, protejați, tradiționalii și emblematicii pentru poporul romîn zimbri). Forma populară este Hațăg, numele maghiar - Hátseg, iar cel german - Hotzing. Toponimul este atestat, începînd din secolul al XIII-lea, sub formele Hatzok, Haczak, Hazthoch, Hatzak, Hachzak, Hathzak, Hátszeg, Hotzing, Hatzeg. Baza cea mai credibilă se pare a fi un nume de persoană, derivat cu sufixul -ak, -ok, -ek, probabil Haczak, Haczok
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Iordan, numele ohabelor, așezări scutite de dări și de alte slujbe către stăpînire, erau de ordinul zecilor în sud-vestul țării (Oltenia, Banat și sud vestul Ardealului). Tot el consemnează o variantă curioasă, cu epenteză, Ohamba. În aceste condiții, apropierea de toponime ca Hobaia, Hobana, Hobăița etc. (< hobaie, „vale mică și puțin adîncă, între două dealuri, în formă de șa“) este nepotrivită. De altfel, toponimia romînească abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
inițial, interpretat ca articol. Astfel de așezări există și în alte țări, numele lor fiind sinonime cu obaba și cu slobozia. De exemplu, în Franța Villefrance, în Rusia Slobodka, Slobodskoe, în Slovacia Lehotka, în Cehia Lhota (cu aceste din urmă toponime au fost puse în legătură, într-una dintre ipotezele etimologice, toponimele romînești Leaota, Leaotul și Laiotă). Hordou Este fostul nume al satului în care s-a născut George Coșbuc (acesta poartă astăzi numele poetului). Toponimul este atestat din anul 1523
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
țări, numele lor fiind sinonime cu obaba și cu slobozia. De exemplu, în Franța Villefrance, în Rusia Slobodka, Slobodskoe, în Slovacia Lehotka, în Cehia Lhota (cu aceste din urmă toponime au fost puse în legătură, într-una dintre ipotezele etimologice, toponimele romînești Leaota, Leaotul și Laiotă). Hordou Este fostul nume al satului în care s-a născut George Coșbuc (acesta poartă astăzi numele poetului). Toponimul este atestat din anul 1523 și în continuare sub formele Hordo, Ordo, Hordoul, Hordou etc. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Lhota (cu aceste din urmă toponime au fost puse în legătură, într-una dintre ipotezele etimologice, toponimele romînești Leaota, Leaotul și Laiotă). Hordou Este fostul nume al satului în care s-a născut George Coșbuc (acesta poartă astăzi numele poetului). Toponimul este atestat din anul 1523 și în continuare sub formele Hordo, Ordo, Hordoul, Hordou etc. În maghiara actuală este Hordó. Proveniența din apelativul maghiar erdő-ovó, „păzitor de pădure“, devenit în romînă cuvînt comun cu același sens ardău, ridică unele dificultăți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în mod obișnuit la cuvintele romînești provenite din maghiară, ca în Erdély > Ardeal) decît dacă se apelează la un intermediar slovac sau ucrainean, care ar fi susținut de prezența unei populații de această etnie în zonă și de existența altor toponime de această factură în apropiere (Telciu, Salva). Această populație de etnie ucraineană ar fi putut să boteze locul cu un nume de persoană din propria limbă, provenit dintr-un adjectiv posesiv format cu ajutorul sufixului ov (> ou) de tipul *Hordov > Hordou
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este obișnuit în ucraineană) bg. Gărdio, rom. Gîrdea, Gîrdești, Gîrdoaia, Hordilă (în funcție de dialectul slav din care au fost împrumutate, apare g sau h, î/ ă sau o). La baza numelui a stat apelativul ucrainean hordyi, „mîndru“ (< sl. *gŭrd, „mîndru“). Inițial toponimul a putut fi compus (tipul Gura lui Hrihoru, aflat în apropierea Hordoului), apoi al doilea membru s-a putut desprinde ca toponim autonom. Reflexul -ou al vechiului sufix slav -ov este în limba ucraineană actuală -iu (o a devenit i
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
h, î/ ă sau o). La baza numelui a stat apelativul ucrainean hordyi, „mîndru“ (< sl. *gŭrd, „mîndru“). Inițial toponimul a putut fi compus (tipul Gura lui Hrihoru, aflat în apropierea Hordoului), apoi al doilea membru s-a putut desprinde ca toponim autonom. Reflexul -ou al vechiului sufix slav -ov este în limba ucraineană actuală -iu (o a devenit i, ca în nos > nis, „nas“), dar graiurile ucrainene îndepărtate de centru au putut păstra stadiul arhaic o, nemaifiind racordate la fluxul înnoirilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este în limba ucraineană actuală -iu (o a devenit i, ca în nos > nis, „nas“), dar graiurile ucrainene îndepărtate de centru au putut păstra stadiul arhaic o, nemaifiind racordate la fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și a Regatului Ungar. Toponimele Hunedoara Timișană (sat din județul Arad) și Dealurile Hunedoarei (din Depresiunea Hațeg-Orăștie) sunt create prin polarizare de la numele Hunedoara. A fost atestat încă din vechime (secolul al XIII-lea și în continuare) sub formele Hunedoara, Hinedoara, Hinidoare, Inedoara. Numele maghiar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sclavinia. Numele cu care este botezat rîul din centrul teritoriului acesteia este Ilivakia, fiind amintit în descrierile expedițiilor armatei bizantine împotriva acestei formații, eșuate în parte din cauza locurilor mlăștinoase ale bazinului acestui rîu. Majoritatea specialiștilor identifică Ilivakia cu Ialomița (deformarea toponimelor străine în hărțile grecești este aproape o regulă), deși numele grecesc este mai apropiat de hidronimul Ilfov (ceea ce l-a făcut pe Iorga să creadă că despre acest rîu era vorba). Alți cîțiva consideră că diferența dintre cele două forme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
țială a vizat, probabil, teritoriul prin care curgea rîul, care era „arid“, adică lipsit de precipitații, nu lunca rîului sau rîul însuși, care nu puteau fi „aride“, „neroditoare“. Este, așadar, cazul unei mutații de tip metonimie, realizată în momentul genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slavă a hidronimului Ialomița (de la care s-au format choronimul Ialomița, adică numele județului, și cîteva nume „polarizate“, Ialomicioara, Cîmpia Ialomiței, Gîlma Ialomiței, Peștera Ialomiței), alte păreri, cum sunt cea a lui C. Diculescu privind originea veche germanică a acestui toponim (*Helisbach „rîul cetății Helis“), rămîn simple constructe fantasmagorice. Iași Este numele unuia dintre cele mai importante centre economice și culturale ale Romîniei, fostă capitală a Moldovei (înainte de unirea din 1859), astăzi reședința județului cu același nume. Mai există: un Iași
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
IașiGorj (sat din acest județ), Iașu (în maghiară Jászfalva, sat din județul Harghita), Podișul Iașilor (pădure din Subcarpații Gorjului), Valea Iașului (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului), Vîrful Iașului (din Muscelele Argeșului), Dealu Ieșului (din Dealurile Tîrnavei). Au mai fost toponime similare, astăzi dispărute, în județele Harghita și Olt. Ipoteza lui Al. Philippide, potrivit căreia Iași trebuie pus în legătură cu v. rus iasi, „alani“, a fost acceptată de majoritatea lingviștilor. Nuanțele în care este înțeleasă această bază diferă. Unii consideră că e
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau ocupată de el, purtător al etnonimului ias sau supranumit așa, a dat numele localității cu numele său la plural (însemnînd „oamenii lui Ias“). În cazul lui Huș, personajul numit Hus, ca marele reformator religios, este atestat efectiv (Husul). Unele toponime par a avea formă de singular (Ieșul, Gura Iașului, Valea Iașului) putînd intra în serie cu Blaj, Balș. S-a făcut observația că atît în cazul lui Husul, cît și în cel al lui Iaș (sau Ias), cea mai uzitată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și, de aceea, mai rare. Iată cîteva: (mai ales foste supranume, adică apelative antroponimizate:) Adunați, Afumați, Atîrnați, Barați, Bălțați, Batoți, Beloți, Berhoți, Cacoți, Racoți, Cruciați, Gruiați, Gurguiați, Romanați, Arjoci, Basarabi, Bădoși, Băltăreți, Bulgari, Botorogi, Sîrbi, Urlați, Ursați etc. Există și toponime paralele, formate de la același antroponim, cu pluralul -i sau cu sufixul plural -ești: Cernați - Cernătești. În documentele slave numele apare cu finala s, nu ș (Iasoh, Iasî, Iaseh, Iaskomu, Iaskogo), iar în bulgara și în sîrba contemporană există nume ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sufixul plural -ești: Cernați - Cernătești. În documentele slave numele apare cu finala s, nu ș (Iasoh, Iasî, Iaseh, Iaskomu, Iaskogo), iar în bulgara și în sîrba contemporană există nume ca Iasco, Iáse, Iásev, Iasa. În Croația există și un toponim Iaska. Lingviștii bulgari consideră aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s, nu ș (Iasoh, Iasî, Iaseh, Iaskomu, Iaskogo), iar în bulgara și în sîrba contemporană există nume ca Iasco, Iáse, Iásev, Iasa. În Croația există și un toponim Iaska. Lingviștii bulgari consideră aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu această formă desemnează două pîrîiașe, unul în județul Gorj și altul în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Croația există și un toponim Iaska. Lingviștii bulgari consideră aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu această formă desemnează două pîrîiașe, unul în județul Gorj și altul în județul Hunedoara, precum și două sate din aceleași județe. Există și Dealu Ibrului din Munții Metaliferi. Importanța hidronimelor respective nu e geografică, așa cum se poate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un toponim Iaska. Lingviștii bulgari consideră aceste hipercoristice (de la care s au format și toponimele) variante ale lui Ase (< Asen, Hasan) sau hipocoristice extrase din numele Iakov. Ultima variantă ar putea fi valabilă și pentru unele dintre toponimele romînești. Ibru Toponimele cu această formă desemnează două pîrîiașe, unul în județul Gorj și altul în județul Hunedoara, precum și două sate din aceleași județe. Există și Dealu Ibrului din Munții Metaliferi. Importanța hidronimelor respective nu e geografică, așa cum se poate bănui, ci lingvistică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]