1,586 matches
-
hunilor rămași fără conducătorul lor și să-i facă să bată în retragere. Ezio declară că este gata să apere Italia cu prețul propriei sale vieți (È gettata la mia sorte,). Tabloul 2. Tabăra lui Atilla. În noaptea iluminata de torțe se fac pregătiri pentru un banchet solemn. Atilla cu însoțitorii săi îl primește pe Ezio și îi propune să fie de acord cu un armistițiu. Deodată o rafală de vânt stinge majoritatea tortelor. Ascuns, Foresto o informează pe Odabella că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
possiam star ligi al nostro. Io stesso, si, io, io, Devo talor da un lato Porre îl timor di Dio E, per necessità sviar l'onore, Usare statagemmi ed equivoci, Destreggiar, bordeggiare. E voi, coi vosri venci E coll'occhiata torța da gatto pardo E I fetidi sghignazzi avete a scorta Îl vostro Onor! Che onore?! Che ciancia! Che baja! Può l'onore riempirvi la pancia? No. Può l'onor rimettervi uno stinco? Non può. Nè un piede? No. N'è
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
onor non è chirurgo. Che è dunque? Una parolă. Che c'è în questa parolă? C'è dell'aria che vola. Bel construtto! 447 L'onore lo può sentir chi è morto? No. Vive sol col vivi? Neppure : Perchè a torțo lo gonfian le lusinghe, Lo corrompe l'orgoglio, L'ammorban le calunnie; E per me non ne voglio, no! Mă, per tornare a voi, furfanti, Ho atteso troppo, E vi discaccio. Olà! Lesti! Al galoppo! Îl capestro assai bene vista
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un Tedesco, Tutto îl mio deșco a un olandesse lurco, La mia bottiglia d'acquavite a un Turco, Non mia moglie a sè stressa. O laida sorte! Quella brutta parolă în cor mi torna : "Le corna!" Bue! Capron! Le fusa torțe! Mă non mi sfuggirai! No! sozzo, reo, Dannato epicureo! Prima li accoppio E poi li colgo, li accoppio! Io scoppio! Vendicherò l'affronto! Lăudată sempre sia Nel fondo del mio cor la gelosia. Aria Quand'ero paggio del Ducă di
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în octombrie 1921, cu subtitlul „Revistă literară și științifică săptămânală”, și la București, lunar, din octombrie 1925 până în mai 1926. Barbu Nemțeanu precizează din primul număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă că P.l. „se prezintă cu o atitudine cu totul modernă”, căci „orice fel de artă va găsi ospitalitate în paginile libere ale revistei noastre. Singura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
fel cum a procedat și la modestele sale începuturi pe meleagurile vasluiene, partidul comunist, prin reprezentanții săi locali, a purces și la Îndrăgitul solist vasluian de muzică ușoară și populară, Ionel Trufea realizarea unui grandios spectacol, dar fără retragere cu torțe așa cum obișnuia prin anii ’44-’45. La dosarul cercetat am găsit și desfășurătorul acțiunilor cultural politice desfășurate în acea zi de 20 decembrie 1966. Îl transcriem în speranța că unii vasluieni își vor aminti de cei înșiruiți aici iar pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un lagăr de muncă, arătând la început îmbătrânită, și reîntinerind sub vraja libertății, a odihnei, a hranei sănătoase. Suferința [i anxietatea vor pieri de pe chipul ei, și va redeveni relaxată și frumoasă; vedeam aievea chipul ei reîntinerit, strălucind ca o torță din cețurile viitorului. Când părăsisem teatrul, căutasem solitudinea: acum era întrupată în însăși forma acestei Beatrice a mea. Doar aci putea lua naștere pentru mine fericirea: un scop candid, îngăduit, ba chiar un ideal. Oriunde în altă parte o căutasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor Iliu, "Trădarea Cărturarilor", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 28 Al. Philippide, "Locul poeziei sociale", în Torța, nr. 1/7 ianuarie 1945; apud Ana Selejan, op. cit., p. 60. 29 În Emil Dorian, răspuns la ancheta lui Dan Petrașincu, "Unde merge literatura? Mare anchetă privind personalitățile noastre culturale, în Tribuna poporului, nr. 132/10 februarie 1945; Ana Selejan
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dumnezeu și Cruce, sunt din nou la Prut, și, ca și strămoșii noștri, în vremi de restriște, trebuie să fugim din calea lor. Vechi altare vor sări în țăndări, apele se vor roși de sângele victimilor, codrii vor arde ca torțe aprinse și, cum scrie în Apocalips: „... oamenii se vor ascunde în peșteri și în stâncile munților și căuta-vor moartea și nu o vor afla, și vor pofti să moară, moartea însă va fugi de ei...”. După o clipă, cât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și reginei Elisabeta s-au încheiat la 12 mai 1881, odată cu trecerea în revistă de către rege, în fața statuii lui Mihai Viteazul, a trupelor din garnizoana București 1567. La 13 mai 1881 s-a desfășurat, în fața palatului regal, o defilare cu torțe a tinerilor și reprezentanților comunelor și județelor țării ce luaseră parte la serbările dedicate încoronării regelui Carol I și reginei Elisabeta. Proclamarea regatului a conferit României un nou statut pe scena internațională, constituind un moment deosebit de important atât în plan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și "arestul preventiv, unde grațiă pe 14 osândiți"1650. De asemenea, la orele 1500, regele Carol I a participat la deschiderea târgului de vite amenajat la Anadalchioi. În seara zilei de 12 septembrie 1889 s-a organizat o retragere cu torțe a trupelor din garnizoana Constanța, în onoarea regelui Carol I și a principelui moștenitor. Vizita celor doi conducători ai statului român la Constanța s-a încheiat în dimineața zilei de 13 septembrie 1889, când aceștia au plecat cu trenul regal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășii Mangalia și domnul V. Dimitrescu, directorul Gimnaziului Mircea cel Bătrân din Constanța. Totodată, familia regală a fost întâmpinată de către primarul orașului Cernavodă, domnul P. Papaianopulos cu pâine și sare. În seara aceleiași zile s-a organizat o retargere cu torțe, orașul fiind iluminat. De asemenea, portul din Cernavodă a fost "iluminat cu electricitate comunicată prin fire de la uzina fabricii de ciment"2737. Familia regală a părăsit orașul Cernavodă sâmbătă, 1 mai 1904, îndreptându-se spre Hârșova, unde "orașul era frumos
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au intrat oare în vocabularul curent ? Reține atenția în primul rînd compoziția tabloului. Toate liniile sînt divergente. Picioarele lui Narcis se depărtează spre dreapta, iar brațele au poziții contrare. Corpurile celorlalte două personaje, nimfa Echo și amorașul care ține o torță funerară, se înclină în direcții opuse. Această divergență în raport cu verticala se repetă în cazul ramurilor copacului ce ocupă partea superioară a tabloului. Prin mijloace vizuale, aceste orientări divergente evocă fenomenul acustic al ecoului care, și el, se îndepărtează treptat de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
iar fotografia ei stă pe biroul tatei la palat?”. După amiază, elevii participanți la concursurile „Tinerimea română” au defilat prin fața Palatului Regal. Regele și Mihai au primit defilarea din balconul Palatului. Seara, la ora 20, a avut loc retragerea cu torțe. Trupele din garnizoană au defilat și ele prin fața Palatului Regal. Marți, 17 mai. La ora 18, Mihai a vizitat Expoziția Laptelui, organizată în Piața Brătianu de Comitetul Național Român al Laptelui. A fost întâmpinat de dr. Odaisky, șef de laborator
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a reginei Elisabeta, dezvelirea unei plăci comemorative la intrarea în Castelul Peleș, citirea unei poezii ocazionale de către O. Goga, citirea pergamentelor pentru sărbătorirea Semicentenarului, o paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor militare (pe 25, seara); dezvelirea monumentelor regelui Carol I și reginei Elisabeta, dejunul la Stâna regală (pe 26, dimineața); concertul Orchestrei Filarmonice (pe 26, seara). Luni, 25 septembrie. Mihai, Carol și alte oficialități îl primesc, în gara
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zi a educatorilor distinși în organizarea și îndrumarea tinerilor, împărțirea insignelor, gradelor și fanioanelor (ora 915 - 1015). Apoi, pe stadionul ONEF, au avut loc demonstrații și au fost prezentate expoziții cu realizări ale tinerilor. Seara s-a desfășurat retragerea cu torțe și o șezătoare cercetășească cu specific național pronunțat. Mihai a fost prezent la aceste ceremonii. În 1935 s-a creat o unitate a Străjii Țării și la Școala Palatină, elevii continuând să facă parte și din organizația de cercetași. Marele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se afla mareșalul Franchet d’Esperey. S-a oficiat serviciul divin. Regele a primit defilarea trupelor. După defilare, Carol s-a întreținut cu șeful guvernului și apoi a plecat însoțit de Familia Regală. Seara a avut loc tradiționala retragere cu torțe. Duminică, 17 mai. Mihai, însoțit de gen. Grigorescu și de colegii săi de clasă echipați străjerește, au sosit la mânăstirea Viforâta, unde au participat la exerciții străjerești desfășurate între mânăstirile Viforâta și Dealu. Marți, 19 mai. Mihai, întovărășit de gen
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trupelor sub comanda gen. Argeșeanu. Au defilat: veteranii, premilitarii, Marina, ofițerii, elevii Școlii de Muzicanți Militari, trupele din Capitală, trupele motorizate etc. Carol și Mihai revin la Palat. A urmat masa tradițională. La ora 20, s-a produs retragerea cu torțe, dar fără entuziasm popular datorită războiului. La ora 2030, s-a ajuns în fața Palatului Regal, trecând pe rând trei coloane de trupe cu muzicile respective. Regele și Mihai au ieșit în balconul Palatului, fiind ovaționați de mulțime. La cină au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se întrec în atingerea excelenței, așa cum atleții se întrec pentru obținerea ramului de măslin. Modelele culturale reprezintă o varietate de factori ca: limba în care se comunică, cultura asociată cu istoria, etnologia, valorile estetice, ceremonii de deschidere și închidere, ștafeta torței olimpice, întreceri culturale și alte activități organizate pe perioada Jocurilor Olimpice. Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm, Pentru apele care ne dau de băut, Pentru soarele care ne dă lumină
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
nu toate conștiințele dorm, așteptând aurul de la Beijing: „A nins insistent și rebel, duminica trecută, la Londra, spre bunul mers al încălzirii globale. Flacăra olimpică a ars, regulamentar și conform, gazernicește vorbind. Echipa de mecanici și ingineri care au proiectat torța antifurtună, antișoc și antieoliană a făcut o treabă bună. Dar proiectul public imaginat de statul comunist chinez, cu lașitatea suplă și laborioasă care impregnează birocrația pekineză, a eșuat jenant. Armătura antietică a torței a cedat. Pe fiecare dintre cei 45
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de mecanici și ingineri care au proiectat torța antifurtună, antișoc și antieoliană a făcut o treabă bună. Dar proiectul public imaginat de statul comunist chinez, cu lașitatea suplă și laborioasă care impregnează birocrația pekineză, a eșuat jenant. Armătura antietică a torței a cedat. Pe fiecare dintre cei 45 de kilometri de trânte, huiduieli, ciocniri și arestări așternuți de aroganța chineză în mijlocul unui oraș tolerant, în care legea e veche și justiția sacră. Traseul: Wembley - stadionul pe care statul chinez l-ar
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
chinez și de noua capacitate de ambalare și auto-promovare a autoritarismului care s-a pus pe business.” Ex-Sir se desfigurează. „Flacără olimpică a intrat în Londra însoțită de un atelaj de șic afro-orientalo-dictatorial. La mijloc, mica celebritate locală, care poartă torță și încasează instant câteva minute și sute de metri de relevanță PR, la pachet cu recunoștința veșnică a tibetanilor fugăriți la 5.000 de metri altitudine de combinata poliției și armatei chineze. În jur, două inele de pretorieni. Pe inelul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
grup de 9 cetățeni în treninguri albastre și walkie-talkie-uri negre, cu figuri uimitor de chineze și priviri încărcate de inteligența apăsată a securistului universal. Lotul de box sau selecționata gardienilor de lagăr chinezi? Astfel constituită, falanga a alergat închisă în jurul torței, aproape 45 de kilometri. În câteva rânduri, filozofia de transport și militară a ceremoniei a fost schimbată. Pusă în față unor grupuri masive de demonstranți, falanga s-a simțit dinainte străpunsă și a sărit iute în autobuze speciale. Flacăra a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
că nimic nu poate fi lăsat în libertate, în societățile greșite și dezordonate ale Occidentului. Cu chiu cu vai, poliția și detașamentul de alergători-pugiliști au respins toate atacurile. Un bărbat care a rupt cordonul și a reușit să înșface o torță a fost trântit la pământ. Întrebarea e de ce nu se află printre protestari floarea rugby-ului englez, finalist al Cupei Mondiale? Un pachet de înaintare decis ar fi măturat falanga, ar fi ajuns la torță și i-ar fi făcut
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]