2,041 matches
-
din vecinătatea zonei de lucru, precum și a ficatului sau splinei. Lezarea vascularizației colonului poate impune, ca urmare a apariției ischemiei segmentului colic adiacent, realizarea unei rezecții segmentare. Deschiderea lumenului sau depolisarea viscerelor cavitare abdominale herniate, la momentul reducerii lor din torace este un incident ce se rezolvă prin sutura peretelui lezat. De asemenea există riscul efracției accidentale a canalului toracic, care poate conduce la apariția ascitei limfatice în postoperator (poate necesita, atunci când drenajul limfatic nu se oprește, reintervenția cu efectuarea ligaturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea unor mase tumorale ale bazei toracelui sau abdomenului superior descoperite în urma unor radiografii sau ecografii, pentru diferențierea unor formațiuni tumorale proprii diafragmatice sau de vecinătate se folosesc examenul CT sau IRM cu reconstrucții complexe [4]. Există situații în care nici în acest mod nu se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate combinată de 74% (față de 95% pentru biopsia toracoscopică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă. De asemenea, scapula, deși face parte din centura scapulară, trebuie să o considerăm chirurgical ca element constitutiv al toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
scapula, deși face parte din centura scapulară, trebuie să o considerăm chirurgical ca element constitutiv al toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se inseră ligamentul costotransvers superior, iar lateral ligamentul costotransvers lateral. Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal prelungește anterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
posterioară și o împarte în fosa supraspinoasă și cea infraspinoasă. Lateral, spina se continuă cu acromionul, ce se articulează cu clavicula. Unghiul lateral al scapulei prezintă cavitatea glenoidă pentru articulația cu humersul și deasupra ei se găsește procesul coracoidian. Articulațiile toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la delimitarea tetragonului lombar Grynfelt. Vasele provin din ultimele 5 intercostale, iar inervația din intercostalii 9-11. Coboară coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali ai toracelui (extrinseci) Mușchiul mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este și mușchi inspirator auxiliar. Pectoralul mic Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei, ce se face concomitent cu abducția brațului. Mușchii intrinseci ai toracelui Acești mușchi ocupă spațiile intercostale și sunt dispuși în trei straturi (extern, mijlociu și intern). Intercostalii externi Mușchii intercostali externi formează stratul extern. Ei au originea pe marginea inferioară a coastei superioare și se inseră pe marginea superioară a coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se extindă spre zona incizată, spre a permite pielii să supraviețuiască. Există o limită a acestei expansiuni, iar dacă pielea este incizată circumferențial, cel puțin un sistem major musculocutanat trebuie lăsat intact pentru ca tegumentul să supraviețuiască [6]. Teritoriul vascular al toracelui anterior Cel mai important sistem al trunchiului anterior toraco-abdominal este sistemul bazat pe artera toracică internă - artera epigastrică inferioară. Acest sistem practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai multe regiuni anatomice: regiunea nucală, regiunea vertebrală, regiunea scapulară și regiunea infrascapulară Chirurgii recomandă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracici. Pielea de deasupra și imediat de sub claviculă este inervată de nervii supraclaviculari, care iau naștere din nervii spinali C3 și C4. Restul teritoriului antero-lateral este inervat de ramurile anterioare și laterale cutanate ale intercostalilor. Inervația tegumentului regiunii posterioare a toracelui este asigurată de ramuri cutanate mediale provenite din ramurile dorsale ale nervilor spinali cervicali (de la C4) și toracali (T1 și T2), precum și de ramurile mediale și laterale ale nervilor spinali T3-T10.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cavității medulare costale. Displazia fibroasă poate fi solitară, dar se pot constata și leziuni difuze, ce apar în cadrul sindromului Albright (chiste osoase multiple + pigmentare cutanată + maturizare sexuală precoce la fete). Spre deosebire de osteocondrom, displazia apare mai frecvent în regiunea postero-laterală a toracelui [50]. Dezvoltarea începe în copilărie și poate fi o descoperire radiologică (leziune expansivă, cu subțierea corticalei și aspect central de „sticlă pisată”) [43]. Se indică rezecție costală limitată. Histiocitoza X, ca și displazia fibrochistică, nu este o tumoă veritabilă. Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
de opinii cu privire la tipurile de defecte parietale ce necesită stabilizare și ce manieră de stabilizare este mai utilă. Actualmente se acceptă de cei mai mulți chirurgi toracici că un defect mai mare de 5 cm necesită stabilizare, cu excepția defectelor situate la nivelul toracelui posterior, acoperite de scapulă, iar defectele de 5 cm sau mai puțin nu necesită stabilizare toracică, indiferent de localizare, deoarece nu produc disfuncții ventilatorii. În parietectomiile postero-superioare, ce pot ajunge la dimensiuni chiar de 10 cm, fixarea omoplatului deasupra defectului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
vascularizației lor excelente. Un asemenea lambou poate fi utilizat chiar și în absența unei stabilizări parietale toracice, fără a se produce deficiențe respiratorii postoperatorii așa cum s-ar crede. Ca o regulă generală, scopul esențial este asigurarea unei închideri durabile a toracelui, care să protejeze structurile endotoracice. Acest lucru trebuie să se realizeze cu menținerea pe cât posibil a funcției ventilatorii a plămânului și cu risc operator minim. Alegerea lamboului se face preoperator, prin imaginarea defectului rezultat în urma parietectomiei. Se va ține cont
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
lambou muscular, nu unul musculo-cutanat, fie pentru acoperirea situsului donor când s-a prelevat un lambou musculocutanat cu o insulă tegumentară mai mare de 10 cm. Supravegherea postoperatorie a pacientului cu RPT Îngrijirile postoperatorii la pacienții cu reconstrucții parietale de torace sunt în mare asemănătoare cu cele acordate pacienților cu alte intervenții majore de chirurgie toracică. Totuși, există câteva particularități. Acești pacienți sunt supuși unor intervenții de o amploare deosebită. Practic, ei suportă 3 intervenții chirurgicale: parietectomia toracică, stabilizarea peretelui toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
Are rată înaltă de recurență. Tumora nu răspunde la chimioterapie și iradiere, de aceea singura soluție este rezecția largă în țesut sănătos. Dacă tumora este situată superficial și respectă fascia exotoracică, se vor extirpa doar părțile moi invadate, cu respectarea toracelui osos. Dacă tumora este în contact cu fascia exotoracică sau o invadează, străbate spațiul intercostal sau infiltrează arcul costal, rezecția costală se impune. Are o rată de supraviețuire la 5 ani de 38%. Rabdomiosacomul este a doua tumoră ca frecvență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
lambou pericardic. După verificarea etanșietății anastomozei bronșice și lavajul retro- și anterograd, plămânul este reperfuzat într-o manieră controlată pentru a preveni edemul de reperfuzie; artera pulmonară este pensată manual parțial, pe o durată de 10 minute. La sfârșitul operației toracele este drenat cu două tuburi de dren. În transplantul pulmonar dublu, plămânii sunt implantați secvențial (fig. 6.121-6.123). Există situații clinice particulare în care nu se poate găsi un plămân întreg pentru transplant - transplant de urgență, sau există receptori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
drenat cu două tuburi de dren. În transplantul pulmonar dublu, plămânii sunt implantați secvențial (fig. 6.121-6.123). Există situații clinice particulare în care nu se poate găsi un plămân întreg pentru transplant - transplant de urgență, sau există receptori cu torace mic, circumstanțe în care transplantul lobar este o soluție. Un plămân de dimensiuni mari poate fi împărțit, putând fi transplantați doi pacienți sau un plămân poate fi folosit pentru un transplant bilateral (split). Pentru transplantul lobar, structurile lobare sunt disecate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
ori, pacienții considerau efortul fizic prelungit fiind explicația durerilor lombare profunde (provocate În realitate de calculul ce cuprindea progresiv cavitățile). La examinarea pacientului se va constata că aceste dureri de efort sunt accentuate de mișcările de rotație și flexie a toracelui pe coapsă. Palparea atentă descoperă, câteodată, chiar anumite puncte sensibile care apăsate, reproduc durerea. Proba terapeutică este elocventă: injectarea de anestezic local la nivelul acelor "puncte sensibile" calmează durerile timp Îndelungat. - Nevralgia intercostală este o suferință banală apărută la cei
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
sunt În marea majoritate a cazurilor deosebite, dar să nu uităm că disconfortul epigastric, grețurile și vărsăturile sunt elemente clinice comune. EKG-ul va lămuri rapid lucrurile. - Pleureziile indiferent de etiologie (TBC, pneumonii, lupus) pot cauza dureri intense la baza toracelui, mimând durerea În flanc sau colica nefretică, dar durerile "pleurale" limitează antalgic excursiile respiratorii și sunt accentuate de mișcările toracelui. Examenul radiologic va tranșa diagnosticul. F. DURERI ÎN CAZUL UNOR SUFERINȚE ABDOMINALE SAU RETROPERITONEALE - Apendicita acută, mai ales forma retrocecală
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]