2,332 matches
-
sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare, rima a două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind, încă de la debut, versul oricât de nărăvaș, R. a ajuns la o virtuozitate demnă de
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
concurănd lagestionarea conflictului: - negocierea; - construirea „adevărului”; - medierea. Este important să observăm că multe persoane încearcă (evident fără succes) să treacă direct la rezolvarea problemelor din momentul conflictului escaladat. Ei bine, este similar modului în care am încerca să zăgăzuim un torent foarte puternic: șansele de a face ceea ce ne-am propus sunt minime. Iată de ce este util să facem apel la o metaforă: un conflict escaladat este ca un magnet care a strâns diferite obiecte de fier în jurul lui. Ceea ce vedem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
El nu poate fi cunoscut și nu Îl veți găsi niciodată»?”. Drept urmare, ereticii anulează, printr‑o exegeză ultraspiritualistă, semnificația reală atât a primei, cât și a celei de‑a doua parusii. Pentru a‑și contracara adversarii, Irineu revarsă un nou torent de pasaje din Noul Testament referitoare, de data aceasta, la Judecata de Apoi: Mt. 10,35; Lc. 17,34‑35; Mt. 13,30; 25,33‑34; Lc. 2,34; 10,12; în fine, Mt. 7,21. Probabil, exegetul a avut sub
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1956; Elena Caterli, Furca de bronz, București, 1953 (în colaborare cu Natalia Davidescu); Mihail Lukonin, O zi de muncă, București, 1953; L. N. Tolstoi, Cât pământ îi trebuie unui om, București, 1953 (în colaborare cu Tatiana Golim); Boris Bednâi, Marele torent, București, 1954 (în colaborare cu I. Barat); Serghei Mihalkov, Satiră și umor, București, 1954, Iepurașul încrezut, București, 1955; Tölgyesi László, Aventurile lui Elec Troni, București, 1954; Pierre Gamarra, Mâinile oamenilor, București, 1955; Carte nouă de povești maghiare, București, 1955 (în
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
colaborare cu Val Cordun); ed. (Cobzarul), București, 1957, Poezii, introd. Mihai Novicov, București, 1960, 1814-1861, București, 1961 (în colaborare cu Sanda Arbore), Poeme, pref. Stelian Gruia, București, 1976, Cobzarul, îngr. și pref. Dan Horia Mazilu, București, 1990; Nikolai Tihonov, Două torente, București, 1954; A. S. Pușkin, Rusalka, postfață Tamara Gane, București, 1959; Hristo Botev, Poezii, pref. Anghel Todorov, București, 1961, Acela nu moare!, pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Laura Baz-Fotiade); Nikola Ionkov Vapțarov, Poezii, pref. Gheorghe Dinu [Ștefan Roll], București
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
la „viață” pe cei care, asemenea lui Hăngănuș, l-au făcut încă din 1959 „să nu mai existe”. Până la urmă va renunța la răzbunare, revenind doar la dragostea pentru Uliana, desfășurată într-un spațiu în care oamenii fug din calea torentelor Marelui Val (o aluzie la inundațiile de la începutul anilor ’70). Interesantă e ideea autorului despre cultură ca formă perfidă a înfruntării omului cu natura. Și în Așteptându-i pe învingători (1981) principala luptă se dă cu inerția, U. analizând un
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Diane, I-II, București, 1973, Gemenele, București, 1976, Ludovic al XV-lea și Curtea sa, București, 1989, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta, București, 1992, Otrava și pumnalul familiei Borgia, București, 1992, Lupoaicele din Machecoul, Brașov, 1993; Marie-Anne Desmarest, Torente, I-III, București, 1975-1981; Philippe Hériat, Familia Boussardel, I-III, pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1975-1981; Cardinalul de Retz, Memorii, I-III, București, 1979; Françoise de Motteville, Memorii despre Ana de Austria și Curtea sa, I-II, București, 1981; Adèle de
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
Journal d’un hérétique, tr. Claude Jaillet, pref. Virgil Ierunca, Paris, 1976; ed. (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), îngr. Maria Cordoneanu, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1994; Povestind copiilor, București, 1990; Poeme, îngr. și pref. Ilie Constantin, Iași, 2000. Traduceri: Marie-Anne Desmarest, Torente, București, 1943; Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, București, 1944; Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, București, 1944; Mihail Șolohov, Școala urii, București, 1944; Jean Richard Bloch, Toulon, București, 1945; A. S. Pușkin, Basme..., cu ilustrații de Th. Kiriacoff-Suruceanu, București, 1945, Ruslan și Ludmila
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
de adâncime e în barbiana Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a unei treceri inițiatice: „dezghețul” albului „boreal” al inocenței virginale, sub valul cald al mareelor din „sud”, amplificat de la susur la torent stihial de zăpezi arzătoare, năruind geografii, zeități, idoli și zăgazuri, până la ultimele „insule” din memoria primordială imaculată. Tumultul eului e impersonalizat în alegoria barocă a unei antropologii mitice: „Omul trecea/ și insulele se mutau/ după mersul lui./ Păsările se zbăteau
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
echipă într-un meci de fotbal total, pare să nu rezulte din nimic altceva decât din ivirea de sine. Darul este o revelație. Paradisul nostalgiei ludicetc "Paradisul nostalgiei ludice" În ce constă, deci, darul fotbalului atunci când spectacolul se produce în torentul unei dăruiri totale? Vom răspunde: în apofaza jocului care transcende limita discursivității. Jocul, redus la pura sa imanență, indiferent de rezultat, este extazul libertății la care omul aspiră din cea mai fragedă copilărie. Să nu fie oare jocul limbajul adamic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
recunoaștere, în tăcerea sinelui regăsit cu sine, a Icoanei Tatălui (Coloseni 1, 15; Evrei 1, 3). Treptat, inima va auzi ecoul ancestral al pașilor lui Adam în grădina Cuvântului. Când apropierea a trecut barierele narcisismului, mintea se poate pregăti pentru torentul calm de lumină dumnezeiască. Urcând pe muntele Tabor, ucenicii lui Hristos nu mai pot ignora dumnezeirea Fiului. În cuvintele arhimandritului Emilianos, omul câștigă „o stare alcătuită de Iisus”. Absență sau retragere?tc "Absență sau retragere ?" În zilele noastre, dintre părinții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
simțită prin controlul motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme.( fig 1, 2, 3 ,4,) Kinetoterapia se bazează pe fiziologia neuro-musculară de formare a engramelor
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
părea să se domolească, astfel încît, cînd balena izbuti în sfîrșit să elimine fierul înfipt în spinarea ei, dispărînd undeva în mulțime, forța imprimată ambarcațiunii de brînciul ei final ne împinse, între două balene, drept în inima turmei, ca și cum un torent de munte ne-ar fi proiectat pe apa lină a unui iezer. Aici, furtunile ce mugeau în defileurile dintre balenele de la margini erau auzite, dar nu simțite nemijlocit. în această zonă mediană marea avea luciul acela mătăsos, pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceste enorme schelete, cranii, colți, fălci, coaste și vertebre leviatanești, care prezintă, toate, asemănări parțiale cu cele ale speciilor existente, dar în același timp și cu cele ale leviatanilor preistorici dispăruți în vremuri imemoriale - mă simt purtat ca de un torent, înapoi spre acea uimitoare perioadă, de dinaintea timpului însuși - căci se poate spune că timpul s-a născut odată cu omul. Nebuloasa cenușie a lui Saturn se rotește deasupra mea și parcă-aș întrezări veșniciile polare ale acelor vremuri, cînd fortărețe de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
comunist, colectivizarea, contrastul trecut-prezent, iubirea, evul glorios socialist, elogiul muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afla în inimile tuturor. Îl aclamau ziua, îl blestemau, într-un șușotit febril, la căderea nopții. Ei însă aveau privilegiul de-a nu-i evoca numele. De a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viață a torentului, ziua. Și de a se iubi și a iubi fidelitatea stelelor, noaptea. Până când dictatorul, care-și trăia ultimul an de viață, îi readuse la ordine. În pofida maniilor sale morbide, ironia nu-i era străină, zâmbea adesea pe sub mustață. Nu voiau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a da nume. Acel copil purtat în brațe de femeia cu păr alb care, fugind prin beznă, făcea tot ce-i stătea în putință pentru ca el să nu ghicească. La început izbuti, înainte să ajungă la puntea îngustă, atârnată peste torent, pe care trebuia s-o treacă. Copilul moțăia, cu ochii deschiși, și nu părea surprins. Recunoștea căldura trupului feminin, forma și rezistența brațelor care-l strângeau. În pofida întunericului, aerul mirosea ca de obicei, răspândind plăcuta aromă acidă a frunzelor moarte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Dar, ajunși la jumătatea micii punți care se leagănă pe frânghii, totul se schimbă pe neașteptate. Copilul nu vede șipcile uzate peste care femeia înaintează clătinându-se, nici vidul care se cască între șipcile care lipsesc, nici spuma fosforescentă a torentului. Cu toate astea ghicește, fără să știe de ce, că femeii care-l duce în brațe îi e frică. Iar această frică la o femeie matură e la fel de stranie ca mișcarea bruscă prin care ea prinde cu dinții gulerul cămășii copilului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de a-l vedea pe omul zâmbitor pe care soarele îl aducea înapoi acasă, sau poate că tocmai întoarcerea tatălui cufunda soarele printre ramurile pădurii, dând razelor o culoare arămie. Mâinile mamei miroseau a rufe spălate în apa înghețată a torentului, iar mirosul lor înmiresma primele ceasuri ale dimineților, amestecându-se cu aroma aerului tare ce cobora dinspre munți. Și fluxul acesta plăcut mirositor era inseparabil de scurta mângâiere a degetelor mamei, ce rătăceau prin părul copilului, trezindu-l. Uneori, în mijlocul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zâmbetul tatălui. Apoi, pădurea îi împinsese către un spațiu gol și plan, iar copilul, necrezându-și ochilor, văzuse mai multe case aliniate de-a lungul unui drum. Înainte, nu exista pe lume decât o singură casă, a lor, pitulată între torent și coasta împădurită a muntelui. Casă unică precum cerul și soarele, îmbibată de toate aromele pe care le răspândea pădurea, legată de îngălbenirea frunzelor care-i ascundeau acoperișul, atentă la felul cum se schimbau luminile. Acum, strada asta mărginită de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de moarte și s-a lăsat iarăși cufundat în intimitatea fraternă a universului. Femeia care-l ținea în brațe continua să-i îngâne încetișor cântecul de leagăn chiar și când ecoul împușcăturilor s-a făcut auzit de pe celălalt mal al torentului. Limba aceea necunoscută era limba ei maternă. Mi-am început povestirea în fața ferestrei, în fața acelui dreptunghi de plasă pe care-l cârpeai, am terminat-o în șoaptă, aplecat peste chipul tău destins de somn. Am crezut că, adormind, ai pierdut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
comportamentul. Botezul (inclusiv în formele sale derivate: botezul aerului, botezul focului) are întotdeauna o valoare inițiatică de pregătire și formare. El face persoana aptă pentru experiență. În vis, botezul indică, prin urmare, evoluția interioară, precum și angajamentul spiritual sau afectiv. Cascadă, torent Cascada și torentul preiau simbolistica universal al apei, dar într-o dimensiune specială de dinamism, de mișcare, de rapiditate, chiar de violență. Indică adesea, o accelerare a evenimentelor. Subiectul este probabil depășit. Lucrurile se desfășoară prea repede pentru el. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în formele sale derivate: botezul aerului, botezul focului) are întotdeauna o valoare inițiatică de pregătire și formare. El face persoana aptă pentru experiență. În vis, botezul indică, prin urmare, evoluția interioară, precum și angajamentul spiritual sau afectiv. Cascadă, torent Cascada și torentul preiau simbolistica universal al apei, dar într-o dimensiune specială de dinamism, de mișcare, de rapiditate, chiar de violență. Indică adesea, o accelerare a evenimentelor. Subiectul este probabil depășit. Lucrurile se desfășoară prea repede pentru el. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]