825 matches
-
un contur pe care nu-l umpli cu nimic fluierînd a pagubă. E dură poezia asta E dură poezia asta n-are a face cu sufletul poliloghia ei spirtoasă privirea mîloasă tenul diafan care insinuează o intimitate deplină grumazul perfid torsul avid întrebarea ce-i mîngîie trupul gol în fine părul ei proaspăt coafat înmiresmat care evocă ehe vremuri mai bune părul ei ca un ecran de cinematograf.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
regulile referitoare la origine (reguli ce pretind fabricarea din materiale chimice sau pastă textilă), sau fir țesut care nu îndeplinește regulile originii (ce pretind ca fabricarea să se facă din fibre naturale, ne dărăcite, ne scărmănate sau altfel pregătite pentru tors), sau o combinație a celor două poate fi folosită până la greutatea de 10% din țesături. Exemplu: O țesătură textilă de la pct. nr. 5802, făcută din fir de bumbac de la pct. 5205 și țesătură din bumbac de la pct. nr. 5210 este
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
cerințele de mai sus, cu excepția celor privind absorbția energiei în sensul anexei III, nu se aplică decât suportului rigid. 5.3. Alte dotări interioare ale habitaclului situate în partea anterioară a planului transversal ce trece prin linia de referință a torsului manechinului așezat pe scaunul din spate 5.3.1. Domeniul de aplicare Cerințele de la pct. 5.3.2. se aplică mânerelor, manetelor și butoanelor de comandă, precum și altor obiecte proeminente și care nu fac obiectul pct. 5.1. și 5
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
A POZIȚIEI RELATIVE A PUNCTELOR R ȘI H 1. DEFINIȚIE 1.1. Punctul "H", ce indică poziția în interiorul habitaclului a unui ocupant așezat, este traiectoria, într-un plan vertical longitudinal, a axei teoretice de rotație care există între piciorul și torsul unui corp uman reprezentat de un manechin. 1.2. Punctul "R", care este punctul de referință al locului pe scaun, este punctul de referință din construcție indicat de către constructor, care 1.2.1. corespunde poziției normale de utilizare cea mai
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le dă un caier
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
s-a dezvoltat într-un loc propice circulației mărfurilor, pe drumul comercial multisecular, ce lega Moldova de Transilvania, către orașul Bistrița. Tradițiile și obiceiurile populare, atât de prezente altădată în viața comunității, au fost în ultima perioadă de timp neglijate: torsul, țesutul, confecționarea costumelor populare au fost înlocuite cu alte activități mai moderne și mai profitabile. În urma unui referendum, în anul 2004 localitatea este promovată de la rangul de comună la rangul de oraș. Economia locală este reprezentată de multiplele activități ce
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
și negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
pentru literatură Kawabata Yasunari. este, așa cum îi indică chiar titlul, un roman confesiv, în care naratorul, copilul și adolescentul Tenkatsu pare să fie mai atras de brutalitatea unor imagini furate din marchizul de Sade sau de petele de sânge de pe torsul Sfântului Sebastian, al cărui martiriu îl descoperă în reproducerea unei pânze de Guido Reni, decât de poveștile cu zâne. Romanul " Confesiunile unei măști" a fost publicat pentru prima dată în anul 1949 în Japonia, fiind tradus din japoneză de Emil
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în multe părți ale lumii, aplicate la minele de argint, cupru, fier și cărbune. Sectorul prelucrător a cuprins o gamă variată de activități: meșteșuguri alimentare-morăritul, brutăritul, tranșarea și conservarea cărnii, prepararea lactatelor și a băuturilor alcoolice; meșteșuguri pentru producerea îmbrăcămintei-pielăritul, torsul, țesutul, croitoria, blănăritul, cojocăritul; olăritul, meșteșuguri pentru obținerea și prelucrarea metalelor, meșteșuguri pentru construcții și de producere de obiecte gospodărești. Ca centru de producție și de desfacere, orașul era caracterizat de prezența meșteșugarilor. Un rol important l-au avut meșteșugurile
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
concepute de Watt au făcut ca mașina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicații. În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice revoluționaseră deja călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au făcut posibile și tipărirea ziarelor, torsul și țesutul textilelor și acționarea mașinilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. Mașinile cu abur puneau în mișcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de curățătorii aveau aspiratoare cu abur, și la cele mai
Motor cu abur () [Corola-website/Science/297959_a_299288]
-
mediu ritmul de dezvoltare al societății a devenit mai alert. Cruciadele au înlesnit schimbul de mărfuri, au contribuit la dezvoltarea puternică a meseriilor, a atelierelor meșteșugărești. În industrie s-au introdus motoarele hidraulice, a început să se folosească roata de tors și s-a trecut la organizarea unui nou tip de producție industrială, producția manufacturieră. Secolele XIV și XV constituie - pentru o parte din țările Europei de apus - perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Criza economică și socială din aceste
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
N. Bălcescu" și "Autoportret". Tot în localitate mai sunt "Țăranca din Muscel" și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion. Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța fac parte patru lucrări realizate de Constantin Baraschi: "Faun" (1938), "Tors", "Extaz" și "Portret George Enescu". Tot în Constanța se află "Satirul și Nimfa", statuie amplasată, în anul 1964, în parcul Teatrului Constanța. Sculptura "Extaz", aflată în muzeu, a fost lucrată din marmură, iar o variantă turnată în bronz este amplasată
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
tradiționale specific romantismului naționalist. Printre tratamentele lui Schubert asupra poeziei lui Goethe, compoziția lied-urilor "Gretchen am" "Spinnrade" și "Der Erkönig" ies în evidență pentru caracterul lor dramatic, armonii neașteptate și utilizarea figurațiilor pianistice pictural elocvente, precum descrierea roții de tors și pedala la acompaniamentul de pian din "Gretchen" și galopul furios și continuu din "Erkönig". El a compus muzică folosind poemele multor scriitori, Goethe, Mayrhofer și Schiller fiind cei mai frecvenți. Cele mai importante doua cicluri de lied-uri sunt
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
urmări mai nefericite. După câteva paragrafe în care se concentrează pe acest gen de finaluri fericite, care duc la evitarea unor pagube mai mari, Creangă trece la descrierea primei sale slujbe: retras de la școală de Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de "Ion Torcălău", ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
încearcă o puternică emoție. Mefisto așază o casetă cu bijuterii alături de florile lui Siebel, după care cei doi se ascund în spatele unor boschete. Sosește Margareta tulburata de imaginea frumosului cavaler necunoscut căruia îi refuzase brațul. Așezându-se la roată de tors, ea cântă vechea Balada a regelui din Thule, cel rămas până la moarte credincios iubirii sale. Deodată zărește casetă pe care nu se poate stăpâni să n-o deschidă. Împodobita cu bijuteriile minunate, Margaretei i se pare că seamănă cu o
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a glotei, laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, ramân de neexplicat. Se crede
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
dintre mai multe pisici și mai mulți câini care au suferit o leziune ori o intervenție chirurgicală de aceeași gravitate, aceste pisici se vor vindeca de trei ori mai repede, iar sechelele lor sunt de cinci ori mai puține. Concluzia: torsul unei pisici ar avea o acțiune anabolizantă, ce ajută vindecarea. Adulte, felinele mari nu mai torc; pisica este singura care toarce sub mângâierile stăpânului: ea vede în acesta „a doua sa mamă”. Pisica doarme în medie 15-18 ore pe zi
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
cultura Gumelnița 2500 - 2700 î.d.Hr.). Mai pot fi văzute ciocane și topoare din piatră lustruite și perforate, pentru a fi înmănușate dintre care unul filetat și decorat, pisăloage pentru zdrobit, fusoaiele bitronconice din lut ars pentru fusul de tors, greutăți din lut ars folosite la plasa de pescuit, obiecte fragmentare întâlnite în serviciile de cult decorate cu linii și spirale prin împunsături oblice, cu un instrument ascuțit înainte de coacere, torți, urechi și mănușă de oale din lut ars, amestecat
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
fost inventariat un total de 887 de statui monolitice (dintr-un singur bloc de piatră) aflate fie pe insula fie în diferite muzee.. Deși adesea cunoscute sub numele de „Capetele din Insula Paștelui” statuile sunt de fapt reprezentări complete de torsuri sau de figuri îngenunchiate și cu mâinile petrecute peste abdomen. Unele statui moai au fost îngropate până la gât în decursul timpului din pricina alunecărilor de teren. Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în roci din cenușă vulcanică solidificata sau
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]