1,017 matches
-
în 1899 de C. Paoli, "Capitoli dei "Paciali" di Pistoia del MCCCCLV confermati dalla Signoria di Firenze nel MCCCCLXXIII", în Bullettino storico pistoiese, I, 1899, pp. 11-24, care au devenit deja un punct de referință clasic în istoria agrara din Toscana, au fost atribuite în mod eronat încă de la momentul publicării, în anul 1455, în timp ce, după cercetările noastre, acestea se dovedesc a fi fost scrise în mare parte (chiar dacă nu sunt "confirmate") în anul 1473. Vezi și versiunile în manuscris conservate
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
302-331. 33 La această tradiție istoriografica a unei Pistoia care "nu a fost niciodata sub dominația Florenței" a aderat și istoricul Fioravanti care a scris în secolul al XVIII: Fioravanti, Memorie storiche, pp. 39-46. În general, pentru studierea autonomiilor orașelor toscane, vezi E. Fasano Guarini, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. 34 Pentru existența acestor legături deja în epoca luptelor dintre "Albi" și " Negri" din Florența și Pistoia [delle lotte
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
suo mondo. Convegno internazionale de studi, Florența, Leo S. Olschki, 1994, pp. 87-107. O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
republicat cu ușoare revizuiri în Lorenzo de' Medici. Studi, ed. G. C. Garfagnini, Florența, 1992, pp. 41-66. 2 Lettere. 3 ASCF, Riformagioni e deliberazioni del Comune (în continuare Riform. e delib.) 185, f. 24r. Că și în altă parte în Toscana, funcția de notaio del danno dato s-a dezvoltat că o magistratură comunala însărcinată cu investigarea și pedepsirea pagubelor aduse terenurilor, culturilor și vitei de vie. Asupra danno dato [prejudiciilor produse] considerate drept categorie de infracțiuni, vezi A. Pertile, Storia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Stato di Firenze. 20 Asupra funcției de cancelar și nataio del danno dato în Fucecchio, vezi supra. Asupra funcției de podestà în granițele comunei Găleată, vezi E. Fasano Guarini, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, p. 396. Pentru un comentariu asupra relației speciale dintre Florența și Găleată, care explică probabil de ce podestà pentru această mică comună era încă ales la nivel local (și, de aceea, supus recomandărilor
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prescurtata de aici înainte că "ASF"), Giudice degli appelli e nullità (prescurtat de aici înainte că "GA"), 106, fol. 202r-v, și publicate mai jos că Appendix I. 2 În 1427-30 existau 223 de locuitori: Christiane Klapisch-Zuber, Una carta del popolamento toscano negli anni 1427-1430, Franco Angeli, Milano, 1983, p. 37. 3 ASF, Tratte, 984, fol. 19v. Vezi de asemenea volumul Nel vicariato di Scarperia, prima e dopo Lorenzo îl Magnifico, Giuseppina Carla Romby (ed.), Îl Cordusio, Brescia, 1992. 4 În 1427-1430
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
e storia, 53, 1991, pp. 538-539. 95 Pentru studierea politicilor electorale ale regimului lui Albizzi care prezintă similarități cu perioada mai târzie a familiei Medici, vezi Renzo Ninci, "Lo scrutinio elettorale nel periodo albizzesco (1393-1434)", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 39-60. 96 James Hankins, "The Baron Thesis after Forty Years and some Recent Studies of Leonardo Bruni", în Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton, 1967, p. 3, nota 1, în epoca merovingiana termenul commissarius era interșanjabil cu cuvintele legatus, legatarius, nuncius
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Chianti, Studium, 1986; și Luigi Borgia, Stemmi. Asupra blazoanelor făcute în atelierul și de școală lui Della Robbia: A. Marquand, Robbia Heraldry, Princeton University Press, Princeton, 1919. Vezi și comentariile lui Franco Cardini și Sergio Raveggi, Palazzi pubblici di Toscana. I centri minori, Sansoni, Florența, 1983, pp. 141-152. Despre palate în general, vezi: Niccolò Rodolico și Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962; G. M. Tabarelli, I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 87-88. 86 ASPT, Com., Raccolte 12, quad. 1, fol. 35r. 87 Vezi, de exemplu, fotografiile publicate în Tabarelli, I palazzi pubblici, în care proliferarea unor astfel de stemmi pe fațade apare că un fenomen limitat la comunitățile supuse ale Toscanei și Bolognei. 88 Printre stemmi aparținând rectorilor străini la Florența pot fi găsite acelea ale primilor membri ai Ruota florentina, care, cel puțin în această privință, au fost tratați că predecesori ai lor. Pentru istoria palatului: Giovan Battista Uccelli, Îl
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Governo Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani și pe podestà devenind rectori obișnuiți în rețeau administrativă a Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
commissario poate fi găsită în L. A. Cecina, Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. 101 Elenă Fasano Guarini, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984]. 12 Frază este împrumutata de la Linda Lewin, Politics and Parentala în Paraiba. A case-Study of Family-Based Oligarchy în Brasil, Princeton University Press, Princeton, 1987. 13 După Cicehetti și Moretti ("La scrittura" 1117), cea mai mare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fiorentina della memorialistica", La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselm (ed.), Fulvio Pezzarossa & Luisa Avellini, Pátron, Bologna, 1980, pp. 93-149. Numeroasele exemple de libri di famiglia descoperite în alte orașe din Toscana, deși nu în număr atât de mare ca in Florența, se explică probabil prin predominantă culturală a Florenței. Asupra acestui argument vezi Carlo Ginzburg și Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I: 1, Questioni e metodi, Einaudi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate a papei Leon, care cu energie și hotărîre a întreținut raporturile cu celelalte regiuni ale Occidentului și cu curtea de la Constantinopol. Originar din Toscana, potrivit unei informații din Liber pontificalis, este, poate, acel Leon de care vorbește Augustin (Epist. 191, 1). A fost un diacon influent pe lîngă papa Celestin I (422-432) și, considerînd că e necesar ca și Sfîntul Scaun de la Roma să
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și se lasă la fiert, conform indicațiilor după pachet. Se clătesc pastele cu apă rece și apoi se adaugă în sosul deja pregătit. Se mai lasă la foc 5 minute. Pizza cu sos de anghinare (rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: * o anghinare mare, de aproximativ 1 kg, * 100g unt, * 100 grame parmezan ras, * 2 căței de usturoi, * făină, * - 2 lămâi, * sare, * anghinare de Massa. MOD DE PREPARARE: Se curăță anghinarea de frunzele din partea de sus , se taie în
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
căpăcel deasupra și se așează frumos pe platou în baia de sirop frumos mirositoare. Se ornează cu frișcă și gem! Se dau preț de un ceas la rece și atunci să vedeți savoare! Prăjitură Buccellato (Rețetă tradițională din Massa, regiunea Toscana, Italia) INGREDIENTE: pentru blat: * 150 grame zahăr, * 500 grame făină, * 50 grame unt sau untură, * 20 grame drojdie, * un ou, * jumătate ceașcă de lapte, * 2 lingurițe de semințe de * anason, * 50 grame stafide, * sare, * coajă de portocală sau de lămâie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în porturile Veneția, Genova și Napoli. Faptul că perioadele de instabilitate socială coincid adesea cu creativitatea (Simonton, 1991) se datorează, probabil, sinergiei care rezultă atunci când interesele și perspectivele unor clase de obicei separate ajung să se sprijine reciproc. Orașele din Toscana au sprijinit cel mai mult creativitatea într-o perioadă în care nobilii, negustorii și artizanii se luptau aprig între ei și când nu treceau bine câțiva ani că, în urma preluării puterii de altă grupare, iar porneau în exil o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vedea imediat, complet lipsite de legătură cu "subiectul". Astfel, odată ajuns la Florența, călătorul în căutare de odihnă ocolește traseele aglomerate către marile galerii și, privind mai întâi viața palpitantă din jurul său, înregistrează neplăcuta impresie produsă de locuitorii legendarei cetăți toscane, indivizi vulgari și clamoroși, obișnuiți să speculeze fără scrupul naivitatea străinilor îndrăgostiți de frumos. Mai încântat se arată junele voiajor de reprezentantele sexului slab, care-l întâmpină inițial, la un han modest, în persoana unei femei agresive, masculinizate, fără pic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
politic românesc, exemple găsindu-se și în cazul altor societăți 228. Prima cerere în favoarea unui domn apusean era formulată la 1802, când un grup de boieri, refugiați la Sibiu, încercau să-i cointereseze pe habsburgi în numirea Marelui Duce de Toscana ca domn al Țării Românești, în care vedeau un element de progres și stabilitate 229. O tendință care începea să se manifeste chiar din această perioadă era aceea a excluderii de la viitorul tron a unui principe dintr-o monarhie vecină
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în declin; săracă în manuscrise religioase, ea este mai bine reprezentată în manuscrise profane (Manuscrit de Manesse, cca. 1330). În Boemia, mecenatul lui Carol al IV-lea întreține ateliere active la Praga. În Italia, arta miniaturii urcă spre nord, în Toscana și Lombardia, unde influența franceză este evidentă; cele mai frumoase manuscrise sînt decorate de artiști milanezi, florentini și sienezi. Spania suportă influențele franceză și italiană, mai ales în Catalonia și Aragon; cele mai bune manuscrise ilustrate sînt Missel de Sainte-Eulalie
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și Germania. Decorarea renascentistă se generalizează încă din secolul al XV-lea și imitarea picturii este atît de clară, încît multe manuscrise au fost decupate, iar miniaturile au fost folosite ca tablouri. Principalele centre de producție sînt Ferrara, Lombardia și Toscana. Miniaturistul florentin Attavante degli Attavanti (1452-1517) este cunoscut mai ales prin manuscrisele pe care le-a pictat pentru Mathias Corvin, rege al Ungariei și bibliofil experimentat. Apariția tipografiei nu a făcut să dispară dintr-o dată ilustrația. Primele texte imprimate îi
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
uzine și instaurare de consilii muncitorești, și ocupări ale unor terenuri de către țărani - au eșuat, în timp ce fascismul trece la ofensivă. PCI reunește mai puțin de 60000 aderenți, adesea tineri, repartizați mai ales în Italia centrală și rurală - Emilia Romagna și Toscana -, cu rare implantări muncitorești, îndeosebi la Torino. în mai 1921, PCI nu adună mai mult de 300000 voturi (4,6% din cele exprimate). Este împărțit între mai multe sensibilități, una dintre cele mai originale fiind aceea a teoreticianului marxist Antonio
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]