2,344 matches
-
mai îndeplinește obligațiile luate față de deținătorii biletelor de bancă (bancnote n.n.) aflate în circulație, de a le plăti în metal prețios sau în alte monede, la prezentare..."683, 684. Odată cu bancnota neconvertibilă începe epoca pe care Zinoviev o numește a "totalitarismului bănesc", o epocă în care banii se autonomizează și devin o entitate de sine stătătoare 685. Este de subliniat afirmația lui Zinoviev. Odată cu moneda de hârtie și cu formele sale moderne care sunt bancnotele de diferite tipuri, economia financiară va
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și civilizaționale. Revenind la dezbaterea despre hârtia- monedă, trebuie să spunem că epoca dintre cele două războaie mondiale a fost una a crizelor repetate legate de folosința sa. Oamenii aveau un instrument în mână, se aflau în plină epocă a "totalitarismului bănesc", dar nu știau să folosească în mod optim acest instrument. Hârtia-monedă, sub forma sa de bancnotă neconvertibilă, punea mari probleme economiilor reale. "De la 1914 încoace, de la izbucnirea războiului general, toată Europa a intrat într-o teribilă criză monetară, datorită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și s-a diversificat, cuprinzând mai toate sferele vieții oamenilor, devenind una din cele mai importante condiții ale formării fenomenului occidentalismului. Iar odată cu victoria occidentalismului s-au creat și condițiile pe care nimic nu le înfrânează pentru ceea ce eu numesc totalitarismul bănesc. Dintr-o formă a relațiilor sociale între oameni, banii s-au transformat într-o entitate de sine stătătoare". Alexandr Zinoviev, Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 117. 686 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
soulignons. 1149 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), în Opera poetica, op. cît., p. 456. 1150 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 252. 1151 La " systématisation " fait référence à la destruction des villages roumains pendant leș dernières années de totalitarisme instauré par le régime communiste. 1152 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bucureșteană. D. „aude” lumea ca Marin Preda (bunăoară, deratizarea din Cel mai iubit dintre pământeni) și disecă realitatea nu cu textualisme, ci cu acea tensiune morală care drenează toxinele mortale ale „întunecatului deceniu nouă”. Coleric temperamental, exasperat de persistența moravurilor totalitarismului, insurgent, iconoclast și partizan ultrafidel grupului său brașovean, el tipărește în 1998 un volum de eseuri, Modernitatea ultimă, în care sunt vizați Nichita Stănescu, Nicolae Breban, dar nu scapă nici Mihail Sadoveanu, G. Călinescu sau Tudor Arghezi. SCRIERI: Pauză de
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Piru, Critici, 131-134; Monica Spiridon, Întoarcerea cronicarului, R, 1990, 1; Mircea Anghelescu, Amintirile istoricului literar, LCF, 1994, 18; Dan Cristea, Memorialistul deghizat, LCF, 1994, 29; Gabriel Dimisianu, Cămările memoriei, RL, 1994, 37; Negoițescu, Scriitori contemporani, 138-141; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, I-V, Sibiu, București, 1994-1999, passim; Nițescu, Proletcultismul, 245-252; Zaciu, Departe, 87-91; Simion, Fragmente, II, 115-120; Alexandru George, Cu două fețe, „Litere”, 2000, 8; Dicț. esențial, 228-230; Crohmălniceanu. Un om pentru toate dialogurile, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2000
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea (scrisă în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite prin pasivitate. Mesajul antitotalitar e abil construit. Iason și Medeea (scrisă în 1985) se raliază altui „filon”, de altfel înrudit, al teatrului secolului al XX-lea: cel al revizitării temelor mitologice ale Antichității și al investirii lor cu înțelesuri
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
cere categoric trecerea de la stadiul contemplativ la stadiul politic, fanatizarea spiritului românesc, acceptarea unui „dionisism al devenirii românești”. Aici începe opțiunea primejdioasă a tânărului eseist pentru o morală a forței și pentru o politică, în esență, de tip totalitar, chiar dacă totalitarismul lui pare mai degrabă fantasma unui intelectual care l-a citit prea mult pe Nietzsche și nu i-a iubit deloc pe înțelepții veacului său. Schimbarea la față a României trebuie citită, evident, și ca opera unui moralist, dacă nu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
în presa românească de altădată, care nu și-au pierdut însă actualitatea: Mihai Ralea, N. Iorga, Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Al. A. Philippide), „Observator” (unde se publică puncte de vedere legate de chestiuni la ordinea zilei: „rinocerizare”, democrație, totalitarism, comunism, libertatea presei, evenimentele socio-politice interne etc., aceleași teme pe care, de altminteri, își construiește editorialele și Al. Dobrescu). Semnatarii articolelor, eseurilor și interviurilor „ne”literare sunt în genere Liviu Antonesei, Radu Andriescu, Mariana Codruț, Nicolae Ionel, Silviu Lupescu, alături de
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
globalizării. Refuzul credinciosului islamic de a concepe supunerea față de o autoritate nemusulmană și de a recunoaște valorile neislamice explică imposibilitatea de asimilare a comunităților islamice în țările în care s-au stabilit, cu foarte rare excepții. Dacă în "șocul civilizațiilor" totalitarismul american are două arme redutabile, forța financiară a dolarului monedă a schimburilor internaționale și etalon, acompaniată de indiscutabila superioritate militară a forțelor de distrugere înzestrate cu cea mai avansată tehnologie, totalitarismul islamic aliniază forțe de natură diferită, dar nu mai
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
stabilit, cu foarte rare excepții. Dacă în "șocul civilizațiilor" totalitarismul american are două arme redutabile, forța financiară a dolarului monedă a schimburilor internaționale și etalon, acompaniată de indiscutabila superioritate militară a forțelor de distrugere înzestrate cu cea mai avansată tehnologie, totalitarismul islamic aliniază forțe de natură diferită, dar nu mai puțin redutabile. Prima este forța demografică: un miliard șase sute de milioane de suflete, din Asia Centrală până în Africa o parte din ei răspândiți pe tot globul și infiltrați în locuri strategice, dintre
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
teritoriu la modă, "comunicarea", ca și categoriile medio profesionale de top. Pentru liniștirea spiritelor: ne vom strădui să evităm discursul de încoronare și fantasma legislației. Modesta noastră disciplină nu are pretenția de a prezida, și nici nu se constituie în totalitarism imperial atotcuprinzător. Ea nu vrea decît să completeze anumite lacune ale cunoștințelor noastre pe care istoria și sociologia tradițională le-au lăsat pînă acum neacoperite. În mediologie, medio înseamnă, la o primă aproximare, totalitatea, determinată social și tehnic, a mijloacelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
interioare, dînd puterea spirituală savanților și puterea spirituală industriașilor). SCRIERE (LOGOSFERĂ) TIPOGRAFIE (GRAFOSFERĂ) AUDIOVIZUAL (VIDEOSFERĂ) MEDIU STRATEGIC (PROIECȚIE A PUTERII) PĂMÎNTUL MAREA SPAȚIUL IDEAL DE GRUP (ȘI DERIVĂ POLITICĂ) UNICUL (Cetate, Imperiu, Regat) absolutism TOȚI (Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
considerabile și la forme variate, îndreptându-și, în general, săgețile către liberali. Pentru exemplificare, Harry Triandis (1995) face și el referire la unii dintre cei mai importanți teoreticieni în domeniu, cum ar fi Sandel, Selznick sau Walzer. Pentru unii, calea totalitarismului este deschisă acolo unde comunitățile tradiționale sunt distruse. Astfel, sublinierea importanței extraordinare a justiției în liberalism este o consecință a faptului că nu există comunități sau o perspectivă morală împărtășită. O comunitate care pune justiția pe primul loc este o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n acele țări exist(nd o diferențiere comunitară mai accentuată dec(t la noi. Ca instituire artificială, comunismul avea a se teme de toate formele de comunitate existente ș( trebuia să lupte cu acestea pentru a se putea instaura, deoarece totalitarismul se poate impune ușor acolo unde unde comunitățile tradiționale sunt distruse. Orice astfel de comunitate reprezenta un potențial pericol, un focar de rezistență. Instaurarea comunismului a coincis cu debutul unei lupte (mpotriva tuturor formelor de comunitate existente, (n vederea dezagregării
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
femeile, iar sclavii cu oamenii liberi. Platon aspira să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan. Platon se află la originea totalitarismelor moderne (M. Onfray). Acolo unde Platon le atribuie femeilor un rol secundar (asigurarea perpetuării, procrearea, creșterea copiilor, îndeplinirea sarcinilor domestice), Epicur militează pentru egalitate, nu folocrație, nu reducerea feminității la ovare, nu misoginie. În creierul grec din vremea aceea, la
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Mihai Maga Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic .................................................... Mihai Maci Încă odată Platon. Jan Patocka și grija față de suflet ................................................ Anton Adămuț Platon și Politica erotică. De la cel sedus la cel redus ...................................... Sorin Borza Platon, politica și spiritul „totalitarismului estetic” .................................................. III. ANEXE Bibliografie selectivă Index al pasajelor citate din opera lui Platon, de Adela Cîmpean Prezentarea autorilor studiilor și a colaboratorilor Summaries ANTOLOGIE DE TEXTE 1. Critica tiraniei Celor Treizeci și a democrației ateniene (Scrisoarea a VII-a, 324c-325c
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din scena istoriei și a rudei ei apropiate, despotismul. Abia secolul al XIX-lea aduce cu sine o nouă vitalitate reflecțiilor despre tiranie, o dată cu o nouă terminologie specifică determinată de epoca revoluțiilor și a constituțiilor și anume: terorism, dictatură și totalitarism. Deși orice cercetare atentă este obligată să observe ruptura, fie ea și fictivă, dintre secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, care, de altfel, este una destul de comodă din multe puncte de vedere, în același timp trebuie să înțeleagă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ideologic, de forțare a asemănărilor. Acceptând, măcar ipotetic pentru început, tirania ca fiind „matricea” guvernărilor rele și, respectiv, ca fiind cea care se ascunde sub toate denumirile de forme politice decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei totalitarismului, mai ales prin textele lui C.J.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei totalitarismului, mai ales prin textele lui C.J. Friedrich, Z.K. Brzezinski sau H. Arendt, demersul cercetărilor este îndreptat spre ideea argumentării noutății absolute a guvernărilor totalitare, care au impus instituții cu totul noi, au distrus toate tradițiile sociale, juridice și politice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că tirania a fost și rămâne o problemă persistentă și că variațiile ei din secolul XX nu sunt atât de diferite calitativ încât să nu fie recunoscute ca doar o altă manifestare, în mod evident evoluată, având în vedere că totalitarismul este o tiranie și un despotism al epocii democrației de masă. Astfel, reintroducerea cuvântului „tiranie” în terminologia politică a secolului XXI, cu condiția să îi cunoaștem istoria și dezvoltarea și să știm cum putem să adaptăm lecțiile ei la problemele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o sursă bună de informație asupra felului în care tirania era percepută în epoca respectivă. Mai mult, o cercetare comparativă va arăta că, dacă se acceptă imaginea tiraniei, așa cum o prezintă Platon, ca fiind foarte asemănătoare cu ceea ce este numit totalitarism, reiese cu destulă ușurință superficialitatea acuzei de totalitarism asupra lui Platon, având în vedere că regimul ideal descris în Republica se opune cu evidență tiraniei, considerată cea mai decăzută formă de guvernământ. * Spre deosebire de alte dialoguri, Republica este considerată ca având
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care tirania era percepută în epoca respectivă. Mai mult, o cercetare comparativă va arăta că, dacă se acceptă imaginea tiraniei, așa cum o prezintă Platon, ca fiind foarte asemănătoare cu ceea ce este numit totalitarism, reiese cu destulă ușurință superficialitatea acuzei de totalitarism asupra lui Platon, având în vedere că regimul ideal descris în Republica se opune cu evidență tiraniei, considerată cea mai decăzută formă de guvernământ. * Spre deosebire de alte dialoguri, Republica este considerată ca având o mai mare pondere în considerarea perspectivei filosofice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu adevărat, omul sau cetatea. Din cauza aceasta, de-a lungul timpului, pozițiile comentatorilor nu au întârziat să fie foarte diverse, fiecare putând să-și argumenteze teoriile chiar prin vocea lui Platon. În special datorită apariției pe scena politică contemporană a totalitarismului, care se credea și încă se mai crede că își are rădăcinile în Republica, receptarea a fost de-a lungul ultimului secol una preponderent politică, însă și aceasta plină de interpretări de pe poziții contradictorii. De exemplu, Popper declară cu convingere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Annas) Alții, și la noi, Constantin Noica, au susținut cu multă insistență ideea că Cetatea perfectă descrisă de Platon nu este decât un mit fără consecințe practice, poziție care de altfel ar evita multe din acuzațiile, mai ales cele de totalitarism, adresate lui Platon. În această perspectivă, una dintre problemele care apar este care dintre aspecte este cel care conduce argumentarea, cel politic, sau cel etic? Care dintre tabere are dreptate? Cel mai simplu și poate comod răspuns ar fi: ambele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]