810 matches
-
o „eliberare” prin consumul de droguri. Așa cum spuneam mai sus, primele întâlniri cu drogul sunt provocate de curiozitate, imitație sau sugestie. Orice început are semnificația simbolică a unui act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial, depășirea spațiului și a timpului, al unei realități considerate ca insuficientă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problemele lor, o formă de afirmare a personalității, o valorizare în cadrul unui grup care le oferă un anumit grad de egalizare prin participarea la o experiență comună. Experiența toxicomanică este trăită ca o formă de inițiere personală. Se caută în toxicomanie un „mod de a trăi”, diferit de „modul de a supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele acestuia și care, în același timp, să fie admisă de toți specialiștii este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complet nepregătită să răspundă la acestea și făcând-o astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost semnalate și descrise de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interesează întreaga comunitate social-umană de indivizi, fiind, prin aceasta, desemnate cu un termen comun psihoze colective. Ele vizează comunicarea interpersonală, comportamentul și adaptarea socială sau familială; sunt conflictual-agresive (conduite violente de tipul criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice fără o cauză organică cunoscută. Le vom prezenta sintetic în cele ce urmează. 1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetic în cele ce urmează. 1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii comune care duc la obișnuință (opiu, hașiș etc.). 2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care are ca scop și obiect propriul Eu. Narcolepsie: tulburare paroxistică specifică, caracterizată prin atacuri bruște de somn, apărute în plină stare de aparentă sănătate. Narcomanie: înclinația sau nevoia imperioasă de consum de droguri psihotrope sau psihodisleptice, devenită obișnuință. Sinonim: toxicomanie. Negativism: tulburare de activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante sau temele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de respingere, de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu le acceptă, deși acestea au un caracter firesc. Retard: stare de întârziere în dezvoltarea intelectuală, psihomotorie și afectivă a copiilor, de diferite grade și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individ care-i conferă o anumită configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări psihice. Torpoare: încetinirea progresivă a activității psihice, cu ușoară dezorientare, care apare în sindromul confuzional. Toxicomanie: apetența anormală și prelungită, devenită obișnuință, pentru consumul de droguri psihotrope sau psihodisleptice, cu consecințe patologice grave, psihologice, neurologice, somatice și sociale pentru individ. Travestismul: adoptarea de către individ a ținutei vestimentare, a modului de conduită și atitudini specifice persoanelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de „circumstanțe” sau „situații de viață” care la rândul lor obligă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadrului legislativ în vederea asigurării unor posibilități multiple de reacție, adaptate la dinamica fenomenului 9. Organizarea eficientă a colectării, analizei, prognozării și diseminării datelor obiective, viabile și comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor în România, cu sprijinul Observatorului Român pe Droguri și Toxicomanii (ORDT) din cadrul Agenției Naționale Antidrog și al celorlalte instituții naționale cu atribuții în domeniu 10. Intensificarea cooperării internaționale, atât în ceea ce privește participarea la organizațiile internaționale competente, cât și în relațiile bilaterale sau multilaterale cu anumite țări ori arii geografice 11. Asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
medicală primară Termen de realizare: 2003 4. Înființarea unor unități ambulatorii de tratament multidisciplinar Termen de realizare: 2003 5. Susținerea programelor de recalificare și reinserție profesională Termen de evaluare: anual 6. Dezvoltarea de activități prin intermediul Observatorului român pe droguri și toxicomanii din Agenția Națională Antidrog: inițierea unui sistem unitar de înregistrare și notificare a cazurilor de pacienți admiși la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), inițierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogenă care să permită comparații
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
f) Desfășurarea de activități permanente și susținute de cunoaștere și combatere a microtraficului de droguri în zonele aflate în atenție din marile orașe, pentru reducerea comercializării, urmărind diminuarea semnificativă a consumului în rândul tinerilor și reducerea numărului deceselor provocate de toxicomanie g) Prevenirea și combaterea operațiunilor de deturnare în scopuri ilicite a precursorilor și a traficului cu astfel de substanțe, efectuarea de verificări temeinice asupra destinației, utilizării acestora și identificarea unor laboratoare clandestine de droguri h) Realizarea de acțiuni concertate împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
etc. În funcție de disponibilitățile financiare se va stabili necesarul de aparatură de laborator pentru analiza fizico-chimică a drogurilor, pentru detectarea drogurilor în încărcături sau mijloace de transport, precum și pentru activitatea de urmărire și supraveghere. r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri și toxicomanii din cadrul Agenției Naționale Antidrog, conectarea la activitățile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA), precum și racordarea la rețeaua europeană a punctelor naționale focale - „REITOX”. 6. Plan de aplicare 1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ca resursele acestui fond să aibă următoarea destinație: finanțarea activităților de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, în special pentru modernizarea dotării Poliției Române, Poliției de Frontieră și vămii, precum și pentru dotarea instituțiilor cu atribuții directe în prevenirea toxicomaniilor, asistență și tratament medical, reinserție socială și profesională a consumatorilor de droguri. Termen: 30 decembrie 2003 Autoritatea competentă: Ministerul de Interne 2. Inițierea în colaborare cu Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
relațiilor de lucru cu rețele internaționale care dezvoltă programe în domeniul prevenirii și combaterii consumului și abuzului de droguri 3. Întărirea contactelor cu agențiile europene care sunt implicate în prevenire, în special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor și Toxicomaniei B. Obiective specifice Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relații cu Uniunea Europeană, relații cu alte organisme internaționale, relații bilaterale și evaluare. I. Coordonare • Coordonarea relațiilor internaționale care vizează problematica drogurilor se realizează de către Agenția Națională Antidrog prin
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un organism mixt (constituit din 2 reprezentanți ai Ministerului de Interne - ofițeri în cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog -, Brigada Antidrog, și 2 reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei). Organismul menționat, denumit Observatorul român pe droguri și toxicomanii (ORDT), funcționează în cadrul Agenției Naționale Antidrog și va acționa ca o structură tehnică de legătură a țării noastre cu Uniunea Europeană, asigurând monitorizarea fenomenului drogurilor și fluxul informațional între instituțiile-sursă, de la care să colecteze date, și, respectiv, Centrul European de Monitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
întâlnește cu deosebire în stările depresive severe (este stupoarea melancolică), în schizofrenie (stupoare schizofrenică sau catatonică) și în confuzia mintală (stupoare confuzivă), uneori dificil de deosebit de starea precomatoasă. Hipobulia în forme ușoare și modeste apare în stările nevrotice, în unele toxicomanii, oligofrenie, demențe etc. Abulia este de fapt o hipobulie extremă, în care capacitatea de a concepe și desfășura o activitate finalizată este aproape nulă. Apare în formele grave de depresie și schizofrenie în demențe (stadiul terminal), în oligofrenie gravă (idiotism
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
între oameni de știință și politicieni, "de a pune rezultatul cercetării la dispoziția celor care iau deciziile"116. Unul dintre exemplele de realizări ale asociației, citat în bilanțul pentru '89-'92, privea mobilizarea științelor sociale în fața problemelor puse de diferitele toxicomanii. Munca asociației a constat în a-i convinge pe responsabilii politici, în a mobiliza finanțările și comunitatea științifică, în a publica documente 117, în a organiza un colocviu, în a concepe și facilita lansarea unei cereri de oferte, în a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se află într-o tranziție spre o destinație încă neclară, iar mass-media cultivă din ce în ce mai insistent și mai agresiv pseudovalori sau, mai grav, nonvalori, nu mai miră aproape pe nimeni motivul pentru care din ce în ce mai mulți tineri aleg ca „soluții” existențiale suicidul, toxicomania, violența, libertinajul. Confruntat cu aceste probleme specifice, din păcate, întregului spațiu internațional globalizant, sistemul educativ românesc trebuie să găsească rapid soluții eficiente, să-și adapteze abordările la noile realități. Din această perspectivă considerăm că în învățământul românesc religia, ca obiect
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
într-un număr important de cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor. Agresivitatea sau violența sunt mai rare. Complicațiile, în final, sunt alcoolismul, toxicomaniile, tulburările permanente de personalitate, depresia, suicidul, complicațiile sociale și familiale, transferul traumei către generația următoare și reproducerea traumei sexuale sau violente asupra altei persoane. Dar, contrar unei legende vii, reproducerea unei traume sexuale asupra altei persoane nu este o fatalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de caz Prezentare generală Analiza funcțională a problemei țintă Terapie individuală Terapie de grup Terapia persoanelor din anturaj Evaluare Supraveghere 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Modelele cognitiv-comportamentale oferă o largă panoplie de tehnici care se aplică adicțiilor alcoolice sau toxicomaniilor. Aceste tehnici pot fi utilizate individual, în grup, sau în cadrul tratamentelor efectuate pacienților internați în spital sau tratați ambulatoriu. Tehnicile terapiilor cognitiv-comportamentale permit adaptarea tratamentului în funcție de obiectivul pacientului, adică în funcție de motivația acestuia. Aceste metode nu și-au demonstrat eficiența în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că Începând cu anul 1999 există o implicare evidentă a autorităților statului cu privire la problematica consumului de droguri. În 1999 a fost Înființată Comisia Interministerială Antidrog, iar În anii următori au avut loc importante evenimente mediatice și comunitare de prevenire a toxicomaniei. Implicarea politică (mai puțin socială) este evidentă și În ratificarea Strategiei Naționale Antidrog, În 2002. Efectele imediate ale acestor acțiuni politice, administrative au fost: dezvoltarea infrastructurii necesare deschiderii Centrelor de Prevenire și Consiliere Antidrog, activități de prevenire În mediul școlar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]