1,201 matches
-
primitivă", datorită unei modificări nefavorabile a climei la mijlocul mileniului IV și până în mileniul III î.e.n. Noii sosiți au fost asimilați, realizânduse o sinteză etnoculturală și un proces complex de indoeuropenizare. În această perioadă, în sud-estul Europei s-a diferențiat neamul tracilor care, cu timpul, sa scindat în tracii de nord și cei de sud, separați de Munții Haemus (Balcani). Tracii nordici, individualizați prin mileniul II î.e.n., ocupau vastul spațiu balcanonord-carpatic și danubiano pontic, numindu-se mai târziu getodaci. Primul popor care
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la mijlocul mileniului IV și până în mileniul III î.e.n. Noii sosiți au fost asimilați, realizânduse o sinteză etnoculturală și un proces complex de indoeuropenizare. În această perioadă, în sud-estul Europei s-a diferențiat neamul tracilor care, cu timpul, sa scindat în tracii de nord și cei de sud, separați de Munții Haemus (Balcani). Tracii nordici, individualizați prin mileniul II î.e.n., ocupau vastul spațiu balcanonord-carpatic și danubiano pontic, numindu-se mai târziu getodaci. Primul popor care sa format în spațiul sudest european și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
asimilați, realizânduse o sinteză etnoculturală și un proces complex de indoeuropenizare. În această perioadă, în sud-estul Europei s-a diferențiat neamul tracilor care, cu timpul, sa scindat în tracii de nord și cei de sud, separați de Munții Haemus (Balcani). Tracii nordici, individualizați prin mileniul II î.e.n., ocupau vastul spațiu balcanonord-carpatic și danubiano pontic, numindu-se mai târziu getodaci. Primul popor care sa format în spațiul sudest european și a evoluat între sec. VI î.e.n. II e.n. a fost cel al
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică și Enciclopedică, București. 79.Mititelu, D. (1975)Flora și vegetația județului Vaslui, Stud. Com. Muz. Ș t. Nat. Bacău. 80.Mukulas, D. (1976)Tracii în bazinul carpatic. Magazin istoric, nr.2, București. 81.Mutihac, V. (1990)Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București. 82.Neacșu, P., Apostalache, Z. (1982)Dicționar de ecologie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 83.Nimigeanu, V. (1996)România. Geografie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de orice fel fiind interzise încă de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol, 692). Treptat, o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
misticoide. Fratele meu, omul (1965), roman înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente și mai ales de investigație psihologică lucidă, scriitoarea surprinzând fără trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice de tip dostoievskian. Nu mă călca pe umbră (1969), cu subtitlul „fragmente din memoriile lui Onofrei, scrise de el însuși, deși din pudoare, la persoana a treia, de altcineva”, amuză prin relatarea devenirilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
teologiei creștine, s-ar putea spune: felix culpa! La fel cum imortalizarea ratată a lui Demophon a provocat epifania strălucitoare a lui Demeter și întemeierea Misterelor. 97. Inițierile: ceremonii publice și ritualuri secrete Conform tradiției, primii locuitori din Eleusis erau tracii. Cele mai noi săpături arheologice au permis sa se reconstituie în mare parte istoria sanctuarului. Eleusis pare să fi fost colonizat către 1580-1500 î. Hr., dar primul sanctuar (o cameră cu două coloane interioare sprijinind acoperișul) a fost clădit în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nici ascultătorii săi nu se interesau de acest zeu "străin", atât de diferit de olympieni. Și totuși Homer este acela care ne-a transmis cea mai veche mărturie asupra lui Dionysos. În Iliada (VI, 128-40) există un episod celebru: eroul trac Lycurg le urmărește pe doicele lui Dionysos, "și toate într-un singur gest și-au aruncat la pământ instrumentele lor de cult", în timp ce zeul, "cuprins de spaimă, s-a năpustit în valurile mării și Thetis 1-a primit în sânul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
completa bibliografia anumitor capitole, menționând lucrările apărute în 1977 și la începutul lui 1978. Bibliografiile sunt de lungimi inegale, căci am ținut să sporesc numărul informațiilor privind probleme mai puțin familiare nespecialiștilor (e. G. religiile protoistorice ale Chinei, ale celților, germanilor, tracilor; alchimia; apocaliptica, gnosticismul etc.). Pentru a nu spori prea mult dimensiunile cărții, am transferat în volumul următor secțiunile despre religiile din Tibet, Japonia, Asia Centrală și Septentrională. Ca urmare, a trebuit să împărțim volumul al treilea în două tomuri, fiecare având
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
copil decât aceea de a se fi rătăcit, de a fi pierdut. Slăbirea dragostei de copil, apariția copilului nedorit sugerează că nivelul răului atins de suferință socială pe aceste meleaguri este grav. Nu știu dacă evocă un obicei frecvent la traci care, spune Herodot, "obișnuiau să-și vândă copiii". Am forța prea mult recurgând la izvoare protoistorice? cine știe?... Cred că este o uitare a unor tradiții care erau solide cu câteva decenii în urmă, când în lumea satului mai circula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
multe din spectacolele viitoare. Două cărți, două lumi... Ucenicia pe lângă Peter Brook Început de septembrie 1970. Frunzele sunt Încă verzi În Jardin du Luxembourg, unde, așezat pe o bancă, aștept să se facă ora trei, Încercând să mă relaxez din tracul și timiditatea pe care le simt Înaintea Întâlnirii cu Brook. Recunosc teama obișnuită În fața necunoscutului, dar plină de promisiuni. Întâlnirea are loc În câteva ore la Cité Universitaire, unde ni s-a spus că vom fi În rezidență, În așteptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cum să Îndrăznesc să-i spun lui Superman că n-a trecut audiția!? Nu se temea de riscuri - zburase peste Atlantic de unul singur, pilotându-și propriul avion relaxat și calm -, totuși, de câte ori intra pe scenă În Figaro, avea un trac de nedescris. Era În special panicat să nu-și uite textul atunci când Îl Încolțeau Cherubino, ca un spiriduș pe patine cu rotile, Împreună cu Figaro și acoliții lui, alunecând și patinând și ei din toate direcțiile ca să-l prindă pe picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
acasă la el pe mâna unui regizor străin. Nu mulți ar fi Îndrăznit acest risc, dar cum Avarul era una dintre piesele pe care le știam bine - o montasem În anii ’80 la Harvard -, eram destul de calm și lipsit de trac, deși auzisem despre faimosul trib al actorilor societari, parțial proprietari ai Comediei Franceze, și de cât pot fi de dificili, atribuindu-și puteri feudale, chiar cu regizorii autohtoni. Actorul pe care l-am ales să-l joace pe Harpagon - Gérard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și, în același timp, să salveze inima fiului, care, în felul acesta a putut fi născut a doua oară de către muritoarea Semele. Dionysos e un zeu trac, iar geții, care, după Herodot, sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci, îl venerează ca pe o divinitate omenească. Se presupune că lui Dionysos i-a fost hărăzit mormântul printre oameni și că el s-a întors de dincolo de mormânt ca să aibă, ca și Zalmoxis, o nouă viață. Metamorfisme Hybris-ul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
plus; aș dori să pot afla ce se va petrece cu sufletul meu dincolo de moarte. Cine îmi poate garanta că acesta va fi cu adevărat nemuritor? Mi-ar plăcea să trăiesc realmente o asemenea experiență. Herodot și Platon susțin că „tracii credeau că sunt nemuritori.” „Credeau” numai sau chiar erau? În fond, ei au dreptate, căci credința, nezdruncinată de nici o îndoială, e mai tare decât realitatea. Plecare Roma se transformase într-un depozit de murdării cu miros înspăimântător. Pare că toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Herodot despre geți Ea a fost cea care a găsit fragmentul referitor la geți. Iată-l: În schimb, geții au ales nebunia să lupte sau au fost imediat transformați în sclavi, cu toate că erau cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Ei se consideră nemuritori: cu alte cuvinte, sunt convinși că nu mor, ci cred că cel care dispare se duce la Zalmoxis, o ființă divină, pe care unii dintre ei îl numesc Gebeleizis. La fiecare patru ani, trimit pe unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cred că zeul le este favorabil: dacă nu moare, fac să cadă culpa asupra mesagerului, afirmând că e un om perfid și, după ce l-au inculpat astfel, deleagă un altul. Însărcinarea, firește, e încredințată mesagerului pe când este încă în viață. Tracii aceștia, când tună sau fulgeră, trag în cer o săgeată rostind amenințări împotriva lui Zalmoxis, deoarece cred că nu există alt zeu decât al lor. După câte am auzit de la grecii care locuiesc în Hellespont și în Pont, acest Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Zalmoxis, care era om, ar fi fost sclav în Samos și, mai exact, sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesarchos. Mai apoi, devenit liber, și-ar fi procurat multe bunuri și s-ar fi întors în patria lui. Însă, deoarece tracii trăiau în sărăcie și erau mai degrabă neciopliți, el care, fiindcă avusese legături cu grecii și cu Pitagora șcel mai de seamă dintre greci prin înțelepciuneț, cunoștea felul ionian de a trăi și moravurile cu mult mai avansate decât cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în sărăcie și erau mai degrabă neciopliți, el care, fiindcă avusese legături cu grecii și cu Pitagora șcel mai de seamă dintre greci prin înțelepciuneț, cunoștea felul ionian de a trăi și moravurile cu mult mai avansate decât cele ale tracilor, a pus să se construiască o mare sală în care primea și invita la banchet pe cei mai de vază cetățeni. În timpul mesei, îi învăța că nici el, nici cei ce prânzeau cu el, nici urmașii lor n-aveau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
veșnică, unde aveau să se bucure de toate bunătățile. Pe când predica asfel de lucruri, punea să se construiască pentru sine o locuință subpământeană; atunci când aceasta a fost terminată, a coborât în ea și a trăit acolo timp de trei ani. Tracii îi simțeau lipsa și-l plângeau ca pe un mort, dar, înainte să se termine cel de-al patrulea an, le-a apărut lor iarăși și așa a fost dovedit ceea ce predicase Zalmoxis. În felul acesta, după cât se spune, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Să nu mănânci carne, pentru că dăunezi purității trupului tău.” călărețul trac Mi-a vorbit despre soarta nefericită a strămoșilor ei care s-au aliat întotdeauna cu cei învinși. Regele Traciei, Rhesos, a fost ucis în somn la Troia de către Ulise. Tracii trecuseră în mod tragic de partea troienilor, așa cum, mai încoace, l-au preferat pe Pompei în locul lui Cezar. Deschide cartea Iliadei (cu adevărat de necrezut cum a reușit să-și facă o adevărată bibliotecă!) și recitește Cântul al X-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trebuit să scriu câteva pagini clasice despre neciopliții „barbari” și să mă lamentez de lipsa lor de civilizație. Și totuși aici, încă de secole, există urmele unei civilizații cosmopolite, născute din uniunea dintre cultura greacă apolinică și concepția thanatică a tracilor. Nu întâmplător, Orfeu se spune că a „coborât din munții Traciei”. Chiar și mormântul lui se află pe aproape, aici în Tracia. Mi-am propus să merg până acolo ca să-i aduc omagiu poetului primordial. Aici, orice cuvânt rostit este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Contemporanul” - un articol („Am fost și vom rămîne”) avînd aceeași dată, cu mențiunea că e ultimul său text. *Dr. Iosif Constantin Drăgan, unul dintre românii cu succese în străinătate, și-a lansat, la Librăria „V. Alecsandri”, primul volum din Noi, tracii, din care anterior a publicat fragmente în „Săptămîna”. (în Italia editează un buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și despre reminiscențele în toponimie ale lumii trace, niște aproximări aproape neserioase. Noi, tracii pleacă, mi se pare, din psihologia sa de individualist, învingător într-o lume dominată de concurență; din dorința de diferențiere. „Negrii”, probabil, au pregătit-o; entuziastul milionar o iscălește. În librărie, public pe măsura faimei autorului. * Succesul a scos din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă-și agrementează articolul cu „umanismul” „celor mai viteji dintre traci” (Herodot), „merge”, i se publică „urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez, ca Teodor Lerescu, fostul meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]