10,354 matches
-
mai scîrbit, criticînd totul de la înălțimea staturii sale și dînd tot de acolo indicații prețioase tuturor, de la președintele Bush la președintele Iliescu și de la Consiliul de Securitate al ONU la guvernul taliban. Am nimerit prima oară întîmplător la OTV, în tragica zi de 11 septembrie, tocmai cînd Ion Cristoiu blama cu un rictus disprețuitor... CNN-ul, preluat în chiar minutele acelea de majoritatea televiziunilor lumii și urmărit cu sufletul la gură de miliarde de oameni. Încă sub șoc, nu mă interesa
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să mi se facă numere omagiale, nu pretind nimic.(...) Sînt, dacă vrei, un mic burghez, plat, total lipsit de sentimentul tragic al vieții, nu am trăiri spiritualiste, nu promovez cultura de tip guru, nu sînt adeptul misticii de tip upanișadic. A confunda munții din jurul Sibiului cu Himalaia este ridicol. Sînt, după cum vezi, un personaj cu totul și cu totul "mediocru", "mediu
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
cunoaștere. Pînă și ampla investigație din 1940, inițiată de Anton Golopenția cam în răspăr cu metodologia lui Gusti (cadre, manifestări) și din care a rezultat, în 1941, impunătoarea carte 60 de sate românești, avea în vedere tot realitatea apăsătoare, adesea tragică, a satului românesc. Revenind la Școala lui Gusti, după Goicea Mare, a urmat Rușețu și Nerej, tot încă neconcludent. De-abia, în anul următor, în satul Fundul Moldovei s-au făcut pași semnificativi privind definitivarea metodei de cercetare și a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
a constituit exilul. Începînd din 1948, cînd "a devenit limpede că americanii ne-au abandonat", autorul Blocadei a încercat în repetate rînduri a părăsi temnița care devenise România comunizată. Una din aceste tentative alcătuiește subiectul nuvelei d-sale cu final tragic, Fugă în paradis, scrise în 1958. Evadarea izbutește abia în 1978, cînd scriitorul pleacă cu soția, așezîndu-se mai întîi în Franța, unde însă "era foarte greu de trăit", apoi la München, unde li s-a asigurat locuință, un ajutor îndestulător
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Gr. T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiul și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați". Se înțelege că au urmat arestări și condamnări la închisoare, pentru unul din participanți cu o urmare tragică (Constant Tonegaru, care a murit în detenție, în 1952) - Lucruri de un dramatism a cărui ignorare îi lipsește pe tinerii de azi de stimul etic ce-ar putea veni din cunoașterea completă a unei epoci în care, aparent, lașitatea, impostura
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Hamlet și amînarea uciderii lui Claudius, tatăl vitreg, criminal și uzurpator al tronului Danemarcei, sinuciderea lui Kirilov, similitudinile între procesul imaginat de Kafka și procesul real al lui Dostoievski, prințul Hamlet și prințul Mîșkin, prințul Hamlet și prințul Harry, eroii tragici văzuți prin existența Antigonei, toate acestea sînt revelate de Ileana Mălăncioiu din acea poziționare pe care și-o propune, loc din care ea vede legăturile formidabile dintre aceste personaje devine altfel decît pînă la ea, altfel decît noi. Autoarea nu
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
pe care și-o propune, loc din care ea vede legăturile formidabile dintre aceste personaje devine altfel decît pînă la ea, altfel decît noi. Autoarea nu dă în vileag totul, nu-și aruncă așii pe tabla existenței, destinului și conștiinței tragice. Nu face speculații bazîndu-se pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
-și aruncă așii pe tabla existenței, destinului și conștiinței tragice. Nu face speculații bazîndu-se pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și întreaga teorie aplicată pe Oedip-rege situează la capătul ei dihotomia între tragic și grotesc
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și întreaga teorie aplicată pe Oedip-rege situează la capătul ei dihotomia între tragic și grotesc, de pildă. Acel trebuia să se întîmple pus pe seama destinului nu este, în fond, un dat implacabil, lucrurile ar fi cu mult prea simple așa, ci este formularea unei exigențe morale, ea însăși o lege din cele mai
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
responsabil de nimic, nici pentru faptele cu urmări grave și condamnabile, și la urma urmelor, nici pentru soarta sa pe care nu o poate controla. "Ca atare, el nu ar stîrni mila, ci mai curînd groaza, care nu ține de tragic, ci de grotesc" - conchide Ileana Mălăncioiu. Multe observații în ceea ce înseamnă prezența Antigonei sau a lui Hamlet mi se par a fi surse de inspirație, căi luminate și nebătute, întru receptarea și interpretarea unui regizor de teatru. Ileana Mălăncioiu pune
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Hamlet în mînă era cartea utopiei vremii sale". Acum, îmi este mult mai aproape această definiție. Și se poate reformula: a fi sau a nu fi criminal, a fi sau a nu fi vinovat, a fi sau a nu fi tragic... Cartea are și o capcană, construită poate ca o captatio benevolensis: simplitatea și coerența formulărilor pot crea înșelăciunea că ai priceput grabnic sensul, atît de profund, însă. De fapt, a citi Vina tragică înseamnă și îngurgitarea hulpavă a cuvintelor, și
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
vinovat, a fi sau a nu fi tragic... Cartea are și o capcană, construită poate ca o captatio benevolensis: simplitatea și coerența formulărilor pot crea înșelăciunea că ai priceput grabnic sensul, atît de profund, însă. De fapt, a citi Vina tragică înseamnă și îngurgitarea hulpavă a cuvintelor, și popas, și fuga după legături surprinzătoare, și meditație, și introspecție și, în cele din urmă, o evaluare a propriei existențe din perspectiva asumării faptelor, gesturilor, gîndurilor cu consecințe dunătoare celorlalți și chinuitoare pentru
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
atunci când Suveranul a părut să abandoneze, în serie scurte și fatale, înaltele prerogative asociate persoanei sale. Eu însumi am scris cu amărăciune despre prestația cel puțin contradictorie a Regelui. Omenește, îl înțeleg perfect. înțeleg presiunea enormă a Versoix-ului asupra acestui tragic personaj, obligat să coboare câteva trepte pentru a salva ce se poate salva din averea familiei. Din punct de vedere politic, cedările sale sunt însă contabilizabile în categoria gafelor pe care și le poate permite un burghez oarecare, dar nu
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență, chiar și în familiile bogate. Acestea produc copii de bani gata pe bandă rulantă, condamîndu-i la un infantilism cu urmări tragice. Tineri adulți care se joacă cu motocicleta sau cu mașina cu care i-au cadorisit părinții, întrecîndu-se în curse nocturne ori pierzîndu-și viața pe șoselele patriei, în competiții imaginare. Sau adolescenți care se aventurează, cu banii de acasă, pe drumurile
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
moral. Și oare secolul XX, colector al unor orori fără seamăn, nu alcătuiește un fundal de mare efect scenic al Răului ascendent? Dan Damaschin se vrea martorul unui atare timp al Răului exaltat, paroxistic, pe care-l caligrafiază cu un tragic fior încercînd a-i capta esența din capul locului, chiar prin titlurile poemelor, granule ale sumbreții fără scăpare: Elogiul zădărniciei, Les puissances des ténèbres, Starea de plîns, Apoteoza Răului, Pustiitorul, Agonie, Atotsfîrșitul. Sau asumîndu-și rolul de herald al nimicirii, prin
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
ipoteze s-ar mai formula, rămîne faptul nud și rece că de la el a rămas acest manuscris chiar în două exemplare, unul în biblioteca sa din București și o copie la sora sa la Paris. Recuperat imediat după decesul său tragic de către sora criticului, acest manuscris apare acum la Editura Hasefer, stîrnind instantaneu mare ecou și interes. Asta deopotrivă datorită faptului că avem, totuși, de-a face cu o scriere postumă a marelui critic, dar și pentru interesul temei pe care
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
o dezvoltă magistral. Pe mine unul tema abordată nu m-a mirat deloc. Știam mai demult, din a doua jumătate a anilor șaptezeci, că autorul nostru nu-și ascunde evreitatea, ba chiar o cultivă, preocupat fiind de înfățișările ei totdeauna tragice. Colabora, deci, de aceea, la "Revista Cultului Mozaic" și, deși nu-i accepta toate opiniile, se lăsa văzut în compania fostului rabin șef Moses Rosen. Ba chiar la Berlin, o vreme, la început, a locuit într-un Cămin al Comunității
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
vreodată în deșert, Ierusalime!". În 1923 Fundoianu a plecat la Paris, unde după grele tribulații a ajuns cunoscut ca Benjamin Fondane, prin poemele sale (Ulysse, 1933, Titanic, 1937, L'Exode, Super Flumina Babylonis (1965). Și-a presimțit, în poeme, sfîrșitul tragic, poetul fiind gazat la Auschwitz în 1944. S-a remarcat și ca filosof, din decendența lui Șestov, prin La Conscience Tragique, La Conscience malhereuse. Este, azi, unanim considerat, publicîndu-i-se și comentîndu-i-se opera atît de pluriformă (a scris și teatru sau
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
numeroase volume de versuri. Fibra sa ancestrală (s-a numit, la naștere, Eduard Marcus) a vibrat și în vocația sa profetică. După ce a scris, în acest spirit, acel Petit manuel du parfait bonheur, în 1946 s-a sinucis, curmînd astfel tragic o viață și o operă. Cine nu recunoaște în Sașa Pană (Al. Binder la naștere) pe conservatorul ideal al memoriei avangardismului (suprarealismului) românesc și pe motorașul care, o vreme, l-a întreținut din solda sa de ofițer medic? Din această
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Caragiale, bătrînul. Și mi-o reproșez adînc. Mai ales că în ultimii ani s-au produs deconcordantele aprecieri negative despre Caragiale și lumea lui. Ele ar dezvălui, se tot spune, numai latura meridională, șugubeață și neserioasă a lumii românești, dimensiunea tragică trebuind exclusiv căutată la Eminescu. De aceea, se adaugă, între cei doi a fost un abis, neînțelegîndu-se deloc. E, în aceste judecăți prea sumare, un prea mare neadevăr. De fapt, pentru a înțelege lumea românească trebuie apelat deopotrivă la Caragiale
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
lumea românească trebuie apelat deopotrivă la Caragiale și la Eminescu. Ba chiar nu o singură dată avînd a constata că românul și românescul sînt mai bine dezvăluiți de nemuritoarea operă a lui Caragiale. Pentru că, nu-i așa?, nu atît în tragic profund vede românul lumea și viața. Încît, din acest punct de vedere, contemplînd comportamentul românesc de fiecare zi nu reziști să nu te ducă gîndul la eternul Caragiale, despre care Ralea a spus cîndva, între războaie, că e cel mai
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]