1,391 matches
-
de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tub numai dacă există o diferență de presiune între cele două capete ale tubului (fig. 64). Debitul de aer depinde de diferența de presiune, dar și de modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt simptome frecvent semnalate la bolnavii cu mielom multiplu; cele mai frecvente sunt produse de prăbușirea vertebrelor tasate, alteori de infiltrații „amiloidice” pe rădăcinile nervoase. Neuropatia periferică - cu evoluție cronică, însoțește adeseori mielomul multiplu. În funcție de localizarea procesului patologic și de traiectele nervoase interesate, bolnavii pot prezenta: sciatalgii, pareze sau paraplegii, nevralgii intercostale și radiculite, modificări de vedere (mergând până la orbire, somnolență, obnubilare, dezorientare în timp și spațiu). Una dintre cele mai impresionante manifestări neurologice semnalate la acești bolnavi este encefalopatia hiperalcemică
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
-ului urinar prin infecții. Complicații neurologice - sunt frecvente și variate complicații prin compresiune; ele se datorează fracturilor și prăbușirilor vertebrale, care dau fenomene de pareze sau paralizii. Infiltratele tumorale, amiloidice sau proteinice la nivelul rădăcinii nervoase sau de-a lungul traiectului nervilor periferici pot da fenomene de radiculite sau nevrite, care constituie uneori primele simptome de boală. Complicații infecțioase - infecțiile pulmonare apar frecvent la bolnavii cu mielom multiplu și se manifestă prin episoade bronșitice sau bronhopneumonice. Ele sunt favorizate pe de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
care membrana plasmatică este adiacentă sinusoidelor hepatice, care proemină în spațiul Disse, având rolul de a crește suprafața de absorbție și secreție; (2) depresiuni mici dispuse la nivelul zonei de contact cu alte hepatocite adiacente, care prin apoziție dau naștere traiectelor biliare fără pereți proprii, conectate prin joncțiuni de tip occludens și desmozomi. - Incluziunile intracitoplasmatice, reprezentate de glicogen și picături lipidice, a căror identificare necesită colorații speciale și a căror cantitate depinde de momentul funcțional al celulei. - Pigmenți celulari, localizați de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează pe fata diafragmatica, parcurgând pe această o distanță de 1-1,5 cm. Ramură circumflexa (Ramus circumflexus) urmează sântul coronar
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
anterior al valvei tricuspide. Mai rar vascularizează nodulul Keith-Flack (Râmi nodi sinuatrialis) (45 %) și fasciculul His (Râmi nodi atrioventricularis) (10%). Mai emite Râmi atriales și ramus marginalis sinister. - Ramurile primare ale arterelor coronare, așezate în țesutul grăsos subepicardic, au un traiect sinuos, emanând în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic. - Endocardul parietal nu posedă vase proprii. Cel care
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
la Viena le proiectau inclusiv asupra destinelor feminine din Ardeal deveniseră, pentru oricine, realități de domeniul evidenței și al faptului cotidian. Dincolo de această imagine favorabilă, exista Însă și un revers al medaliei. Pătrunzând În universul existențelor individuale, descoperim adeseori, pe traiectul relațiilor dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este numită „rău spaniol” la italieni, „rău napolitan” la francezi, „rău francez” În nordul Europei, iar de aici va trece, probabil, În spațiul germanic și maghiar. Pe de o parte, se poate aprecia că aceste denumiri jalonează pur și simplu traiectul geografic al răspândirii flagelului, de la spanioli și italieni la francezi și apoi mai departe, În nordul și centrul continentului. Pe de altă parte Însă, ele servesc ca element de susținere pentru clasicele stereotipuri populare, care Își găsesc un nou mod
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și crestei zigomatoalveolare bilateral; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale și apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin concomitentă cu mobilitatea anormală a piramidei nazale și a treimii interne a marginilor orbitare inferioare; hipoestezie cutanată pe traiectul nervului infraorbitar bilateral. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme consemnează existența aparatelor gipsate la nivelul antebrațului drept și gambei drepte. TA = 160/90 mmHg iar AV = 100/min, ritmic. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local reiese
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ghidului și a cateterului în secțiune longitudinală de către medic cu experiență în ultrasonografie, inserția cateterului fiind executată de un alt medic de urgență cu experiență practică în abordul venos central și noțiuni de ecoghidare ultrasonografică. S-au evaluat anatomia regiunii, traiectul de abord, numărul de pasaje până la abordul definitiv, complicațiile apărute. Rezultate: Examinarea preintervențională a decelat: 3 variații anatomice ale venei jugulare interne (vjiă; prezența trombozei vji la 2 pacienți; existența de mase ganglionare compresive laterocervicale la o pacientă. La cei
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea, Mihaela Pasc, Gabriela Hollany, Dan Nour, Daniela Mitrofan, Ioana Bența () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1036]
-
simptome frecvent semnalate la bolnavii cu mielom multiplu; cele mai frecvente sunt produse de prăbușirea vertebrelor tasate, alteori de infiltrații „amiloidice” pe rădăcinile nervoase. Neuropatia periferică - cu evoluție cronică, însoțește adeseori mielomul multiplu. În funcție de localizarea procesului patologic și de traiectele nervoase interesate, bolnavii pot prezenta: sciatalgii, pareze sau paraplegii, nevralgii intercostale și radiculite, modificări de vedere (mergând până la orbire, somnolență, obnubilare, dezorientare în timp și spațiu). Una dintre cele mai impresionante manifestări neurologice semnalate la acești bolnavi este encefalopatia hiperalcemică
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
-ului urinar prin infecții. 2) Complicații neurologice - sunt frecvente și variate complicații prin compresiune; ele se datorează fracturilor și prăbușirilor vertebrale, care dau fenomene de pareze sau paralizii. Infiltratele tumorale, amiloidice sau proteinice la nivelul rădăcinii nervoase sau dea lungul traiectului nervilor periferici pot da fenomene de radiculite sau nevrite, care constituie uneori primele simptome de boală. 3) Complicații infecțioase - infecțiile pulmonare apar frecvent la bolnavii cu mielom multiplu și se manifestă prin episoade bronșitice sau bronhopneumonice. Ele sunt favorizate pe
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
acțiune a organizației; • planificarea - stabilește pașii concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului - adică obiectivele, acțiunile efective care vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acțiuni, termenele și responsabilitățile concrete, indicatorii de performanță și rezultatele așteptate-, acesta fiind nivelul operațional al traiectului ipotetic menționat. Deci, proiectul de dezvoltare instituțională va avea două părți: o parte generală, perenă, proiectul propriu-zis - strategia de dezvoltare -, și o parte operațională, de regulă pe termen de un an sau mai puțin, reprezentată de planurile operaționale/planurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
3.1. Repere manageriale ale strategiei unui proiect de dezvoltare instituțională1" Procesul de dezvoltare și modernizare a serviciilor oricărei instituții sau organizații se desfășoară în conformitate cu misiunea pe care aceasta și-a propus-o. Proiectarea/planificarea reprezintă în acest context stabilirea traiectului ipotetic de la „ceea ce este” - starea actuală a organizației - la „ceea ce trebuie să devină” - starea dorită și anticipată în care se va găsi organizația după realizarea proiectului și aplicarea planului de acțiune. Ca urmare, proiectul/planul reprezintă o colecție de activități
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
orale, scrise, audiovizuale; - externe - destinate mediului ambiant, selective, predominant scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este caracterizat prin: - forma traseului ( lineară, ondulatorie); - lungimea traseului în funcție de care se stabilește timpul și viteza de deplasare a datelor; „Fluxul informațional reprezintă ansamblul datelor, informațiilor, deciziilor referitoare la una
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în care salariile ar crește peste minimul de subzistență, astfel diminuându-se profiturile până la punctul în care investițiile se stopează; salariile medii ar scădea din nou, progresul tehnic ar face munca mai productivă și s-ar relua creșterea economică pe traiectul către stadiul staționar. Teoria creșterii economice a apărut ca urmare a macroeconomiei keynesiene. Economiști ca Harrod, în 1939, și Domar, în 1946, și-au focalizat atenția pe ratele de creștere a output-ului și venitului ca variabile fundamentale într-o
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
tehnologic; lunga perioadă a marginalizării; lipsa de disciplină socială; structurile sociale conservatoare; probleme demografice grave; condiții geografice și climaterice dificile. Prinse în „cercul vicios” al sărăciei, țările slab dezvoltate își agravează situația prin comerț liber și nu se plasează pe traiectul creșterii economice. Foarte expresiv, R. Nurske caracteriza astfel situația: „o țară este săracă din cauza sărăciei ei în timp ce creșterea economică creează sau alimentează creșterea economică”. Cel mai tranșant, poziția structuralistă a fost afirmată în raportul ECLA (Economic Committee for Latin America
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
anume, poate fi blocată sau descurajată de limitările pieței preexistente... Prin aplicarea capitalului într-o gamă largă de activități, este crescut nivelul general de activitate economică și e extinsă dimensiunea pieței. Creșterea echilibrată este mijlocul de a pune economia pe traiect și de a asigura rata de creștere când forțele externe ale progresului prin expansiune comercială și investiții străine sunt lente sau inoperabile”. A doua strategie de dezvoltare economică - investiții în sectoare prioritare - a fost propusă de Albert Hirschman. În scopul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
apă, climă, vegetație sălbatică, plăcerea destinderii în mijlocul naturii etc). Controverse privind economia dezvoltării Lord Robbins observa, acum mai bine de patru decenii, că teoria dezvoltării economice adresează două tipuri de întrebări: Care sunt cauzele fundamentale sau condițiile dezvoltării economice? Ce traiect va lua dezvoltarea dată fiind o anumită configurație a acestor condiții fundamentale? Altfel spus, de ce și cum are loc dezvoltarea constituie preocuparea cercetării sistematice a acestui proces. Cel puțin așa au stat lucrurile până la începutul anilor ’60. Economia dezvoltării a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
colective, precum sănătate, educație și regula legii. Într-un recent interviu, Easterly a argumentat o dată în plus că Economia Dezvoltării a eșuat, dar aceasta nu înseamnă și eșecul potențialului de dezvoltare. Macrostabilizarea și ajustarea structurală au reușit să pună pe traiectul dezvoltării țările care le-au aplicat consecvent. Compărând țările cu rate înalte de creștere economică cu țările care au înregistrat rate scăzute sau au stagnat. Observăm că țările cu creșterea rapidă au avut în general politici prietenoase față de piața liberă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și abdominal), echografic, CT, RMN, pot evidenția complicații pulmonare (embolie pulmonară, bronhopneumonie etc.), colecții purulente abdominale (abces subfrenic, pelvin, etc.). Explorările radiologice cu substanță de contrast se vor efectua pentru controlul etanșeității anastomozelor sau suturilor ca și pentru explorarea unor traiecte fistuloase. Propunem în continuare un scor de evaluare postoperatorie zilnică; parametrii clinici și paraclinici în limite normale vor fi notați cu câte 1 punct, iar pentru modificările patologice semnificative se vor acorda 0 puncte, astfel încât punctajul zilnic maxim să fie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]