1,894 matches
-
au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la 1848 și au fost duse mai departe atât de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român, înființată la Sibiu în 1861, subpatronajul mitropolitului Andrei Șaguna), de revistele transilvănene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Amicul școlii, Școala română, Minte și inimă, Școala poporală, Școala și familia etc.) sau de înfăptuirile în domeniul educației adulților ale Societății pentru Învățătura Poporului Român (1866), facilitate de Legea învățământului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Transilvaniei autori români care aparțin, În general, părții liberale a spectrului ideologic, de la Horia Patapievici, Emil Hurezeanu și Alexandru Cistelecan la Gabriel Andreescu. Dar el ar fi putut recolta asemenea opinii și În rândurile celor mai Înfocați naționaliști, fie ei transilvăneni sau „regățeni”, al căror respect pentru seriozitatea și spiritul de ordine al ardeleanului, contrapuse superficialității balcanice de la București, nu este cu nimic diferit de cel al autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
peisajul liric al preromantismului ardelean, ea poate pretinde chiar o prioritate. Dacă poezia lui Ioan Rusu XE "Rusu" , „Iubita părăsită”, apărută În foaia brașoveană la sfârșitul anului 1838, a fost considerată, În istoriografia literară, „o piatră de hotar În literatura transilvăneană, prin inspirația populară”, nu e mai puțin adevărat că piesa de față, apărută În nr. 4 al Foii literare, deși inferioară, ca realizare artistică, producțiilor geografului din Blaj, este totuși anterioară poeziilor lui Rusu, fiind totodată prima poezie de inspirație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reciproce româno-maghiare. De exemplu, maghiarii nu au fost nici primii și nici cei mai „importanți” observatori care au construit o imagine cu privire la români, pe parcursul secolelor XVIII-XIX. Dar nici măcar imaginea de sine a românilor (În primul rând autopercepția modernă a românilor transilvăneni și bănățeni, configurată de generația Școlii Ardelene și de intelectualii romantici de la 1848), imagine pe care am analizat-o pe larg cu altă ocazie, nu poate revendica o asemenea prioritate. Imaginea de sine a românilor a apărut În primul rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lipsesc consemnările scrise ale unor asemenea experiențe, iar prezența ostașilor români În campaniile din Apus nu transpare, În această situație, decât din elemente extrem de disparate. În anul 1749, În exilul său roman, episcopul Inochentie Micu XE "Micu" Întâlnește asemenea ostași transilvăneni refugiați În Cetatea Eternă ca dezertori, dar, poate, și ca foști prizonieri, veniți „din Parma, Piacenza, Genova, Neapole, Spania și din alte părți”. Din amintiri de familie, Moise Nicoară XE "Nicoară" relatează la fel, despre prezențe românești În Franța și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și primită de Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Iosif Hodoș XE "Hodoș" și Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În perioada studiilor efectuate la Padova și Pavia, Între anii 1852 și 1854. Este semnificativ faptul că toți acești intelectuali transilvăneni simt nevoia irepresibilă de a consemna cele văzute, din cel puțin două motive: pe de o parte, conștienți de valoarea modelatoare a observațiilor respective, doresc să propage acasă imaginea acestor aspecte; În al doilea rând, știu că acolo vor găsi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întristăm pentru atâta depărtare de noi”) sau chiar la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" („să-ți mai scriu tot din depărtare”). În aceste exemple, aparținând unor persoane cultivate, plasarea În spațiu a Italiei ține de limitele generale ale orizontului geografic transilvănean la acea oră. Contactele personale induc totuși o apropiere cel puțin afectivă. Iosif Hodoș XE "Hodoș" , care În studenția-i padovană făcuse o pasiune mistuitoare pentru o anumită „Maria”, Îl Învață italienește pe fiul său, Enea Silviu (al cărui nume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
absența unuia dintre elementele invocate, celelalte vin să completeze imaginea de ansamblu. Astfel, se poate răspunde și la problema pusă inițial, dar pot fi investigate, În lumina acesteia, și celelalte aspecte, cu deosebire cele ținând de orientările ideologice din societatea transilvăneană. 5. Mesajul italian la emițător După cum arătam anterior, la mijlocul secolului al XIX-lea exista un mesaj revoluționar italian orientat, În mod consecvent, În direcția popoarelor din răsăritul și centrul Europei. Importanța majoră pe care coalizarea acestor populații Împotriva Austriei o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rar spre sfârșitul anului (iar când apare este ocupată cu chestiuni externe), atenția Gazetei fiind captată, În cea mai mare măsură, de tulburările revoluționare și confesionale din Italia și Elveția. În 1847 apare și cea de-a doua gazetă românească transilvăneană, Organul luminării, din Blaj. La un examen comparativ al felului În care este reflectată problematica irlandeză În periodicele politice ardelene, se constată că hotărâtoare sunt asemănările dintre cele două imagini, deosebirile fiind doar de nuanță. Dar dacă este adevărat că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
homme historique: l’experience americaine dans la culture française; Hugh Honour, The New Golden Land. European Images of America from the Discoveries to the Present Time, New York, 1975). Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, op. cit., pp. 62-64; vezi și Paul Cernovodeanu, „Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin XE "Franklin" ”, Magazin istoric, IV, 1970, nr. 11, pp. 49, 51; Demetrius Dvoichenko Markov, „A Rumanian Priest in Colonial America”, The American Slavic and East-European Review, XIV, 1955, nr. 2, pp. 386-389. Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceea ce se credea, cometele nu se află în atmosferă, ci «mult dincolo după orbita Luniiă. În cele din urmă a elaborat propriul sistem solar «de compromisă în care planetele se învârtesc în jurul Soarelui, dar acesta din urmă înconjură Pământul (și transilvăneanul Israel Hübner, a elaborat un astfel de sistem, în sec. al XVII-lea ) Giordano Bruno (1548-1600) - a combătut scolastica, a propovăduit viziunea copernicană, mergând mai departe, proclamând pluralitatea lumilor locuite : «există mulți sori, nenumărate Pământuri se rotesc în jurul lor... Este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
s-a mai îmbunătățit. Aceștia din urmă vor constitui grosul diviziilor și corpurilor de voluntari ardeleni ce vor lupta în armata română și în unități militare constituite aproape exclusiv din români din Transilvania. De menținat că unități constituite din voluntari transilvăneni au luptat pe frontul din Franța în compunerea armatei franceze și mai târziu americane, pe frontul de la Salonic - Grecia, în compunerea armatelor franceze, în Italia în compunerea armatei italiene, în Extremul Orient - Siberia în cadrul Corpului II al Voluntarilor Ardeleni, la
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
urmau să plece în Rusia cu misiunea de recrutare de voluntari din rândul prizonierilor români ardeleni, motivând că:. în luna mai a aceluiași an a plecat în Rusia, în calitate de membru în comisia de recrutare a voluntarilor din rândul prizonierilor români transilvăneni. întors din Rusia, la Iași, începând cu 1 noiembrie 1917 și până la 18 decembrie 1918, a servit în cadrul Corpului de Voluntari, Regimentul „Avram Iancu”, ca preot militar, cu gradul de căpitan. Un nou eșalon al voluntarilor ardeleni a venit în
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
rândurile celor care se refugiaseră peste Carpați, peste 5.000 însoțiseră în anul 1916 armata română în retragerea din Transilvania, iar alte câteva mii continuau să se strecoare din Rusia în țară, tot din rândul prizonierilor. Despre comandantul Corpului Voluntarilor Transilvăneni, colonelul Marcel Olteanu, am aflat câte ceva despre fantastica carieră a acestui ofițer. O biografie de excepție. Colonelul Olteanu Marcel, comandantul Corpului Voluntarilor Transilvăneni din Hârlău OLTEANU MARCEL General s-a născut la 4 mai 1872 în Craiova și a murit
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
mii continuau să se strecoare din Rusia în țară, tot din rândul prizonierilor. Despre comandantul Corpului Voluntarilor Transilvăneni, colonelul Marcel Olteanu, am aflat câte ceva despre fantastica carieră a acestui ofițer. O biografie de excepție. Colonelul Olteanu Marcel, comandantul Corpului Voluntarilor Transilvăneni din Hârlău OLTEANU MARCEL General s-a născut la 4 mai 1872 în Craiova și a murit în 1943 la București. Urmează cursurile școlii militare și Școala de Război din București. A fost decorat pe 17 septembrie 1920, cu Ordinul
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojițele s-atîrne-n vânt. Și așa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui... Poate că ar trebui ca o stradă din Hârlău să poarte numele Corpului Voluntarilor Transilvăneni, și o alta stradă numele Divizia 13 Infanterie Ploiești, care să amintească urmașilor noștrii de prezența în oraș a unor unități de elită a armatei române care prin sacrificiul miilor de militari au facut posibilă România Mare, chiar dacă pentru un
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Ilie Gherghel, Al. Giurgiuveanu, precum și studenții de la Universitatea din Cernăuți: Runcan Mihăilescu, Beuca Olariu. În luptele de la Vidin s-a distins Alexandru Chibici-RÎvneanu, membru al Societății bucovinene «Arboroasa» și prieten al lui Mihai Eminescu. S-au Înrolat ca voluntari elevii transilvăneni: N. Călțiu și Artimescu Pop de la liceul din Blaj, N. Cuiceanu de la Orăștie, Petru Drăghici de la Făgăraș, teologul Vicențiu Grama, precum și un grup de șapte tineri din CÎrtișoara. Tot ca voluntari au venit și tineri din Valea Timocului. Vladimir Zancov
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
adesea mai primejdioase pentru istoric decât cele vechi. Orice moment istoric are În structura lui o doză de fantezie mitică. Străduința noastră de a conștientiza miturile trebuie să fie permanentă. Interesul pentru mituri crește În epoca renașterii naționale, prin erudiții transilvăneni apărători ai purității latine și prin cărturarii de la Începutul secolului al XIX-lea. Sursa de inspirație În literatură sau artă, mitul a devenit deja o prezență obișnuită În discursul romanticilor târzii În epoca renașterii naționale a popoarelor. Căutând să elimine
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
Gazeta de Transilvania” îi îndemna pe moldoveni și pe munteni să iasă din expectativă, având în vedere că ideile vehiculate de reprezentantul Rusiei erau atât de periculoase pentru existența politică a Principatelor. Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care condamna cenzura instituită în cele două Principate, datorită presiunii consulilor ruși. Articolul condamna interdicția circulației în Moldova și Țara Românească a foii brașovene. Redactorul „Gazetei de Transilvania” critica și disprețuia „toate
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
naive. Credința statornică în perenitatea valorilor artei românești tradiționale, l-a condus irezistibil spre pictura pe sticlă, a cărei tehnică, stăpânită cu virtuozitate, i-a devenit predilectă. Abordând plin de cuviință teme clasice ale iconografiei tradiționale a icoanei pe sticlă transilvănene, Grigore Dejeu introduce cu dezinvoltură elementele de observație a realității - de un particular farmec pitoresc și eliberează, fără inhibiții, daruri de colorist, pe rând îndrăzneț în alcătuirea sonoră a unor tente cromatice vii, intens saturate și rafinat acordurile stinse, de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Lucrări în instituții: Muzeul Național de Artă, București; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Județean de Etnografie Târgu Mureș. „Prin tematică, tablourile propun reîntoarcerea la natură, la valorile eterne ale existenței din oricare sat transilvănean. Oamenii muncesc, se iubesc, trăiesc simplu, au atitudini obișnuite, stau, beau, dau mâncare la animale, lucrează la câmp, se integrează și se raportează la elementele naturii cărora le revine totuși rolul principal în asigurarea echilibrului imaginii. Aportul esențial pe care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prof. Vasile Conțâia, 1993. „Creația lui Gheorghe Opriș inspirată din evenimentele istorice transmise pe cale orală, scrise sau trăite în lunga sa experiență de viață, pot părea la prima vedere rezultatul influenței mentalităților colective inspirate de luptele neîncetate purtate de românii transilvăneni pentru afirmarea lor naționala și socială. Dar, în plus, această operă este și un act de conștiință a demnității individuale și colective la care aspirăm cu toții în lumea care va să vină. Timpul va reține din opera sa atât cât
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cu ei și câini de format ciobănesc german, În stare primitivă, neameliorați. Aceștia, prin Înmulțire și, uneori, prin amestec cu alte varietăți de câini - metiși și rase locale - s au adaptat condițiilor de mediu, Închegându-se o varietate de câine-lup transilvănean. Frumusețea descendenților rezultați În cadrul varietății respective i-a cucerit pe crescătorii particulari, care au continuat, conștienți sau nu, să Îi mențină la parametrii genetici și morfologici realizați prin Împerecheri stricte În cadrul populației de câini-lup transilvăneni, evitându-se pe cât posibil cazurile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-se o varietate de câine-lup transilvănean. Frumusețea descendenților rezultați În cadrul varietății respective i-a cucerit pe crescătorii particulari, care au continuat, conștienți sau nu, să Îi mențină la parametrii genetici și morfologici realizați prin Împerecheri stricte În cadrul populației de câini-lup transilvăneni, evitându-se pe cât posibil cazurile de consangvinizare. De aici au fost răspândiți cu timpul În toată țara și consolidați ca o varietate care există și astăzi În multe gospodării din țara noastră. Din păcate, nu a existat o preocupare susținută
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aduse la noi În țară, au fost supuse din nou unui proces de transformare morfologică și implicit genetică, mai mult sau mai puțin conștientă și dirijată, ea datorându-se În principal condițiilor specifice de mediu, și Împerecherii cu câinele local transilvănean, rezultând o varietate a rasei ciobănesc german, Împământenită sub denumirea uzuală de câinele-lup local. Pe fondul genomului format au apărut mutații genetice profunde, tot mai evidente la noii produși, legate de caracterul și conformația exterioară a acestora. Sub aspectul evoluției
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]