1,760 matches
-
elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se dezumflă limbile la vite / diluviul nu dă seama nimănui”. Evocând transhumanța, poezia chiar astfel intitulată include apologia ciobanului transilvan care „Își șerpuie coloanele de turme / ca pe un templu îngropat în fum, / pornit cu noapte-n cap, din zorii lumii / el n-a ajuns la stână nici acum. Încremenit sub gluga lui așteaptă / un semn divin cu magii austeri
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
literare de autori clujeni, Reviste de cultură din Transilvania, Familia în tranziție. Intenția de promovare pe o arie cât mai largă a publicației s-a vădit în timp și în numeroasele suplimente, unde s-au manifestat grupuri literare din orașe transilvane care nu aveau la dispoziție reviste de cultură proprii: Alba Iulia, Zalău, Bistrița, Mediaș, Satu Mare, Baia Mare etc. Nu în ultimă instanță trebuie remarcată ținuta grafică și artistică a periodicului, susținută de reproduceri din arta clujeană și universală. V. T., A
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
II, 1997). În ciuda faptului că este cunoscut în principal ca autor de proză umoristică, U. a debutat cu versuri. Placheta Iasomia cuprinde poezii de factură sentimentală, cu accente ușor ironice și autoironice, sau cu subiecte abordate destul de convențional (patria, istoria transilvană, căutarea de sine, moartea, trecerea anotimpurilor), compensate din loc în loc de o atitudine parodică. Portretele luminii, Albastrul nisip de acasă, Iasomia se îndreaptă mai ales spre un lirism de tip simbolist, cu sonuri parcă împrumutate de la Ștefan Petică și Ion Minulescu
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
satului ardelenesc. Un sat care în prozele lui se numește Apud și are o serie de semnalmente ieșite din comun, fiindcă - explică, precaut și prevenitor, undeva naratorul - „pe aici așa-i realitatea”. De fapt, trădând un gen proxim comun, universul transilvan al tinerilor prozatori din decada a noua a secolului trecut este de fiecare dată altul, în funcție de ochiul care îl privește și mai ales de vocea care îl povestește. În plus, Apudul nu este un mediu etanș, aflându-se în regim
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
1979, 9; Virgil Nistor, „Groapa cu lei”, ST, 1979, 10; Florin Faifer, Memorialistica între euforie și luciditate, CRC, 1980, 5; Nae Antonescu, „Groapa cu lei”, T, 1980, 3; Lit. rom. cont., I, 383-384; Nae Antonescu, Cu Lucian Valea despre reviste transilvane, șezători literare, scriitori, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 150-155; Regman, Noi explorări, 29-33; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1983, 151-162; Gellu Dorian, „Autoportret în timp” (interviu cu Lucian Valea), ATN, 1984, 1; Ion Oarcăsu, „Autoportret în timp”, TR, 1984
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
în special aportul lui G. Coșbuc. Ceea ce scrie acum poetul dobândește o nouă dimensiune, aceea de act angajat, expresie a atitudinii în fața unor acute probleme sociale și politice. Alături de idile (Scara, Dragoste învrăjbită), de rememorări și evocări lirice ale satului transilvan (Mama, Iarna pe uliță, Paștele), apar aici incendiarele Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje, fie tablouri ale obiceiurilor câmpenești (Maria Baiulescu, Sânziene
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Fictivul și realul, VR, 1991, 8; Papahagi, Cumpănă, 240-252; Eugen Uricaru, RRI, IV, partea I, 381-401; Vlad, Lect. prozei, 301-306; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Pitești, 1993, 36-45; Simuț, Incursiuni, 221-231; Ulici, Lit. rom., I, 352-359; Simuț, Critica, 119-126; Petrescu, Studii transilvane, 194-200; Cosma, Romanul, II, 149-153; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 113-124; Alex. Ștefănescu, Amurgul romanului istoric, RL, 1999, 19; Ion Simuț, Accesul spre mister, RL, 1999, 19; Daniel Ștefan Pocovnicu, Cartea eșecurilor memorabile, CL, 2000, 10; Clujeni
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Poemele Nordului, București, 1984; Un străin în bârlogul lupului, Brașov, 1993; Elegiile din Regensburg, Târgu Mureș, 1994; Euroblues, Sibiu, 1995; După-amiază cu branduardi, Brașov, 1997; La cumpăna dintre milenii, München, 1999; Ziduri orfane, Leonberg, 2000; Nopțile franciscane, Cluj-Napoca, 2001; Suitele transilvane, Botoșani, 2001; Cei ce-n inimă-s desculți, Timișoara, 2003; După ani, după noi, Norcross (SUA), 2003; Nopți lungi, zile scurte, München, 2003; Viața și moartea din glas, München, 2003. Traduceri: Antologia poeziei române de limbă germană, Târgu Mureș, 1999
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
de neam. Acest sens traversează intermitent și ultimele cărți ale ciclului, Îndreptări și Anna (Ceea ce nu se poate): dacă boierimea nu e fără păcate, are șansa de a se „îndrepta”, ea își poate refortifica organismul anemiat „împrospătăndu-se cu sânge curat, transilvan” (G. Călinescu). Murind ultimul purtător prin naștere al numelui Comăneștenilor, destinul neamului e dus mai departe de nepotul eroului de la Grivița, Alexandru, fiul lui Matei Damian și al Sașei. Menit „să răscoale Transilvania”, Alexandru se însoară cu fiica unui preot
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de origine latină, curătura, arsura sau secătura. Cu nume de origine latină sunt denumite și câteva cursuri de apă mai importante. Este cazul Almașului (lat. almus - frumos, plăcut), afluent al Bistriței nemțene în Moldova și al unui afluent al Someșului transilvan. Același nume îl poartă o regiune din Banat, pe râul Nera, țara Almașului. Râul Arieș, afluent al Mureșului din interiorul inelului carpatic, este un râu cu nisipuri aurifere, caracteristică ce i-a dat și numele (lat. aureus). În Transilvania, afluenți
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Hungary, Rumania, and the Nationality Problem in Transylvania, 1894-1897, În Rumanian Studies, vol. IV (1976-1979), Leiden, 1979, p. 75-87, 75. </ref>. Grație și fervorii cu care elita politică românească a găsit de cuviință să o instrumentalizeze În scopuri electorale, problema transilvană s-a infiltrat, fără Îndoială, mult mai difuz În conștiința opiniei publice active și informate din România. Cu toate acestea, episodul memorandist de la jumătatea anilor ’90 nu a transformat structural politica externă a României și nici nu a condiționat alianța
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
34 Ministrul afacerilor externe, Alexandru Lahovari, către ministrul României la Roma, Al. Emanuel Lahovari, București, 29 decembrie 1894, publicat În Rudolf Dinu, Studi italo-romeni..., p. 60-61. </ref>. Recapitulând, În ultimul deceniu al secolului XIX o serie de evoluții zonale (problema transilvană) și sistemice (alianța franco-rusă, modificarea politicii britanice În Orientul european etc.) au Început să exercite o presiune crescândă asupra eșafodajului de politică externă al Vechiului Regat, obligând guvernul de la București să caute remedii pentru salvarea mecanismului ce asigura securitatea regatului
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
19(40)/DCCCLIX, Ministrul României la Berlin, Alexandru Beldiman, către Președintele Consiliului și Ministru al Afacerilor Externe, D. A. Sturdza, SP, Berlin, 1/13 [mai] 1898. </ref>. Vizavi de soarta relațiilor româno - austro-ungare aliatul german, deși a evaluat corect gravitatea chestiunii transilvane În dinamica de ansamblu a Triplei Alianțe, a fost Înclinat - În ciuda intervențiilor formale la Viena și Budapesta - să lase lucrurile „să curgă”, „afacerea fiind delicată” și dificil de manevrat <ref id="42"> 42 Ibidem, S 19(34)/DCCCLIX, Ministrul României
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Noul plenipotențiar imperial și regal la București, Alois Lexa von Aehrenthal, ar fi fost cel care, În 1896, ar fi sugerat guvernului liberal orientarea atenției și energiilor spre Balcani, spre soarta românilor din Macedonia, În vederea reducerii tensiunii dezvoltate de chestiunea transilvană <ref id="47"> 47 Ion Calafeteanu (coord.), Istoria politicii externe românești În date, București, 2003, p. 199. </ref>. Președintele Consiliului, D. A. Sturdza (obligat să-și refacă virginitatea politicii austrofile după puseul naționalist avut În opoziție), destul de linear În gândire și
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Bran, Începuturi de învățământ românesc la Sălaj, Leontin Ghergariu, O societate culturală în Zalău la sfârșitul veacului trecut, O familie de luptători naționali, Emil Lobonțiu, Probleme economice în legătură cu structura geologică a pământului sălăjenesc, Laurian Someșan, Țara Silvaniei în unitatea spațiului transilvan, Grațian Mărcuș, Ucenicia românească, Ioan Danciu, Evoluția numelor patronimice la românii sălăjeni. A. S.
ŢARA SILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290073_a_291402]
-
în Bistrița-Năsăud, cât și cei care, văzând lumina zilei aici, își desfășoară activitatea în alte zone din țară sau peste hotare, în fine nu sunt uitați cei cu rădăcini, prin strămoși, pe meleagurile bistrițene. Altă serie de cărți, precum Lumea transilvana a lui Ion Creangă (1989), Despre Liviu Rebreanu (2001), Andrei Mureșanu contra biografilor (2002) și George Coșbuc în viață și în documente (2003) se înscriu în același perimetru de preocupări, au un caracter preponderent documentar și fuseseră anunțate prin semnificative
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
1989), Despre Liviu Rebreanu (2001), Andrei Mureșanu contra biografilor (2002) și George Coșbuc în viață și în documente (2003) se înscriu în același perimetru de preocupări, au un caracter preponderent documentar și fuseseră anunțate prin semnificative capitole în monografie. Lumea transilvana a lui Ion Creangă, de pildă, pledează, documentat, pentru originea transilvăneana a humuleșteanului, iar lucrarea despre Andrei Mureșanu aduce corectarea unor erori privind data nașterii și numele poetului, părinții, studiile etc. Și că prozator Ț. își trage seva din realitățile
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
analitice, Fana are și câteva naive pagini de digresiune. Ț. publică și culegeri de povestiri: Cui îi bate inima (1970), Prea tineri pentru amintiri (1987), Zăpada roșie (1999), măi toate în linia tradițional-ardelenească, românul Desdemona (2000), dar și teatru: Trilogia transilvana (1985), Vinovat e Nobel (1996). Dintre piese, Cetatea Unirii, jucată în stagiunea 1978-1979 la Teatrul de Nord din Satu Mare, aduce în scenă, în maniera romantică, epoca de la 1918, făcând să trăiască aici o lume „care se zbuciuma între victorie și
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
care se zbuciuma între victorie și eșecuri” (Mircea Ghițulescu). SCRIERI: Un om în halat vișiniu, București, 1968; Cui îi bate inima, București, 1970; Virtus Română Rediviva, I-VII, Bistrița, Cluj-Napoca, 1973-1993; Soldați fără arme, Cluj-Napoca, 1973; Fana, Cluj-Napoca, 1982; Trilogie transilvana, București, 1985; Prea tineri pentru amintiri, Cluj-Napoca, 1987; Lumea transilvana a lui Ion Creangă, pref. Petre Rezuș, Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Un om în halat vișiniu, București, 1968; Cui îi bate inima, București, 1970; Virtus Română Rediviva, I-VII, Bistrița, Cluj-Napoca, 1973-1993; Soldați fără arme, Cluj-Napoca, 1973; Fana, Cluj-Napoca, 1982; Trilogie transilvana, București, 1985; Prea tineri pentru amintiri, Cluj-Napoca, 1987; Lumea transilvana a lui Ion Creangă, pref. Petre Rezuș, Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Rediviva”, Ț, 1982, 12; Dan Milcu [Dumitru Micu], Dimensiuni năsăudene, CNT, 1983, 3; Ghițulescu, O panoramă, 310-311; Ion Oarcăsu, Literatura și document, ST, 1985, 12; Cosma, Românul, I, 185; Petru Poanta, Portrete în cuvinte, RL, 1989, 2; Mircea Popa, „Lumea transilvana a lui Ion Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan, „Cine are o cultură a sa are un nume în istorie și un loc sub soare” (interviu cu Teodor Țânco), ST, 1993, 1; Ioan Chindriș, „Virtus Română Rediviva”, ST, 1994, 10-11
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
femei, VTRA, 1995, 9; Al. Cistelecan, Peregrinul anglo-transilvan, VTRA, 1995, 9; Mihai Dragolea, Exerciții epice la Atena, VTRA, 1995, 9; Al. Th. Ionescu, Aventura prozei scurte în anii ’80, Iași, 1995, 89-93; Perian, Scriitori, 163-179; Simuț, Critica, 178-184; Petrescu, Studii transilvane, 217-224; Regman, Dinspre Cercul Literar, 185-189; Dicț. analitic, I, 332-334, II, 89-92; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 283-286; Popa, Ist. lit., II, 867; Dicț. scriit. rom., IV, 768-771; Ion Simuț, Documentele unei tranziții personale, F, 2003, 3-4; Sanda Cordoș
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Creația îmi pare ca o continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR, 1972, 22; Ardeleanu, „A urî”, 42-46; Vlad, Convergențe, 329-342; Dan Culcer, „În spațiu și timp”, VTRA, 1973, 8; Baltazar, Evocări, 287-301; Anton Cosma, Univers epic transilvan, VTRA, 1979, 5; Zaciu, Lancea, 33-38; Edgar Papu, O sinteză romanescă, LCF, 1984, 8; Negoiță Lăptoiu, [Ion Vlasiu], ST, 1984, 5; Călin Demetrescu, Ion Vlasiu, București, 1984; Dan Grigorescu, Autoportretul lui Ion Vlasiu, RL, 1985, 10; Anton Cosma, Ion Vlasiu
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Pituț], VR, 1991, 6 (semnează Cezar Baltag, Gheorghe Istrate, Gheorghe Grigurcu); Andrei Grigor, Singurul Gheorghe Pituț, L, 1992, 45; Constantin, Complicitatea, 154-157; Alex. Ștefănescu, Poetul ca moralist, RL, 1995, 42; Adrian Popescu, Arhetipala casă, ST, 1995, 12; Vasile Spiridon, Existența transilvană, LCF, 1996, 6; Munteanu, Jurnal, VI, 107-120; Rodica Mureșan, Gheorghe Pituț. De veghe în cuvânt, Timișoara, 1998; Rotaru, O ist., V, 317-320; Grigurcu, Poezie, II, 240-249; Dicț. scriit. rom., III, 757-759; Popa, Ist. lit., II, 313-314; Roxana Racaru, Glasuri dulci
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
șuvoi pentru moarte și mult mai mult/ pentru viață”. Ordinea și armonia (1981) trimite prin titlu către sistemul normelor clasice, însă repertoriul temelor se limitează, mai evident de această dată, la prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]