4,267 matches
-
și fără rimă Mi se-așterne sub picioare; Timp trecut...o să mai vină! Pe a inimii cărare. Timp Lumânări, rugăciune Resemnare și iertare. Un prieten... Ultimul meu prieten La ultimul meu popas Prin timp. Învață de la timp Că totu-i trecător Chiar și timpul însuși. Referință Bibliografică: Poeme / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385087_a_386416]
-
Acolo unde despre toate eu ți-am scris... -Doar sufletul a-nțeles! Iubirea nu sunt eu, ci sentimentul din inimă Ce nu are nicicând vre-un gând să moară, Mi-ai fost și-mi ești mereu alături în astă Lume trecătoare, nu vreau să te doară... -Ne vom întâlni, iară! Crede ce-ți spun, chiar dacă acum ți-e greu... Vei fi și "dincolo", tot iubitul sufletului meu... Ce a unit pământul nici cerul nu desparte... Dragostea ta, nemuritoare mă va face
TU SĂ NU PLÂNGI, IUBITE!... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385073_a_386402]
-
atinge-n suflet, mă atinge-n dor Trecerea frumuseții, trecerea iubirii lor. Păsările poartă-n aripi dorința lor de zbor Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Căderea din măreția înalțării lor. Iubirea este uneori doar visul trecător Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Durerea sufletului bland pătimitor Copaci și păsări și iubire care moare Mă dor trăirile lor trecătoare Speranța idealului mă doare! Silvana Andrada Tcacenco- 28.05.2016 Referință Bibliografică: AUTOPORTRET / Silvana
AUTOPORTRET de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385145_a_386474]
-
mă atinge-n dor Căderea din măreția înalțării lor. Iubirea este uneori doar visul trecător Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Durerea sufletului bland pătimitor Copaci și păsări și iubire care moare Mă dor trăirile lor trecătoare Speranța idealului mă doare! Silvana Andrada Tcacenco- 28.05.2016 Referință Bibliografică: AUTOPORTRET / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AUTOPORTRET de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385145_a_386474]
-
și adânci perfide valuri în jur, se sparg cad și cad amețitoare valuri, sunt vise sfărâmate le culeg pe țărm ieri, azi, mereu un pescăruș se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor zbor lung, prelung și trecător pășesc printre alge lovindu-mă de scoici mă înțep în gânduri în zare, o albă barcă, fără catarg se leagănă agonic în larg în briza unei clipe zise, odată, viață ... Citește mai mult PRINTRE STÂNCInoaptea se frângelovind semețe stânciîn adâncimi
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
cer nimicdecât un cerpe ceraș vrea să plângdar lacrimile-s muteoare sunt viutu crezi că știuși dacă știu...... XIX. ULCIOARE GOALE, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016. ULCIOARE GOALE trăiesc în lumea asta trecătoare o clipă mi-a fost casă am adunat din ea dureri, mâhniri și amăgiri eu nu mai vin azi acasă de ce să vin să beau la o pomană o cană cu vin a mea,a ta,a cui o vrea
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
o vrea sunt beat și ce... din argila asta să faceți doar ulcioare să beți să urcați către cer cu brațe de fier atunci mă voi ridica o clipă să vă spun... Citește mai mult ULCIOARE GOALEtrăiesc în lumea asta trecătoareo clipă mi-a fost casăam adunatdin eadureri, mâhniri și amăgirieu nu mai vin azi acasăde ce să vinsă beau la o pomanăo cană cu vina mea,a ta,a cui o vreasunt beatși ce...din argila astasă facețidoar ulcioaresă bețisă
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
-i țină companie, Pe micuțul Brumărel, Îmbrăcat în albă ie. Lângă Toamnă el pășește Și brumează frunzele, Firul ierbii se topește, Se golesc pădurile. Și de păsări, și de frunze, Se duc zilele cu soare, După Toamnă, Iarna vine. Anotimpuri trecătoare! Referință Bibliografică: TOAMNA / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TOAMNA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384369_a_385698]
-
multe ori singură, meditând întocmai ca în Ecleziast la efemeritatea și deșertăciunea lumii, ca un fulger îi vine în minte poetei, învățătura lui Iisus - despre Iubire - singura cale care ”transcende universul”: Nimic nu-i nou sub ceruri, când toate-s trecătoare, Nimic frumos prin sine, ori fără de valoare. Nimic ...și, totuși, transcende universul Iubirea, pentru care neputincios e versul. (Agape) Iubirea necondiționată, infinită a lui Dumnezeu este arătată cu prisosință atunci când îngăduie ca Fiul său, parte din Sfânta Treime, să fie
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
Privește-mă, Iubite, în stropul de lumină Lacrima iubirii pe-obraz mi se prelinge. Sub mângâierea-ți fină, trupu-i plastilină Il modelezi în noapte cu patima de... sânge. Strânge-mă, Iubite, ascunde-mă în tine De secunda moartă din... timpul trecător! Simți tu oare, viața, ce-nmugurește-n mine A dragostei vlăstar, sub cerul vrăjitor? Pătrunde în adâncuri, ca flacăra ce arde Iubește-mă acum, de parc-ar fi sfârșit... Citește-mă Iubite, cum ai citi o carte Să deslușești iubirea
ROMANTICI FĂRĂ PARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384536_a_385865]
-
dar și cu diriginta. Cu directoarea școlii, că e femeie de treabă și este și ea mamă de copii. Trebuie să le rog să-mi ajute fata să treacă cu bine peste șocul acesta... Până se obișnuiește. Că toate-s trecătoare în viață. Se uită toate... Numai ea, mititica, nu va putea uita toată viața ei rușinea asta... Dar, de ce rușine? Ce, a vrut ea? A provocat ea ceva? Nici rușine nu trebuie să-i fie! Se poate întâmpla oricui, dacă
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
VIAȚĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mâna divină deșiră gheme de ață Și-n fiecare secundă croșetează o viață, Îi împletește aripile pentru zbor Și îi îndreaptă pașii pe drumul trecător, Îi urzește mintea, gândul și visul Prin care poate atinge paradisul, Îi ridică privirea spre albastrul cerului Spre a vedea norii speranței și ai dorului. Ii dă liberul arbitru să aleagă Lumina sau bezna prin care vrea să meargă . Ca
VIAȚĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384659_a_385988]
-
Spre a vedea norii speranței și ai dorului. Ii dă liberul arbitru să aleagă Lumina sau bezna prin care vrea să meargă . Ca pe un puf de păpădie zburătoare O suflă apoi către lumea cea mare, Să cunoască eternitatea clipei trecătoare, În bătaia vântului și-n mângâierea razelor de soare. O ocrotește să nu se rătăcească Și-i dă un înger bun să o călăuzească, Pe drumul pe care i s-a scris menirea Doar prin iubire va afla desăvârșirea. Referință
VIAȚĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384659_a_385988]
-
speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
ne-o ocrotească. Cu bune și rele vom trece prin vreme, fără trufie, păcate sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să-i duc în răstimpuri
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
spiritual și întrepătrunderea definitivă, astfel încât bazați pe încredere fiecare e liber de sub presiunea unei nevoi primare, care dacă nu ar fi acoperită ar putea să fie o piedică în calea succesului ambilor parteneri. Unii oameni „aleargă” după lucruri atât de trecătoare și nu știu să aprecieze ceea ce Dumnezeu le dăruiește. DA! Aspirațiile care nu sunt după voia lui Dumnezeu, sunt de fapt dorințele de a ieși din reguli, de a putea să faci ce vrei și nu ceea ce trebuie. Mai întâi
DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382390_a_383719]
-
cărarea, Mi-a ghidat barcă pe valuri fericite Și am vâslit la unison cu marea. În barca - mpovărată cu greutăți Am înfruntat adesea uraganul, Cu tăceri de cuvinte am învins răutăți Și prin credință am gasit limanul. Pe marea vieții trecătoare Destinul muritor e scris în legea firii, Dar cer Preamilostive Doamne indurare, Îndreaptă-mi barcă spre marea nemuririi! Referință Bibliografica: Marea vieții / Ștefania Petrov : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
MAREA VIEŢII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382497_a_383826]
-
Art Candy Bar sub bagheta lui Ricardo Caria .La mal de ape, lansarea cărții cu o lume bună arădeană, și metafora sincretismului s-a îmbinat cu Scrisul dinlăuntrul Roxanei Lucan. Sunt în carte Poeme bezmtice, Scrisori rătăcite, ascunse în Ploi trecătoare.Cutia cu trufe are cretă, cerneală, trei Segmente Musafiri. Referință Bibliografică: DANSÂND CU MINE...O UTOPIE? / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate
DANSÂND CU MINE...O UTOPIE? de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382548_a_383877]
-
plâns de toată lumea. Cea mai tristă dintre „Tristele” lui, de un umanism adânc sunt distihurile care și le-a compus ca epitaf, la moartea lui : „Al gingașelor amoruri cântăreț, ce zace-aicea, sunt răpus, poetul Naso, de al meu sublim talent. Trecător, dacă vreodată ai iubit, cumva ferice, Zi lui Naso, n-ai sfială, odihnească-și osu-n pace !”. Bibliografie : Călinescu- Scriitori străini, editura pentru Literatura Universală, București,1967, pag.113-152 ; Mic dicționar-Scriitori greci și latini ; N. Lascu- Ovidiu, omul și poetul, Cluj
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Parcă mai ieri frumos înmuguream Și înfloream în primăvara vieții, Ca într-un joc,zglobii noi alergăm Nerăbdători spre anii tinereții. În vara dintr-odată am poposit, Visând frumos, comori imaginare Și-n mrejele iubirii am călătorit, Străfulgerați de clipe trecătoare. Cand pașii-n toamnă vieții ne-au purtat Și am sorbit adânc din cupă fericirii, Noi roade am cules precum am semănat Și-am căutat, nostalgici, tărâmul nemuririi. Iarnă, la gură sobei, intrăm în reverie Visând la timpuri petrecute și
ANOTIMPURI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383976_a_385305]
-
către asfințit căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către asfințit.” ( Cimitirul vesel ) Gloriile lumești sunt trecătoare și deșarte. Acesta este mesajul autorului într-un alt poem. În vântul care spulberă iluzii și în pânza vremii din care răzbat dulci amintiri simte chemarea. Însă recile amăgiri îi sufocă existența, îndreptându-l către alte orizonturi. “Mă cheamă iluzii
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
a sunat să afle pentru ce am lipsit de la școală? Sau l-a durut în fund? - Ce să-ți zic? Nu știu și nici nu mă bag în problemele tale amoroase. Sper că ești capabilă să-ți gestionezi singură iubirile trecătoare. - Mda, mă descurc eu cu toți neisprăviții ăștia. Am eu ac de cojocul lor. Hai în clasă, am rămas ultimele! Referință Bibliografică: PARFUM DE ORHIDEE - ROMAN , CAP. SASE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855, Anul VI, 29
ROMAN , CAP. SASE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384007_a_385336]
-
Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e pământul / [...] / Și ea sfântă să ne fie.“ Așa cum își cunosc tatăl și mama trebuie să-și cunoască și patria. E datoria noastră să lăsăm urmașilor un loc sfânt, un loc al lor
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]