908 matches
-
cântare întrupată! De-al aplauzelor fior, Apărând divinizată, Răpiși sufletu-mi în dor. Ca zefirii ce adie Cânturi dulci ca un fior, Când prin flori de iasomie Își sting sufletele lor, Astfel notele murinde Blânde, palide, încet, Sbor sub mîna-ți tremurânde, Ca dulci gânduri de poet. Sau ca lira sfărâmată Ce răsgeme-ngrozitor, Când o mână înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mîna-ți tremurândă Bate-un cântec mort și viu, Ca furtuna descrescândă Care muge a pustiu. {EminescuOpI 19} Ești tu nota
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Când prin flori de iasomie Își sting sufletele lor, Astfel notele murinde Blânde, palide, încet, Sbor sub mîna-ți tremurânde, Ca dulci gânduri de poet. Sau ca lira sfărâmată Ce răsgeme-ngrozitor, Când o mână înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mîna-ți tremurândă Bate-un cântec mort și viu, Ca furtuna descrescândă Care muge a pustiu. {EminescuOpI 19} Ești tu nota rătăcită Din cântarea sferelor, Ce eternă, nefinită, Îngerii o cîntă-n cor? Ești ființa-armonioasă Ce-o gândi un serafin, Când pe lira-i
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-n stele; - clară E privirea-ți inocentă sub a genelor umbrire; Ce-ți lipsește să fii înger - aripi lungi și constelate. Dar ce văd: Pe-a umbrei tale umeri vii ce-se întinde? Două umbre de aripe ce se mișcă tremurânde, Două aripe de umbră către ceruri ridicate. O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază; Lângă marmura cea albă văd ființa-i aeriană. Peste vieața-i inocentă, vieața lui cea sântă plană, Lângă dânsa el se roagă, lângă ea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de teiu de-asupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. {EminescuOpI 76} CĂLIN (FILE DIN POVESTE) GAZEL. Toamna frunzele colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri, Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă, Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripele întinse se mai scutură și-o taie Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie. Papura se mișcă-n freamăt de al undelor cutrier, Iar în iarba înflorită, somnoros suspin-un grier... E atâta vară-n aer, e atât de dulce svonul... Singur numai cavalerul suspinând privea balconul Ce-ncărcat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
simt că mă sugrumă până vii din nou. Îmi scriu gânduri pe suflet, le adăp cu roua de pe flori, le hrănesc cu sucul din iarba celestă și abia aștept să alunec spre înserare, să construiesc punți către tine. Cu pleoape tremurânde, cu fluturi în stomac, cu sufletul ca un sclav, cu mâinile pline de lumină, îngenunchez cu pioșenie, sperând să tentâlnesc, să mă scald toată noaptea, pe marginea unui vis... Cuvântul Eu sunt cuvântul, sapă-mă în piatră să-ți fiu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
du-te! Era momentul crucial când metamorfoza atingea culmile disimulării. Fața palidă, alungită, pleoapele căzute peste ochii fără viață, capotul aruncat peste formele dezgolite puțin mai mult decât trebuie, mâna prefăcut neputincioasă pentru a încheia nasturii neglijeului, buza inferioară ușor tremurândă, comisurile conturate în curba dezolării ajustate de un creion fin, lividitatea evidențiată de un fond de ten din clasa atracției fatale, tocmai pentru a-i divulga victimizarea implacabilă de Vetă în pragul colapsului amoros, răsturnând astfel, prin acest final tautologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
resturi din porții de la masa de prânz, de la masa de seară, cu grijă păstrate pentru schimbul de tură, ciozvârte din buturi de porc, tone de ceai rămase de la băloșii bolnavi, sute și sute de pâini mușcate puțin, frânte de mâini tremurânde, pătate cu sos, cu sânge sau muci, păstrate atent în beznă și frig, pe trupuri umane frumos înghețate, bucate gustoase mirosind a formol, mustind din belșug de viață și moarte. Lentoarea mișcărilor voastre cu ochi înecați în grăsime, Sâni opulenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
făcu preț de o secundă veleatul prin gură, după care își urmă plictisit traseul prin trahee spre lobii pulmonari, pentru ca, după câteva raite prin mina de cărbune, să-și ducă otrava până în capilarele degetului mare de la piciorul stâng. Cu mâna tremurândă, azvârli chiștocul în piscina goală, pe vremuri bazin de captare a apei de la arteziană, acum un simulacru. Îmi tremură planetarele, trebuie să-mi iau jocul! gândi el. Și plecă târșâindu-și picioarele spre știftul de cârciumă din colțul de est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
unde marinarii, profesorii, muzicienii, actorii, miniștrii, pușcăriașii și gravidele încărcau grânele în șlepurile care-și așteptau rândul cuminți, înșirate unele în spatele celorlalte, tocmai de la izvoare. * * * Î ncerc să mă reclădesc din țesălatul cailor asudați, din nări ies aburi, din carnea tremurândă, lacrimi de sudoare, din copite, neliniștea trepidațiilor, pocnetul genunchilor fragili, tibia de balerină, linia fină a botului alungit după depărtări, adulmecând parfumurile de mânze cu coame zburate a chemări la dragoste, pulpe vânjoase care despică aerul, gâturi încordate, urechi aplecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trebui să fiu, George? îl întrebai curios. Afară! Afară trebuia să fii. În fața porților închise. În fața elevilor pe care i-am convins să mă urmeze și cărora le-am spus să nu-ți dea drumul înăuntru, zise cu o voce tremurândă. Se pare că ai eșuat, George. La fel cum ai eșuat să conduci asaltul împotriva Gardienilor când au ocupat școala. Nu puteai să intri. Am închis porțile cu ore în urmă și am trimis patrule în toată școala. Au cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în câteva clipe, dar porniră din nou, probabil bucuroși că nu erau ei în locul lui. Când mai aveau doi pași până la ușă, aceasta se deschise singură, însoțită de eternul scârțâit și de... Dutrumof! Cel care aduce ploaia? se auzi vocea tremurândă a celui osândit. Nu. Îmi pare rău pentru tine, rombule! Norii vin prea târziu din câte văd, zise Aneriu. De unde știa că e un Romb Argintiu? Însemnele se aflau pe partea stângă a condamnatului. Privirile celui din tocul ușii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
câte depindeau de prestația mea! Nu câte... ci câți! Nu cred că ne-am prezentat. Eu sunt Corvium! Se uita uimit și un pic speriat la mine, dar își reveni. Altanovici Helur, călăuza ta credincioasă, zise el cu o voce tremurândă. Încântat! Nu pot decât să spun același lucru. Din depărtare se auzi motorul unui elicopter cu trei pale care se apropia vertiginos de clădire. Amândoi am încremenit! Din ce în ce mai aproape! Mi-l imaginam pe Sergheiov pândind din acea cameră din subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pământul în jurul său, și îl refuză. Ceru altul. Își dădea seama că secundele trec și nu mai era mult timp. Sângele rece care îl posedase până atunci începu să dispară. Îl inspectă și pe al treilea, îl băgă cu mâini tremurânde în BKG, asigură arma, o puse pe umăr, ochi și... Un sunet înfundat se auzi din curtea interioară și imediat urmă și o explozie. Proiectilul lovi coada elicopterului care acum se învârtea, imposibil de controlat. Altanovici zâmbi mulțumit. În subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
soarbe fiecare cuvânt de pe buze. Se Întoarce din nou și eu mă ascund repede În spatele automatului, străduindu-mă să-mi păstrez calmul. Ce face aici ? Nu poate să... Nu poate fi... Nu se poate ca el să fie... Cu picioare tremurânde, mă Întorc la birou, Încercând să nu vărs nici o picătură de cafea pe covor. — Hei, Îi spun lui Artemis, falsând ușor. Îhm... ai cumva idee cum arată Jack Harper ? — Nu, zice și-și ia cafeaua. Mersi. — Brunet, spune cineva. — Brunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Ochii lui Nancy mă privesc Întrebător. Păreați o pereche absolut perfectă ! — Știu. Mă sforțez să zâmbesc. Asta e. Mai vorbim. Mă Îndrept spre noul automat de cafea, cu mintea aiurea, Încercând să evaluez rapid situația, când mă Întrerupe o voce tremurândă. — Emma ! Ridic ochii și-mi stă inima. E Katie, care se uită la mine de parcă tocmai mi-ar fi crescut trei capete. A, bună ! zic, străduindu-mă să-mi iau aerul cel mai flu-flu posibil. — E adevărat ? Îmi șoptește. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
OK. — O. Pare sincer alarmat. Păi... pot să te ajut cu ceva ? — Tu ai fi OK dacă toate secretele ți-ar fi dezvăluite pe un post național de televiziune de către un om În care ai avut Încredere ? zic cu voce tremurândă. Tu ai fi OK dacă tocmai ai fi fost făcut de râs În cel mai urât mod cu putință, În fața tuturor prietenilor, a colegilor și a familiei tale? Urmează o tăcere siderată. — Ai fi OK ? — Ăă... probabil că nu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu mai poate omul nici măcar să vorbească cu tine, nu ? spune Wendy. Acuma, gata, crezi că ești deasupra noastră, nu ? — Nu ! exclam șocată. Nu cred deloc că... Dar Wendy a ieșit deja ca o vijelie. — Bravo, zic, cu voce ușor tremurândă. Bravo ! Nu era destul ce mi se Întâmplase, acum o să mă mai și urască toată lumea ! Expir adânc și mă privesc lung În oglindă. Tot nu-mi vine deloc să cred cum mi s-a schimbat viața, cât ai bate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
simt că mi se pune un nod În gât și În mintea mea e o confuzie cumplită. Și, preț de o clipă, simt că sunt pe punctul de a ceda. Dar doar pentru o clipă. — Foarte frumos, spun, cu voce tremurândă. Dar m-ai făcut de râs. M-ai umilit ! Mă răsucesc pe călcâie și pornesc iar de-a curmezișul străzii. — N-am avut nici cea mai mică intenție să spun atât de multe lucruri, spune Jack, venind În urma mea. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
i se schimbă brusc. Tace și se ascunde repede după o ușă alăturată. O clipă mai târziu, o aud vomitând. OK, ceva nu e În regulă aici. Credeam că dansul e bun pentru sănătate. Apare iar În ușă, palidă și tremurândă, și o fixez Îngrijorată. — Lissy, ești bine ? — Nu pot să fac asta, zice. Pur și simplu nu pot. Pare că a luat o hotărâre fermă. OK, mă duc acasă. Își culege hainele. Spune-le că mi s-a făcut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Strico-cum? Doamni, cum mai vorghești neta, doamnî Lizî, parcî nu ești româncî! Așa, di asta domnișorii din Vaslui sânt slaghi și galghini ca frunza! Săracii oamini ci mai pățăsc din cauza fetilor celi răli! Va, cu inima cât un puricel și tremurândă, Înțelese esențialul zguduitor: fetele din ziua de azi sunt toate rele și dacă le iubești, te opresc din creștere și rămâi mic și ghebos ca Puchinel de la Pușcași, te slăbesc și ajungi ca GhițÎVergicî sau te Îngălbenești ca Jak-jâdanu’ di
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu toată puterea lor, Va era copleșit și nu-și putea explica cum de Xenia mai dorește să danseze cu el. Sfios, o pofti cu un gest teatral dar nereușit, o prinse cu o mână pe după mijloc și cu cealaltă tremurândă Îi prinse mâna fetei care Întrebă imediat: Tremuri, ești bolnav sau chiar așa de mari sunt emoțiile, poate scrii poezii, pictezi sau compui piese de muzică ușoară? Prea multe Întrebări pentru Va, acesta se adună și spuse ceva mai calm
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Încet bruma de rochițică rămânând Într-o fabuloasă lenjerie intimă de mare finețe, de foarte mici dimensiuni și foarte scumpă, devreme ce era Împodobită cu zeci de mici cristale Swarowski și perle care sporeau farmecul și sexualitatea. Ștefan desfăcu brațele tremurânde chemând-o fără cuvinte dar cu o expresie stăpânită de erotism extrem și deodată fulgerul căzu asupra sa când fata Începu să se Îmbrace și-și arăta intenția de a ieși din cameră. Bărbatul făcu un gest pripit s-o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
importantă atracție pentru tinerii care trudiseră luni de zile, cu roaba, sapa, targa și cazmaua, prestând sute de „ore patriotice” pentru că așa era ...directiva politică. Soarele amiezii binecuvânta cu lumină și căldură bătrânii plopi rămași În picioare, transformându-le frunzulițele tremurânde În tot atâți bănuți din aur. Cei mai mulți tineri și adulți se bălăceau În apă, Înotau ori se plimbau cu barca, alții jucau volei În cercuri mici iar cei toropiți de soare și de efort se odihneau pe saltele sau cearceafuri
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mici, traversate de un coridor Întunecos la capătul căruia se află o chicinetă. Din această chicinetă se intră printr-o ușă Îngustă, În toaleta În care se află și dușul...,, -Mă Îmbolnăvești cu poveștile tale, suspină Kawabata, Încercând cu mâinile tremurânde să Își facă din câteva fire de tutun și o bucățică de hârtie, o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]