1,566 matches
-
redus, a devenit, prin instituția primarului, un element al centralizării, chiar dacă a rămas un element puternic în definirea identității locale și, în final, a democrației. Alte forme de organizare teritorială, în mod particular regiunea, au devenit destul de marginalizate din cauza marii triade națiune-departament-municipalitate, însă aspirațiile către afirmarea acesteia nu au dispărut. În cea mai mare parte, mișcările regionaliste nu au avut succes în schimbarea așezărilor teritoriale post-revoluționare, cel puțin până în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar aceste dezvoltări politice
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
diadă, să zicem datorită căderii în reverie, interacțiunea grupului se oprește. Dacă un membru al diadei alege să se retragă, atunci grupul ajunge la sfârșitul existenței sale. Efectele dimensiunii grupului asupra dinamicii acestuia pot fi văzute dacă comparăm diada cu triada, un grup alcătuit din trei membri. În triadă există trei relații. Într-un grup alcătuit din Victor, Maria și Sanda, există o relație între Victor și Maria, una între Victor și Sanda și una între Maria și Sanda. Prezența a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupului se oprește. Dacă un membru al diadei alege să se retragă, atunci grupul ajunge la sfârșitul existenței sale. Efectele dimensiunii grupului asupra dinamicii acestuia pot fi văzute dacă comparăm diada cu triada, un grup alcătuit din trei membri. În triadă există trei relații. Într-un grup alcătuit din Victor, Maria și Sanda, există o relație între Victor și Maria, una între Victor și Sanda și una între Maria și Sanda. Prezența a trei relații spre deosebire de una realizează o diferență importantă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
celălalt ca să facă presiuni asupra Sandei să meargă la filmul pe care aceștia doresc să îl vadă. În acest caz este probabil ca Sanda să renunțe la opțiunea ei ca să rămână un membru al grupului acceptat. A treia caracteristică a triadei este că ea poate fi echilibrată sau dezechilibrată. Atâta timp cât Victor, Maria și Sanda rămân prieteni, grupul este echilibrat; toate relațiile sunt pozitive. Dar să presupunem că în una din zile Victor și Maria au o ceartă teribilă și ajung să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
echilibrată sau dezechilibrată. Atâta timp cât Victor, Maria și Sanda rămân prieteni, grupul este echilibrat; toate relațiile sunt pozitive. Dar să presupunem că în una din zile Victor și Maria au o ceartă teribilă și ajung să se urască unul pe altul. Triada acum devine dezechilibrată. Atât Victor cât și Maria vor încerca probabil să atragă pe Sanda în cearta lor. Sanda este pusă într-o poziție imposibilă și rezultatul probabil este că ea se va retrage din relația pe care o are
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vor încerca probabil să atragă pe Sanda în cearta lor. Sanda este pusă într-o poziție imposibilă și rezultatul probabil este că ea se va retrage din relația pe care o are fie cu Victor, fie cu Maria, de unde sfârșitul triadei. Complexitatea și dimensiunea grupului. În mod evident complexitatea relațiilor dintr-o triadă este de departe mai mare decât cea dintr-o diadă. Această complexitate continuă să crească pe măsură ce grupurile mici devin mai mari; limita se trece când se ajunge la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pusă într-o poziție imposibilă și rezultatul probabil este că ea se va retrage din relația pe care o are fie cu Victor, fie cu Maria, de unde sfârșitul triadei. Complexitatea și dimensiunea grupului. În mod evident complexitatea relațiilor dintr-o triadă este de departe mai mare decât cea dintr-o diadă. Această complexitate continuă să crească pe măsură ce grupurile mici devin mai mari; limita se trece când se ajunge la o dimensiune unde putem vorbi de un grup mare care are câteva
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
punct, a cărui limită a dimensiunii este undeva între 7 și 12, se produc câteva schimbări importante. Una constă în aceea că grupul devine un loc comun pentru două sau mai multe coaliții și nu una singură ca într-o triadă. Posibilitățile pentru grup să devină dezechilibrat cresc, deși presiunile asupra indivizilor pot descrește deoarece ei au în cadrul grupului mai multe relații potențiale din care pot alege. Altă diferență importantă este nevoia pentru un sistem formal recunoscut de interlocutori. Un asemenea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre Înălțime, lungime și lățime. Lungimea presupune existența la bază a unui anumit punct de plecare; acesta corespunde unității. Lungimea, fără lățime, se numește „linie” șgrammaț. Corespunde numărului doi șdyadaț; o altă linie extinsă pe orizontală trasează suprafața; este analoagă triadei; dacă la această schemă se adaugă și Înălțimea, rezultatul acestei operații este un corp În spațiu, precum se vede, alcătuit astfel din patru elemente. Prin urmare, este limpede pentru oricine că numărul 4 Îngăduie naturii să ajungă până la aceste forme
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dialoguri delfice compuse de Plutarh, Înainte și În timpul când era preot apollinic la Delfi, la o vârstă destul de Înaintată, sunt citate Îndeosebi de titlurile latinești atribuite operelor lui Plutarh după Catalogul Întocmit de Lamprias, fratele său. Ultimul titlu al acestei triade, De Defectu Oraculorum, este variat tradus În limbile moderne. R. Flacelière, căruia Îi aparține și traducerea În limba franceză a textului stabilit de el, s-a oprit la formula Sur la disparition des oracles, ceea ce nu este tocmai exact. Cuvântul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
forma cea mai des Întâlnită În metodele didactice de predare, datorita modalităților variate oferite pentru prezentare a mesajului informațional (expunerea magistrală, prelegerea dezbatere, prelegerea cu imagini si aplicații, prelegerea cu oponent, prelegerea În echipa). La baza prelegerii trebuie sa stea triada: a explica (a Încerca să facă pe alții să Înțeleagă), a Înțelege (a crea noi asociații de idei in mintea celor care Învață) a convinge (a-i face pe alții să adopte un anumit punct de vedere sau o anumită
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de două ori pe zi. e. Dacă akathisia persistă, se reduce posologia agentului care a indus aceste mișcări anormale sau se înlocuiește cu un agent cu potență mai scăzută, ca Tioridazină sau Clorpromazină (Remington et al, 1993). 1.3. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constă în: 1. bradikinezie; 2. rigiditate de tip "roată dințată", indicată de o rezistență la mișcarea articulației de către examinator; 152 3. tremor de tip repaos, opus tremorului intențional de origine cerebeloasă. Pot fi prezente și următoarele simptome: flexia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a fi în permanentă mișcare a apărut însoțită de o serie de trăiri subiective (neliniște permanentă, sentimente puternice de teamă, teroare, furie, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară) a fost prezentă la circa un sfert din subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult mai rar, practic nesemnificativ el cuprinzând akinezie, rigiditate musculară, tremor, schimbări posturale, mască facială, mers cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Librairie José Corti, Paris, 1986, p. 157. (27) Condiție discutată atât de către Maurice Blanchot (op. cit., p. 274), cât și de către Jean Rousset, În Le lecteur intime, p. 158. (28) Liviu Rebreanu, op. cit., p. 1. Cutia neagrătc "Cutia neagră" Parafraza utopică Triada timp-persoană-subiectivitate cuprinde, in nuce, Întreaga istorie a jurnalului intim. O posibilitate de definire unitară prin intermediul a trei concepte ce nu se lasă ușor aduse la același numitor. Dar nu putem miza decât pe ele, chiar dacă, Într-o necontenită mișcare centrifugă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mișcările sufletului (omnes cogitationes), sau la Sfântul Athanasie, văzând În descrierea sufletului o armă În lupta spirituală, toți ating, Într-un fel sau altul, ideea de intimitate și, Într-o a doua instanță, pe aceea de subiectivitate. Epictet proiecta o triadă a mărturisirii, cea dintâi triadă a intimității și subiectivismului, cuprinzând actul gândirii (melètàn), al (trans)scrierii (graphéin) și al instruirii (gymnázein). Scrisul și meditația fac corp comun, intercondiționate de principiul mărturisirii ca formă de cunoaștere 4. Însă oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la Sfântul Athanasie, văzând În descrierea sufletului o armă În lupta spirituală, toți ating, Într-un fel sau altul, ideea de intimitate și, Într-o a doua instanță, pe aceea de subiectivitate. Epictet proiecta o triadă a mărturisirii, cea dintâi triadă a intimității și subiectivismului, cuprinzând actul gândirii (melètàn), al (trans)scrierii (graphéin) și al instruirii (gymnázein). Scrisul și meditația fac corp comun, intercondiționate de principiul mărturisirii ca formă de cunoaștere 4. Însă oricare ar fi circuitul confesiunii (dinspre mărturisire Înspre
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a condițiilor necesare elaborării unei gîndiri adevărate, mai precis eficace (pragmatismul lui Peirce). logica materia fenomenului (dpdv metafizic) mod de a fi al fenomenului (dpdv faneroscopic) Firstness/ Primitate monada calitate posibilitate Secondness/ Secunditate diada (relație) fapt forță, cauzalitate Thirdness/ Terțitate triada (mediere) lege a gîndirii semn Între 1865 și 1914, Peirce a redactat circa 75 de caracterizări (definiții) ale semnului ce evidențiază esența relației semiotice: "semnul ține locul a ceva într-o anumită privință" (C.P.2.228), iar "lucrul" cu această
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
într-o relație triadică cu un secund numit obiect și capabil să determine un terț numit interpretantul său" (C.P. 2.274). Natura triadică a semnului are o dublă origine: filosofică și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C oferit de A lui B, relație tripartită ireductibilă la combinarea de relații binare). De aici definirea semnului ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
forță perturbatoare; P3 stare de dezechilibru sau acțiune transformatoare; P4 forță echilibrantă; P5 echilibru final (non echilibru). Povestirea canonică (în formele cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
divers și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aplicate modele narative împrumutate istoriei propriu-zise sau ficțiunii (dramă sau roman)... interpretarea eului găsește în povestire, alături de alte semne și simboluri medierea privilegiată" (P. Ricoeur, 1990: 138). În dubla constituire (a sinelui și acțiunii) narativitatea intervine ca entitate mediatoare a triadei descriere / povestire / prescriere (altfel spus, definire a persoanei/personajului, povestire a "conexiunii `unei vieți" Zusammenhang des Lebens la Dilthey, prescriere, legitimare a unor norme). Literatura se constituie ca "vast laborator în care sînt încercate estimări, evaluări, judecăți de aprobare și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative), deictice și simbolice este încă actuală (cf. triada lui C.S. Peirce), la fel de actuală ca polisemia semnelor gestuale. F.A. Cushing (Manual Concepts: a study of the influence of handusage on culture growth) consideră că primitivii gîndeau cu mîinile atunci cînd nu existau în limbă cuvintele necesare și că legătura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
istoriografică", adică o ficțiune extrem de conștientă de statutul ei de ficțiune, și totuși luând drept obiect evenimentele unei istorii văzute în calitatea sa de construcție umană (și narativă) care are multe în comun cu ficțiunea. Accentul cade aici pe o triadă terminologică: metaficțiune natura reflexivă a scriiturii, problematizarea acută pe care o impune ea, menținând trează atenția publicului; istoriografică scriitura propriu-zisă specifică unui autor, construcția (structura) povestirii ficționale; practica parodică prin aceasta nu se înțelege imitarea, ridiculizarea altor motive, teme, chiar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Deși conține câteva povești biblice bine cunoscute, în nouă dintre cele douăsprezece capitole se consemnează vise stranii și viziuni care de secole îi nedumeresc pe cititori". Nu sunt puține cazurile în care care strategia romancierilor postmoderni se bazează și pe triada de procedee alcătuită din tematizarea parodică a autorului (aceasta constă, altfel spus, în apariția instantanee a autorului, devenit brusc enervant, "sâcâitor și manipulator"352, dar și dispus să se autoironizeze la maxim), tematizarea, implicită, a cititorului (mai deconcertantă, dar nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a putut stabili limitele artei și că i-a întrevăzut toate fațetele?" va deveni un reper constant atât pentru structurarea părții analitice a lucrării, un exercițiu convingător de înțelegere și de interpretare, cât și pentru căutarea suprasensului operelor analizate în triada "adevăr, bine, frumusețe", nu o dată invocată de autorul lor. În contextul semantic al respectivei triade, spațiul recluziunii, cu sau fără ziduri și sârmă ghimpată, "reconstituit" de Soljenițîn devine spațiu al "încercării", o lume în care, în funcție de relația omului cu suferința
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]