2,711 matches
-
când mai trebuie și ea schimbată, căci se rupe, nu? Până la urmă, totul trebuie înnoit la un moment dat, în viața noastră, fie că ne place, fie că nu, iar schimbarea se va produce, cum e și firesc, cu multă trudă. Ceea ce obținem fără muncă se risipește la fel de ușor, pe când o lucrare obținută prin jertfă, capătă altă dimensiune și valoare. În ceea ce privește renovarea interiorului, ne vom ocupa după ce vom încheia lucrările acestea, ale structurilor de rezistență, costisitoare, de altfel, ne mărturisește preotul
de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364954_a_366283]
-
cer împresurând sufletele plecate la Domnul întru veșnicie. Spre dimineață, înainte de a deschide ochii, ca puii cuibăriții sub cloșcă, s-au adunat gândurile-n cap mai decât noianul plecat. Mă mir unde mai încap ! În această iluzie deșartă am izidit truda gândului, musafir bunicilor albi, gingașilor frați și bunilor părinți, care, cu siguranță, ar fi vrut să-mi povestească viața de basm, pe care toți o duc , cei ce s-au ridicat, fără vreme, la sfinți. Să nu fiu cabotin, vă
GÂNDURI RĂTĂCITE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366358_a_367687]
-
și nici la mișcările disperate, ci la tentativa de a suferi apropierea prin actul pragmatic al așteptării clipei regăsirii. În acest moment de sens, când se regăsește, omul devine cu adevărat pelegrin și lasă să îi cadă din pumnii goi truda cu care a zidit ruina în care și-a petrecut amânarea; astfel dezlegând lumea. În acest apogeu al firii, omul , în golurile lui va simți geneza și revelația cuvântului creator. Bolta lui se va umple de luminători și pământurile de
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
strigătele părinților disperați: - Leura! Urmănaș! N-au putut răzbi printre crengi și trunchiuri încâlcite și în noaptea care se lăsase nici că se mai putea face ceva. Au pornit a doua zi cu mai mulți oameni în căutarea lor, dar truda le fu zădarnică. Copiii nu erau de găsit, fiindcă Dumnezeu se milostivise de ei și ca să mai viețuiască pe fața pământului pe fată o prefăcu într-o plăntuță verde, cu gust înțepător, bună de leac, pe care noi o știm
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu NUMAI CUVÂNTUL Mă simt oboist. În fiece noapte nu am somn, nu dorm, mă chinuiesc gânduri ... Mi-e frică de moarte ? Truda de-o viață: o mașină ... visul oricui; niște acareturi, ustensile agricole și un minim necesar pentru trai într-o casă ... Rămân pe mâna cui ? Pentru mine, nu e avere nimic din câte sunt ! Trei zile ... nouă ... patruzeci ... Gata ! Nu mai
NUMAI CUVÂNTUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366553_a_367882]
-
treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Referință Bibliografică: Să nu mai fie mâine zi de Vineri / Gabriela
SĂ NU MAI FIE MÂINE ZI DE VINERI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366580_a_367909]
-
una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o stea... Mă-ntreb, doar, în inima cui...? GABRIELA BLĂNARIU Referință Bibliografică: Stele...flori de colț / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 962, Anul III, 19 august
STELE...FLORI DE COLŢ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366577_a_367906]
-
mai sunt același care sunt Nu mai sunt același care-am fost Rostul meu e să fiu luat la rost Pentru toate relele de pe pământ, Și să rămân uitat în avanpost Sunt la fel ca voi un muritor Abonat la trudă pentru-o pâine De care am nevoie azi și mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINȚI Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În gest imperial de fermier către final de trudă și de zi c-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea, își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal, cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fire și-o-mpăturește
C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINŢI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366605_a_367934]
-
ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca-n chin și trudă să aflați tristețea efemerului. N-ați vrut ca noi să fiți eterni, deși ați fost avertizați - veți ști ce-nseamnă suferința, ca ce-ați pierdut să regretați. Iar cel cu care-ați uneltit - Ispititorul fără leac - ca umbra-l va-nsoți
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
de limbaj (I) Motto: „Când ai să fii în ordinea ta, omule! Când ai să faci din fiecare ceas, un pas Și din pașii zilein tale, un mers și nu o împleticire?” (C.Noica - Carte de înțelepciune) În verbiajul tranziției, truda publicistică e încărcată de vehemența diatribei, având țintă predilectă intimitatea anatomică și chiar fiziologică. Nevoia perversă de măsurare a intensității și „temperaturii” zonelor e(te)rogene, considerate cândva tabuuri, le transformă pe acestea în teritorii de explorare „științifică”, de regulă
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
Încărunțit sunt, Omenire, iată, De neputința ta, repudiat; Mansarda asta-n rocă dizolvată Sălbatec, pe vecie, m-a-îngropat! Ce-am fost cândva? Ce mai sunt eu? PROFET, TIRAN sau SEMIZEU... Urcând din lingușit în lingușit. Un huiduit! Săpându-mi Zeul, Cu trudă, cu talent și cu zăbavă, I-am picurat din pana mea otravă Și-am apărut în haina-I sclipitoare! Te iert, umila mea neștiutoare, Biată Omenire fără scut. Totuna-ți e, privind din depărtare Un zeu ce după altul s-
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
ție loc,că-n doi e pace mai devremede-o vrem și noi.... XXII. C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINȚI, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016. În gest imperial de fermier către final de trudă și de zi c-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea, își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal, cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fire și-o-mpăturește
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
așteaptă, trag de capătul de cer prea mic s-ascundă tot și pudic mă întreb de nu-i păcat ce-mi trece acum prin minte dar... dac-o pierd ? Citește mai mult În gest imperial de fermier către final de trudă și de zic-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea,își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal,cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fireși-o-mpăturește tot în patru, sfios
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Citește mai mult Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
orice zi de Vineri.La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimprămân uitate-n agonie atâtea spicefă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasăîn gest uman, firesc, să se-ntâlnească,că-n ritual de seară-s învățatăsă-nchei o zi de trudă și de viațănu doar într-o anume zi de Vineri.Și...lemnul crucii fă-mi-l lujerca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire.... XXIV. DE ZIUA MEA ... MI TE-AȘ FI VRUT AICI...., de Gabriela Blănariu
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
una-n pumn, ca-ntr-o anume zi, de primăvară să le sădesc, acolo...sus. Dar, la ultima revărsare de stele, cîteva au căzut nu doar pe pămînt, au ajuns și-n mine.... Abia acum înțeleg ce rost a avut truda mea, și - cine știe ? poate - ntr-o zi, și tu vei ajunge o stea... Mă-ntreb, doar, în inima cui...? GABRIELA BLĂNARIU ... Citește mai mult De-aici, din inma mea,cerul nu mai e, demult, doar cer,i-am spus : grădină
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
viață,una cîte una-n pumn,ca-ntr-o anume zi,de primăvarăsă le sădesc, acolo...sus.Dar,la ultima revărsare de stele,cîteva au căzutnu doar pe pămînt,au ajuns și-n mine.... Abia acum înțelegce rost a avut truda mea,și - cine știe ?poate - ntr-o zi,și tu vei ajunge o stea...Mă-ntreb, doar,în inima cui...?GABRIELA BLĂNARIU... Abonare la articolele scrise de gabriela blănariu
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
altceva... Desigur, s-a obișnuit! O aude cum taie zarzavatul, cum toacă niște carne, cum spală pe jos... Îi este milă de ea și se simte vinovată. Ar vrea să o ajute. Dar nu poate. Căci Mama e mândră în truda ei: “Tu, du-te și învață! Nu ai altceva de făcut, atâta-ți cer, să înveți.” Se duce; are într-adevăr mult de învățat. Dar nu poate. Citește o frază de zece, douăzeci de ori să îi prindă sensul și
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
Treptat, această lume nouă de gânduri, convingeri, sentimente și idei care a prins viață din condeiul tău cu atâta năduf, fie ca vrei sau nu, ea vorbește și despre autorul ei și îl reprezintă, dar nu îți vorbește nimic despre truda cu care a luat naștere. Și când am pus punct povestirii, îmi zic în sine că tot “aia” este ce ziceam chiar din anii adolescenței: „Talentul este 1% inspirație și 99% transpirație!” zică cine ce-o zice. Elena BUICĂ Pickering
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
cea de-a doua ediție a cărții, apărută la Ed. „Axis Libri”, editură de care sunt atât de mândru: „Nimeni din cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu viețuitoarele ei, truda și hărnicia oamenilor, tradițiile, datinile și obiceiurile.” Cât adevăr grăit-a dascălul prezent și astăzi, din fericire, printre noi! Noi, orășenii, știm ceea ce spunea Î.P.S. Serafim: „Viața la țară, într-un fel mai dificilă, este totuși mult mai sănătoasă
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
au demarat în 30 august la Pitești, Curtea de Argeș și Domnești și s-au încheiat în 1 sepembrie, cu arborarea drapelului național cu panglica Columna Românismului - la Călimanești, pe vârful Muntelui Cozia. Este greu să cuprinzi în cuvinte încărcătura emoțională și truda organizatorilor dar și simțămintele celor prezenți la manifestare, peste 100 de participanți din întreaga țara și diaspora ( sosiți la Rm.Vâlcea grație scriitoarei Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu, care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
gamă variată de trăiri: de la agonie la extaz, de la iubire la ură, de la nuanțe senine la nuanțe gri-cenușii, de la clipe sublime, la ore goale de sens. Scrierea, asemenea visului , scoate din străfundurile ființei bogății tăinuite, adevărul interior. Dar nu fără trudă se pot rupe roade din “pomul cunoașterii”. „Să-i iubim pe poeți. Să-i iubim pentru că ei există și pentru că noi existăm. Un poet este darul Cuvântului, cu care sunt investiți . Un poet este tot timpul și oriunde, din simpla
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]