861 matches
-
Toate cerând brevet la nemurire Și toate strecurîndu-se cu toate astea Pe calea care duce la orașul Uitării, îngropat de vecinicie. {EminescuOpIV 86} Dar de asupra-astei mulțimi pestrițe Da gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici gânduri ridicând A lor trufașă frunte către cer: Cu nepăsare ei privesc la toate Efemeridele ce trec în vale Cântând, vuind, certîndu-se și toate Aspirând la un lucru, care-n veci Nu poate fi a lor-eternitatea. {EminescuOpIV 87} DEMONISM O raclă mare-i lumea. Stele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantasia unui Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă - Cine-a deschis piramida și-nnăuntru a intrat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
numai o părere. Acum chiar aflase ceea ce nu părea de crezut când o admira pe Veterinară: calul era un alt gând de sub el, o voință străină. Încercase zadarnic să-l mângâie, să-i vorbească. Era un roib zvelt, musculos și trufaș, cu chișițe albe și coama cărămizie. Devenea nervos de îndată ce îl strunea. Își încorda gâtul ori de câte ori îl încăleca și părea că-i fuge dintre genunchi, vrând să-l lase în urmă. După șase lecții, îi ceru tânărului să iasă în câmp
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Joaca ei de-a nordul și sudul se pierdu într-un zâmbet trist. Nu putea să-i mărturisească, deși ar fi vrut să îi spună de-atâtea chestii care i se întâmplau numai lui: cum trecea în tablou cu pisica trufașă și veneau înapoi. Cum i se încețoșau ochii, din când în când, dar, mai ales, cum i se scufunda inima, fiindcă nu avea nicio siguranță în privința ei sau a lor. El era trăpașul care o purta, precum Zet, cumințit sub
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
că nu m-am sacrificat ca să întrețin o minciună. Chiar nu interesează pe nimeni ca aveam șaptezeci de ani când am abjurat? ― Ce importanța are vârsta în cele întîmplate? ― Uriașă. La șaptezeci de ani e foarte greu să mai fii trufaș. Nu-ți mai arde să sfidezi nimic, după ce înțelegi că unica sfidare pe care ai dori-o nu ți-o mai poți îngădui. Când vei ajunge la vârsta mea, vei pricepe că e mult mai ușor să fii erou la
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
lovitură chiar mai urâtă decât cea primită la Inchiziție, deoarece nu mă așteptasem la ea. În fața inchizitorilor, era firesc să mă simt singur. Flacăra lumânărilor sfârâia ca pielea arsă și toți, cu mantiile lor de purpură, cu jilțurile lor înalte, trufașe, pluteau, parcă, în singurătatea acelei încăperi ca într-un acvariu. Mă străduiam să nu se observe pe fața mea nici teama, nici rușinea, iar în clipa când am îngenunchiat, în capul meu s-a făcut gol. Dar la ce a
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
taxat mai apoi de critici drept „minor”, „frivol” - e răsunător. Autorul știe prea bine să folosească toate ingredientele pentru un roman de succes: melodramă, suspans, viață fashionable. În fond, despre ce este vorba? Despre ascensiunea unui tânăr dandy, strălucitor și trufaș, În lumea politicii. Un roman despre arivism? Până la un punct, da. Autobiografie camuflată? Simplă proiecție compensatorie a autorului sau o incredibilă premoniție? Probabil, câte ceva din fiecare. Pentru că tot ceea ce i se Întâmplă În realitate autorului Benjamin Disraëli pare desprins dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care ridică dandysmul la rang de doctrină, numind-o ca atare, În timp ce se Întreabă patetic: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă?”1. Luând-o pe firul etimologiei, afăm că doctrina era, la origini, Învățătură, artă, știință, teorie. Nici azi Înțelesul cuvântului nu s-a schimbat prea mult: „totalitate a principiilor unui sistem”. Propune dandysmul câteva principii directoare ordonate Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pomenească pe La Bruyère și pe La Rochefoucauld, citându-l Însă ca pe un zeu pe Baudelaire: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă? E mai presus de orice o nevoie aprigă de a-și plămădi o originalitate, cuprinsă În limitele exterioare ale uzanțelor zilnice. E un fel de cult de sine Însuși ce poate supraviețui căutării fericirii ce-o poți afla În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ce nu le e propriu, doar pentru a fi acceptați În high life, spunându-și zi și noapte: „Împreună cu ceilalți, aproape de ei, la fel ca ei”. Spre deosebire de aceștia, dandy-i Își folosesc Întreaga forță de seducție pentru a se distanța trufaș de toți: „altfel decât ceilalți, departe de ei”. Dacă arivistul și snobul vor să fie integrați, acceptați, incluși Într-o anumită societate, abolind distanțe și diferențe, dandy-ul are o cu totul altă dorință: „Problema dandy-ului e de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
la limita galanteriei, când, de fapt, ele doreau ca această limită să fie Încălcată. Astfel reușea Brummell să acționeze, fără vreun calcul și fără cel mai mic efort. Pentru cine cunoaște femeile, acest stil Îi dubla forța: printre acele ladies trufașe, el rănea orgolii, făcându-le să viseze la seduceri. Rege al lumii, lui nu i-a trebuit niciodată vreo metresă en titre. Dandy mai abil decât prințul de Wales, Brummell n-a avut o doamnă Fitz-Herbert. A fost un sultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aceeași sorginte; purced cu toții din același caracter de opoziție și revoltă; sînt cu toții reprezentanți a ceea ce e mai bun În orgoliul omenesc, a acelei nevoi, prea rară astăzi, de a combate și nimici trivialitatea. De aici se trage, la dandy, trufașa atitudine provocatoare pînă și În răceala ei. Dandysmul apare mai cu seamă În epocile de tranziție În care democrația nu este Încă atotputernică, În care aristocrația nu este decît În parte zdruncinată și Înjosită. În apele tulburi ale acestor vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
am început să mă familiarizez cu Biblioteca, în vraja ei. Eram precum un copil neastâmpărat care zburdă într-un ținut cu minunății, cu ademeniri, cu bucurii și uimiri ascunse, speriat, derutat de neputința alegerii. Mulți ani am hălăduit în Bibliotecă trufaș, cu o semeție a ignorantului. Sfidam tainicele ei legi, credeam că ignoranța mea este mai puternică decât misterul ascuns, că voi putea zburda la nesfârșit, în necuprinsul ei. Că nu mă voi pierde niciodată. Că voi sfârși prin a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
moartea soțului ei, se Îmbrăcă În doliu și asistă, impasibilă, la funeraliile dedicate sufletului celui răposat, deși sora ei avu mai apoi ocazia să constate, nedumerită, că l-a plîns luni Întregi În tăcere, În singurătatea odăii sale. Tatăl ei, trufașul și exigentul don Álvaro, se transformă de atunci Într-o ființă buimacă și ofilită, adusă de spate și cu capul plecat, care părea să trăiască rușinată În fața lumii pentru un delict săvîrșit de fiica lui, despre care nimeni nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se contureze clar, pe măsură ce ziua punea stăpînire pe lume. Se simțea fericit și Împlinit. Era prima lui călătorie ca ofițer și avusese norocul de a o face la bordul unui vapor curat și curajos, pentru care era totuna să Înfrunte trufaș Înfricoșătoarele valuri de la Capul Horn și să alunece cu suavitate pe apele liniștite ale Pacificului. Era o plăcere să-l simți cum ascultă de cea mai mică atingere a timonei. Să asculți cum Îi cînta vîntul În pînze sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
portiera. Trupul colonelului se prăvăli pe caldarâm. CAPITOLUL I DUPĂ TREIZECI DE ANI Mihai Panaitescu pătrunse în holul întunecos inhalând aerul cald. Se împiedică izbindu-se dureros de scrinul greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu lumea, zău așa! Nu știu cât de firesc mai poate fi și asta... Oricum, însă, nu prea cred că asta mă afectează, căci nu aici stă esența problemei, de fapt. Tot un om plin de năravuri și de metehne rămân. Sunt trufaș, irascibil, impertinent, plictisitor și - chiar dacă nu las să se vadă asta - nu sufăr așteptarea. Fac întotdeauna greșeala de a mă hotărî greu, sunt foarte nestatornic și de-a dreptul stupid de invidios, uneori. Inteligența îmi provoacă cea mai mare invidie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și firească, pentru ea, poruncă...> Superb citat. De milioane! Apoi reiau cuvânt cu cuvânt, și dialogul palpitant și la obiect dintre Mihai și doamnă, pe care intenționam să-l includ neapărat în sceneta mea: < Mihai: Nobilus sum. Doamna (Printre râsete trufașe, fără atâta veselie) - Al cui este satul acesta? Comitele: Este un sat de oameni liberi. Doamna: (Cavalerilor veniți cu ea) - Deci omul acesta nu minte? Comitele: Nu, Alteța Voastră Serenissimă. Doamna (Lui Mihai) - Ai venit să ne ceri ceva? Ai vreo
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu avea nici o rațiune de a exista, deoarece rațiunile acelei existențe, războiul și libertatea, dispăruseră. Mai rămâneau încă familii izolate, ca aceea a lui Gacel, pierdute la hotarele deșertului, dar nu mai erau formate din grupuri de războinici mândri și trufași, ci din oameni ce continuau să se răzvrătească în sinea lor, știind cu siguranță că niciodată nu aveau mai fie temutul „Popor al Vălului“ „al Spadei“ sau al „Lăncii“. Cu toate acestea, poporul imohag era în continuare stăpânul deșertului, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de unde iese pîinea, este răscolit înlăuntrul lui ca de foc, 6. pietrele lui cuprind safir și în el se găsește pulbere de aur. 7. Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărit-o, 8. cele mai trufașe dobitoace n-au călcat pe ea și leul n-a trecut niciodată pe ea. 9. Omul își pune mîna pe stînca de cremene și răstoarnă munții din rădăcină. 10. Sapă șanțuri în stînci, și ochiul lui privește tot ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
braț ca al lui Dumnezeu și un glas de tunet ca al Lui? 10. Împodobește-te cu măreție și mărime, îmbracă-te cu strălucire și cu slavă! 11. Varsă-ți valurile mîniei tale și doboară cu o privire pe cei trufași! 12. Smerește cu o privire pe cei trufași, zdrobește pe loc pe cei răi, 13. ascunde-i pe toți împreună în țărînă, învelește-le fața în întuneric! 14. Și atunci voi aduce și Eu laudă puterii dreptei tale. 15. Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de tunet ca al Lui? 10. Împodobește-te cu măreție și mărime, îmbracă-te cu strălucire și cu slavă! 11. Varsă-ți valurile mîniei tale și doboară cu o privire pe cei trufași! 12. Smerește cu o privire pe cei trufași, zdrobește pe loc pe cei răi, 13. ascunde-i pe toți împreună în țărînă, învelește-le fața în întuneric! 14. Și atunci voi aduce și Eu laudă puterii dreptei tale. 15. Uită-te la hipopotamul, căruia i-am dat viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
miroase aici a tîrtan? Afară! Marș afară! țîn mireasma teilor În scîncetul mieilor buzele fiarei unsuroase roșii mîinile ca lemnul umflat al latrinelor ce caută cu atîta Înfrigurare În buzunar corpul delict) Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine țcăci rostind vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu desfrînări pe cei ce abia au scăpat de rătăcire cîinele se Întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat se tăvălește În mocirlă) — Extraordinare poze! Marcelică În chip de Lollobrigida. — Ești genial mon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ca Oamenii din Început și curcubeu se rotea în zările sale. Când trecea înflorea fiorul dragostei pretutindeni. Se unduia în liniște pe răsărituri, pe orga culorilor... Lumina din el era Sărbătoare Veșnică. Nici o suflare nu-i umbrea cărările, nici un gând trufaș nu-l prindea. Se ducea în apele vii ale Împărăției sale și se scălda în Neînceput. Odată plăsmui din gând o cocă ce avea în compoziție Iubire, Adevăr, cântec, mireasmă și Cartea Înțelepciunii. O trecu prin Soare ca să crească, o
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
astfel de oameni. Dar Rowe era și mai scandalizat acum, cînd Îl auzea pe acest tînăr spunîndu-i, de la Înălțimea experienței sale, că granița dintre lumi dispăruse. GÎngania ghemuită sub o piatră are dreptul să se simtă la adăpost de gheata trufașă ce amenință s-o zdrobească. — Nu trebuie să-l iei În serios, auzi el glasul domnișoarei Hilfe. O clipă, i se păru că fata Îl privește cu simpatie. Dar nu, era cu neputință. — Desigur, exagerez, urmă Hilfe cu dezinvoltură. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]