1,983 matches
-
o bifurcație și o apucă, alergând nebunește, pe aleea ce ducea direct la villa, cu speranța că urmăritorii săi o vor alege pe cealaltă. Vălul de mătase ce îi cobora de la fibula de aur a tunicii se încâlci într-un tufiș de trandafiri și se sfâșie, dar ea nici măcar nu băgă de seamă. Trebuia să dea alarma, să-i avertizeze pe toți că barbarii erau de acum în perimetrul edificiului. Poate că încă reușea să-i ajungă pe ceilalți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe ai săi, le striga să strângă rândurile, dar el însuși înainta mai ales fiind împins de masa ce îl urma. Almirus, ce se afla alături de el, primi o lovitură de măciucă în tâmplă: se răsuci și căzu într-un tufiș des, scăpând din mână însemnul. Turignianul care îl ucisese puse mâna pe el și, triumfător, îl flutură ca pe un trofeu. Metronius veni asupra lui, îl doborî cu o lovitură scurtă de sabie și, eliberându-se de scutul spart în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era fără număr: ca nisipul de pe țărmul mării. Au venit și au tăbărît la Micmaș, la răsărit de Bet-Aven. 6. Bărbații lui Israel s-au văzut la strîmtoare, căci erau strînși de aproape și s-au ascuns în peșteri, în tufișuri, în stînci, în turnuri și în gropile pentru apă. 7. Unii Evrei au trecut Iordanul, ca să se ducă în țara lui Gad și Galaad. Saul era tot la Ghilgal, și tot poporul de lîngă el tremura. 8. A așteptat șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mai degrabă, pentru a evita privirea și gesturile violente ale celui înarmat; tot așa cum înțeleptul își pune seara, în fața cocioabei, tot avutul. în pădurile din Galiția, graful pusese vase mari cu făină amestecată cu ipsos, pentru a găsi apoi prin tufișuri porci mistreți fără suflare, cu privirile sticloase și mațele împietrite. Folosea frecvent astfel de capcane culinare. Ascundea cu grijă în momeală bureți de mare comprimați, care se desfăceau apoi absorbind toate sucurile stomacului, arici de mare care perforau mațele jivinei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și secrețiile nocturne ale ienupărului le întremară puterile. Porniră din nou, cu noaptea în cap, însoțiți de chemările lugubre ale sălbăticiunilor. Pimen îl purta pe scurtături abrupte și pe cărările secrete ale jivinelor. Deodată, călugărul dădu la o parte niște tufișuri și se făcu nevăzut în piatra muntelui. Bătrânul îl urmă într-un soi de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ia pe drum cu ei și vreo două butelcuțe de poșircă, din care tot trăgeau pe rând. Văzând că e trecut de patru și bătrâna nu dă nici un semn că ar avea de gând să se trezească, bărbații pitiți printre tufișuri Începură să cânte cucurigu. Cucurigu fu acompaniat de o vioară. Babulea Însă nu dădea semne de trezire. Din cutia violoncelului răzbăteau aceleași sforăituri amestecate cu niște sunete ciudate ce aduceau când cu un chițcăit de șoarece, când cu un guițat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și-ar fi luat rămas-bun de la un prieten ce pleca pe drumul celor drepți... Vântul aducea cu el miros de baltă, de pământ reavăn, de bălegar răspândit pe câmp. Văzând-o că se trezește, petrecăreții tăcură și se ascunseră după tufișuri. Erau curioși să vadă cum va reacționa bătrâna. Începuse să se crape de ziuă. Luceafărul de dimineață strălucea singuratic deasupra cimitirului scufundat Într-o ceață ușoară, sinilie, ce se Împrăștia ridicându-se din albia sinuoasă a râului Moldova. Făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cumva semnase pactul cu Anticristul? Norii se adunară pe cer. Vântul Îi adusese de pe câmp ca pe pe niște snopi de paie pregătiți de treierat. Un miros greu de pene arse se răspândi În curte. Găinile cârâiră, ascunzându-se În tufișurile de coacăze ce mărgineau grădina. Celelalte păsări scoaseră și ele tot felul de sunete, căutându-și adăpost În șură. Mișcate de rafale puternice de vânt, clopotele bisericii Uspenia se tânguiră jalnic. Dangătele lor se sparseră-n ecouri, rostogoindu-se peste acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sume de bani derizorii sunt ce-i mai temuți informatori...!” “Cum ați reușit totuși să Înșelați câinii special dresați...?” “Am stropit hainele și bocancii cu soluție de amoniac, neutralizând mirosul extrem de dezvoltat al animalelor. Ziua dormeam ascunși prin șanțuri și tufișuri iar noaptea ne târam pe coate cucerind cu precauție fiecare metru liniar de drum...!” “Sincer vorbind, Îmi pare rău...!” “În mod sigur voi reuși data viitoare. Totuși din această nereușită evadare ceva a rămas tipărit În memoria mea...! Grănicerii români
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care se propulsa peste acri de Întindere albastră. Sammler Își lăsă scaunul pe spate la umbră. Ceea ce la soare fusese o masă compactă de pini se lămuri acum În ace și copaci separați. Apoi, Rolls-ul argintiu dădu colțul, răsărind de după tufișurile Înalte ale gardului viu. Radiatorul geometric, distins, monogramat sclipea printre gratii. Emil coborî, uitându-se În sus. Un avion galben zbură pe deasupra casei. — Ăsta sigur este Wallace. A spus că o să zboare cu un Cessna. — Bănuiesc că este Wallace. — Voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
oricum n-ar fi primit nici un sărut de la revedere sau măcar o privire aruncată peste umăr. S-a uitat după fiul ei care-a intrat în curte ca un soldat care pătrunde pe teritoriu inamic: Danny verifica toate spațiile dintre tufișuri și toate umbrele din spatele stâlpului pe care era arborat steagul. Și-a mușcat buzele și s-a întors acasă. A citit ziarul de la prima la ultima pagină și, într-un final, s-a dus în dormitorul pe care-l transformase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lucruri frumoase de la fermă erau rândurile de sfeclă de zahăr și de cartofi; pământul dintre și dimprejurul acestor straturi era tare ca piatra și cenușiu. Mirosul de pelin era peste tot; un pas, și gleznele Jinei era înțepate de săgețile tufișurilor prolifice de anizantă. Un pas, și începea să plângă. Zach a scuzat-o în față tatălui său, a zis că e „visătoare” și „excesiv de poetică”, dar Jina își dăduse deja seama că pământul ăla era făcut pentru bărbați puternici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
voce tare. A clătinat din cap și-a strâns pumnii. S-a forțat să se uite la casele proaspăt vopsite în bej unele erau mari cât tot blocul ei - și la grădinile lor surprinzător de urâte, decorate cu copaci și tufișuri tunse în formă de glob. Mary a tras adânc aer în piept și s-a uitat în oglinda retrovizoare. În care a văzut toate acele trăsături aproape frumoase, pe care Alice se chinuise într-atât să le descrie - nasul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
putut să jure că trupul copilului emitea un zumzet de intensitate ridicată. A răsfoit una dintre reviste, fiind uluită de intensitatea culorilor de pe paginile glossy: nu doar de albastrul apei, ci și de diversele nuanțe de verde ale copacilor și tufișurilor, movul ca de lavandă al florilor de lupin și petele de roșu care-ți săreau în ochi pe lângă caiacul care tăia un val. Era ca și cum sălbăticia era localizată pe o altă planetă. O planetă mai colorată. Totu’ a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o barcă liberă. Câți sunteți în grup ? Jina s-a uitat la spatele țeapăn al lui Mike. Și-a dat seama că în afară de incursiunile când ducea fripturile și shish kebab-ul la grătar, el nu ieșea niciodată afară. Ignora buruienele și tufișurile crescute excesiv, de parcă dacă nu le lua în seamă ele dispăreau de la sine. Trei pentru început, a răspuns Jina. Fiul meu, o prietenă și eu. S-ar putea să mai vină și alții. Avem nevoie de cel puțin patru persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
atenționare care pe un orășean îl băga în sperieți, dar pe Zach l-a înviorat. Cei doi au urcat aproape doi kilometri înspre munte, acolo unde elanii pășteau după ce se întorceau de la râu. Ellis a rămas în picioare în spatele unui tufiș de mălin de Virginia. Friptură de elan la cină, a spus Zach. Ellis s-a întors către el. Azi nu împușcăm nimic. Cum adică ? Am vrut doar să-ți arăt ceva. Ellis a făcut o pauză și s-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
avea o femeie din Rusia despre un astfel de loc, despre soțul care nu credea în nimic și credea în tot, despre iubitul care diviniza un elan. Animalul a ridicat capul și s-a uitat direct la ascunzătoarea lor din spatele tufișului. Haide, i-a spus Ellis lui Zach. Vrea să ne ducem la el. Ellis a ieșit din spatele mălinului, iar Zach l-a urmat încet, cu pușca ținută strâns în mână. Țeava era îndreptată înspre pământ, dar Zach era gata s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ascultat-o. Femeia a mai strigat o dată - era hotărâtă ca la sunetele naturii să adauge și ceva omenesc. Jina a căzut în genunchi acolo unde credea că-l văzuse pe Zach, și-a înfipt ghearele ca să-și facă loc printre tufișuri, și-a trecut degetele peste o urmă din nisip, care ar fi putut să fie produsă de orice - de un iepure, de-un vultur sau de-un șobolan. A sfâșiat plantele și și-a blestemat impresia de mai devreme. Sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
deschideau efectiv ușile. În sfârșit, ultima picătură de cafea a căzut în recipient și Mike și-a turnat într-o cană lichidul simplu, fără nici un pic de zahăr. Afară, o pisică vărgată, pe care Mike n-o recunoștea, dădea târcoale tufișurilor. În josul străzii, la colț, era un tomberon rămas pe loc la trei zile după ce gunoierii trecuseră pe-acolo; oare Jina nu-i zisese ceva despre un divorț urât ? Era ora trei dimineața și Mike a realizat că n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-i dea târcoale. Durerea i se răspândise dinspre coccisul prost reparat către picioare. În ce hal ajunsese de vreme ce nici nu-și mai dăduse seama că trăia în agonie. Mike a văzut cablul introdus în priza de mic voltaj din spatele unui tufiș de ienupăr albăstrui și a tras ștecherul afară. Apa s-a oprit încet. Ultimele picături s-au scurs în bazinul cel mai de jos, revărsându-se puțin peste buză. A urmat un ultim gâlgâit, plescăitul unui pește agitat, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
La naiba ! a exclamat Charlie. Apoi băiatul s-a întors și-a rupt-o la fugă. Danny n-ar fi putut să se miște nici dac-ar fi vrut. Jinn-ul îl țintuise ca vrăjit, în timp ce scântei roșii săreau dintr-un tufiș către un pin galben înalt de șaizeci de metri. Flăcările urcau pe trunchiul uscat și se împleteau în coroana copacului. Dacă vântul își schimba direcția, așa cum se întâmpla deseori după-amiaza, atunci toată valea avea să fie cuprinsă de vâlvâtăi. Jinn-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
după orice era omenesc. Așa că și-a forțat picioarele să se miște, s-a oprit când vocea s-a oprit și și-a corectat direcția de două ori. Într-un final, a dat peste un luminiș. În mijlocul unui pâlc de tufișuri de zmeură era o fetiță, care culegea fructele fără nici o grijă. Danny a văzut că fetița avea un păr galben-pai, care-i ajungea până-n dreptul umerilor cei mai micuți umeri pe care-i văzuse vreodată. Copila arăta ca mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
până la acoperiș și o femeie cunoscută pentru faptul că nu-i plăceau străinii și că știa să țintească. Dar un vis bun. Cu siguranță, mult mai bun decât jinn-ul, așa că Danny a mers înainte. Și-a rupt puțin hainele prin tufișuri și-a cules zmeură până când coșulețul băiatului s-a umplut. Când amândoi s-au ridicat în picioare, Danny a realizat că greșise și în ceea privea dimensiunile băiatului și vârsta. Andy era mai înalt decât el și mai mare, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bărbatului - un alt cadou pentru el. Tu la control. Dar azi ceva se schimbase, ceva din ochii lui Drew. Fiului nu-i mai rămăsese nici un strop de îngăduință. Era ca și când și el s-ar fi săturat. Ellis a tropăit printre tufișuri și-a continuat să urce în căutare de vânat, deși făcea așa de mult zgomot încât ar fi pus pe goană orice animal. Bărbatul își dorea ca-n ziua aia să se fi votat. Ca să-l strângă cu ușa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
idealiști să priceapă că uneori nimic din ceea ce faci nu contează. Că, uneori, cel mai bun lucru pe care poți să-l faci pentru tine e să lași totul așa cum e. Ellis a auzit zgomot de crengi rupte și, printre tufișuri, a văzut o sclipire maronie. A ridicat pușca și-a simțit un val de adrenalină, un moment scurt de fericire. Animalul era cu capul în jos. Păștea. Din vale, Ellis a auzit râsete și corzile chitarei lui Drew. Propriul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]