5,540 matches
-
Prin codru mai umblă doar vântul năuc,Lovește-n neștire în crengi și tufani, Trecând prin pădure, uitat de dușmani,Pustie-i cărarea și cuibul de cuc.Iar drumurile, de se fac înguste,Tot vom ieși din scheme și din turmă,Prin pietrele-ascuțite, reci și frusteși vom ajunge-acolo, pân’ la urmă, Vom depăși obstacole injusteși răutatea, care-n suflet scurmă.- Leonte Petre -Sursa foto: Internet...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385026_a_386355]
-
răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți și diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun și Arhiereul cel Veșnic; apoi a târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
ceresc este un părinte răbdător cu propii săi copii. El ne învață în solitudine și pe întuneric căile luminoase ale credinței, ale încrederii în El, în grija să părinteasca. ● Credință va mai dura chiar și dacă doar în inima unei turme mici, a unei ceate de sfinți. O lume dominată de tirania relativismului moral, a hedonismului și a pragmatisului materialist, nu este prea departe de cea în care se puneau bazele credinței biblice. Și prin câte vai întunecate nu a trebuit
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
îndreaptă către staul. Vor să-l vadă pe MESIA! Cel promis Prin prorocie! Să se-nchine, Să-i aducă laude și mulțumire. Miel curat, Născut în paie! Umilit ca cel din urmă! Se va înalța la Ceruri, De pe Cruce, Pentru turmă! Referință Bibliografică: Colind / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
COLIND de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385210_a_386539]
-
sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]
-
cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni, lupi albi cenușii, negri bicefali, extrem de fioroși, șacali cu două capete și două cozi și alte specii nemaivăzute în alte părți ale lumii. Pe culmile sudice, departe de gurile ce vărsau foc, viețuiau turme de cerbi argintii, mufloni de dimensiuni mari și de multe culori cum nu existau în alt loc Pe înălțimi inaccesibile își aveau cuiburile printre colții stâncilor acvile bicefale phoenicși și alte specii nemaivăzute. În valea ce separa cele două creste
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Homer care să o fi popularizat. Ea cultivă vitejia haiducilor care jefuind îmbogățiții vremii împart necăjiților averile dobândite. Totodată cântă eroismul țăranului, îndeosebi a păstorului care singur singurel își paște mioarele pe creste muntoase, împotriva unor hrăpăreți răuvoitor care râvnesc turma. O mitologie pastorală plină de farmec și duioșie. In contrast mitologia gotică are două aspecte. Cântarea nibelungilor cultivă eroi ca acei descriși de Homer care-și apără nu numai Dulcineele de ocazie ci populații întregi năpăstuite, Al doilea val, datând
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
unui cetățean Ceresc ! Fiind bun Cuvântător, în cele bune iscusit, DOMNUL DUMNEZEU prin DUHUL, să scrie l-a însuflețit : Două "Cărți de-înțelepciune" și "Canonul..." pomenit Sunt bune să le citim, dar și mai bune de trăit ! De-învățăturile greșite, turma cu grijă și-a ferit Și cu frică de MESIA, în Credință-a Păstorit ! Multora e Pildă vie,în muncă și viață curată Și la mormânt la Militena, Lucrarea-i este Venerată ! ........................................... Cuv.Marta. Marta ÎL iubea pe DOMNUL (și
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > E PLIN PĂMÂNTUL DE NETOȚI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului 19 Noiembrie 2014 „Mă doare-n...undeva de voi” Mi-a scris „ciobanul de la turmă”, O, Țară plină de nevoi Și de plecații fără urmă! O, Țară plină de scaieți Și de omide târâtoare, Detună cerul în poeți Și plâng fântânile-n izvoare! E plin pământul de netoți Ce te pândesc la cotitură, N-ai
E PLIN PĂMÂNTUL DE NETOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384617_a_385946]
-
vorbi într-adevăr, de discriminare!... Nu asistăm, oare, sau nu suntem chemați să participăm, din nou, la o lămurire a doctrinei promovată de ideologii seculariști, secularizanți și secularizați în raport cu învățătura dreptcredincioșilor creștini, ori se aplică preceptul biblic „nu te teme turmă mică” - în mod distorsionat!... Iar dacă se ajunge în acest loc, în acest fel, este vai de cei care răstălmăcesc scripturile!... O altă problemă este aceea a apariției a (încă) unui precedent destul de primejdios, așa încât ne întrebăm și chiar așteptăm
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
bătrână, Se gândea să-și facă stână Tocmai colo-n vârf de munte. Își duse mâna la frunte Și-i vorbi lui Dragobete, Fiul ei: - Dragă băiete, Ia te uită-i primăvară! Vremea s-a schimbat în țară! Îmi iau turma și mă sui Chiar în vârful muntelui. I-a vorbit de bună seamă Dragobete: - Dragă mamă, Încă nu e primăvară! Vezi și tu, e frig afară! Haide, mai așteaptă-oleacă, Lasă timpul să mai treacă! A rugat-o, dar degeaba; Încăpățânată
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
un cojoc pe zi, Nu știa ce frig va fi! Dar curând avea să știe; Către seară, prin chindie A-nceput din nou să cadă O grămadă de zăpadă, Iar apoi din sfântul cer S-a lăsat năprasnic ger, Încât turma de mioare Cum să scape din strânsoare? Dochia, îndurerată, De cojoace dezbrăcată, A văzut cum turma-ngheață, Iar apoi, spre dimineață, Stană s-a făcut și ea Și s-a-mpodobit cu nea; Dochia, biata bătrână, A rămas aici stăpână, Și în
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
seară, prin chindie A-nceput din nou să cadă O grămadă de zăpadă, Iar apoi din sfântul cer S-a lăsat năprasnic ger, Încât turma de mioare Cum să scape din strânsoare? Dochia, îndurerată, De cojoace dezbrăcată, A văzut cum turma-ngheață, Iar apoi, spre dimineață, Stană s-a făcut și ea Și s-a-mpodobit cu nea; Dochia, biata bătrână, A rămas aici stăpână, Și în ceasul bun, ori rău, Pe vecie, în Ceahlău. Referință Bibliografică: BABA DOCHIA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
puternic și priveliștea muntelui. Coborând privirea vedeam în această vale, la mare distanță două alte cabane, mulți brazi singuratici sau grupați pentru a sta la taclale sau a rezita în fața furtunilor. Seara, luând masa afară pe terasă, am văzut o turmă de vaci negre, grase care pășteau undeva pe o pajiște din apropiere și mai târziu le-am văzut plecând, probabil spre sălașele lor. Locul de păscut era înconjurat de un semicerc al brazilor înalți și mijlocii, cercul închizându-se cu
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte obiective, turme de oi sau de vaci, păscând. Am auzit de la oamenii locului că, în vecinătate, mai sus de Câmpulung, se pot vedea, păscând împreună cu aceste turme, cerbi și căprioare, care adeseori nici nu se mai feresc de prezența oamenilor. S-au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte obiective, turme de oi sau de vaci, păscând. Am auzit de la oamenii locului că, în vecinătate, mai sus de Câmpulung, se pot vedea, păscând împreună cu aceste turme, cerbi și căprioare, care adeseori nici nu se mai feresc de prezența oamenilor. S-au obișnuit cu ei și se bucură de protecția lor. Începuse să plouă și, drept urmare, vizibilitatea era tot mai redusă. Urcam pe serpentine blânde admirând peisajul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TREZIRE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Și turmele în juru-mi s-au adunat rotund să afle ce durere în sufletu-mi ascund, de ce de la o vreme speranța-n mine geme Lătrau la mine câinii și mă lingeau cu drag, și-n loc s-adorm pe pajiști mă-ntind
TREZIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383993_a_385322]
-
fruntea pe-al grijilor toiag știind ce mă așteaptă și ce cumplită faptă avea să se întâmple pe-acel străin meleag. La umbra resemnării eu sufletul mi-am pus și-am acceptat ideea că voi cădea răpus, că-a visurilor turmă, pierind fără de urmă, va crede că de voie de lângă ea m-am dus. Simțeam în mine plânsul regretelor că pier neîndrăznind revolta să o înalț spre cer, dar fără de-ndurare o veche împăcare îmi picura în suflet al resemnării ger
TREZIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383993_a_385322]
-
frunzelor despre teză și ani-teză Filosoful avea privirea de ceață și ochii fumau pipă din cel mai bun tutun de Jamaica ” Istoria nu îmi va da dreptate” mi-a șoptit filosoful Și afară se auzeau speriate câteva oi pierdute de turmă În depărtare izvorul se chinuia să urce pietrele ” Istoria m-a părăsit la tinerețe” a oftat filosoful Seara s-a ridicat repede și misterioasă cum adolescența îndrăgostită O lacrimă s-a prelins pe buze sub formă de aripă ”Istoria m-
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
de moștenire, dar fiul cel mic, nechibzuit fiind, și a luat lumea în cap, a plecat de acasă și a cheltuit toată avuția în petreceri și destrăbălare. A ajuns, până la urmă, într o cruntă mizerie, tocmindu se păstor al unei turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
bătaia vântului... joi, 30 octombrie 2014 apus noiembrie -n gravuri de catifea, încă mai sunt țipete prin grădină și frunzișul care lunecă galben încă mai sună a ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi într-o pădure de vis prădată de flutiri albi și de păsări albastre
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți și diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun și Arhiereul cel Veșnic; apoi a târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mielușelul cel isteț Alergând un fluturaș, mielușelul cel poznaș se trezi lângă pădure, printre tufele de mure. Tocmai pe când se gândea să revină-n turma sa, în față i-a răsărit un lup cam pipernicit. - Dragul meu, să știi că eu n-am fost niciodată rău! Este o exagerare că îmi caut de mâncare printre turmele cu miei drăgălași și... rotofei. Dacă ai să vii
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
de mure. Tocmai pe când se gândea să revină-n turma sa, în față i-a răsărit un lup cam pipernicit. - Dragul meu, să știi că eu n-am fost niciodată rău! Este o exagerare că îmi caut de mâncare printre turmele cu miei drăgălași și... rotofei. Dacă ai să vii cu mine, am să îți arăt ce bine știe-un lup să își primească oaspeții și să-i cinstească. - Sigur sunt că ai dreptate c-ai putea să-mi fi chiar
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
care iar, ca altădată, sufletele noastre devin ruguri pentru ca-n iubirea re-nviată să simțim din nou cum pleznesc muguri ca-ntr-o primăvară-ntârziată. Am păstrat ce-i bun pentru la urmă, toate-acele tandre sentimente care-au refuzat să meargă-n turmă. Și chiar dacă încă-n noi prezent e răul care-n suflete ne scurmă, toate-or să devină-incandescente, căci nimic de-acum nu se mai curmă. Vom uita că timpu-a curs bezmetic, că ne-a fost întruna împotrivă și-am să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]