2,724 matches
-
dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2); bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură; bază; beci; bine; bombă; bucurie; bună; bunătate; la bunici; bunicii; cal; cameră căldura; călduță; cămin; candelă; capră; casa mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172); tristețe (52); negru (47); moarte (46); femeie (45); suferință (42); singurătate (38); fără soț (24); mort (21); tristă (19); neagră (17); durere (15); trist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și să ne temem de - cele mai rele alternative dintre cele sugerate de agresorul verbal. Exemplu (unul dintre șefii de divizie adresându-i-se celuilalt șef de divizie, ambii fiind în competiție în firmă): „Dacă îți tragi toată spuza pe turta ta sau mă lucrezi pe la spate, nu pot să îți spun decât că vei câștiga o victorie pe termen scurt. Dar vei face bine să îți ferești spatele. Ai auzit de soartă? Îți vei blestema soarta cu mine, amice, pentru că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o pe apă".189 Focul ca și celelalte elemente se înfățișează dual: preexistent, ca adjuvant al plăsmuirii cosmosului, dar și creat după geneza universului: "Fiindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul pe cealaltă lume, suflet închipuit ca o pasăre sau ca un om care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei, scărițe și cârlige, din aluat, turtă dulce 350. "Pomul morții" este, de fapt, un "pom al vieții", mijlocind "trecerea din lumea aceasta în cealaltă" și oferind umbră "sufletului" care se rătăcește în drumul său spre rai 351. La Fundu Moldovei din județul Suceava, în trecut, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și bolilor. Astfel, în Bucovina, în ziua de Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alun care nu se taie, ci se rupe cu mâna, iar, o dată adus acasă, nu se pune niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tragă / Și la mine / Oricine, / Și să fiu văzută, / Prețuită / Și iubită / Și eu în toată vremea!"433 În ziua de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le fac și eu. Turtele erau de post, așa încât mama mea framânta o cocă doar cu făină și apă. Întindea din cocă foi mari, subțiri ca foaia de țigară, pe care apoi eu le
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le fac și eu. Turtele erau de post, așa încât mama mea framânta o cocă doar cu făină și apă. Întindea din cocă foi mari, subțiri ca foaia de țigară, pe care apoi eu le tăiam în romburi și le coceam pe plita sobei. Apoi foile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
toate mirodeniile ce se puteau procura atunci și erau presărate din belșug cu nucă măcinată amestecată cu zahăr. Se așezau pe o faianță mare rotundă unele peste altele astfel că se obținea o prăjitură asemenea unui tort. Cu toate că turtele erau de post, mama mea nu ne dădea voie să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe o faianță mare rotundă unele peste altele astfel că se obținea o prăjitură asemenea unui tort. Cu toate că turtele erau de post, mama mea nu ne dădea voie să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care se prepara de ziua morților și de care eram
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se făceau în ziua celor 40 de mucenici de pe 9 martie. Mama era o gospodină desăvârșită și cu trecerea anilor îmi aduc aminte din ce în ce mai mult de minunile ei culinare. Chiar și înainte a de a muri, mama mea a copt turtele dar nu a mai apucat să le însiropeze pentru că i s-a făcut rău și a fost înternată în spital. A murit în seara de Anul Nou, când copiii porniseră plugușorul și cântau “Mâine anul se- noiește...”. La o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
du-le în stratul porcilor, căci cînd el va fi mare nu se va mai întina în pat sau urina. Copilul care suge mult din țîța stîngă va fi nătîng. Copilul ca să vorbească iute, e bine să mănînce cir* de turtă crudă cînd este mic. Copilul care plînge mult și e rău cînd e mic cînd va fi mare va fi bun - și din contra. Copilul care tot țipă [de] mic va fi guraliv și sfădăreț, dar iute cînd o crește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să-și facă pat de odihnă. Dracu’ a găsit numai nisip, și pînă să ajungă sus apele i l-au spă lat din mînă: numai trei fire de nisip i-au rămas sub unghii. Dumnezeu a făcut din ele o turtă, spre a-i sluji de pat. Dracu’ a vrut să rămînă singur pe lume: își pusese în gînd să-l arunce pe Dumnezeu în apă după ce adoarme. Dum nezeu și-a dat seama de asta și s-a prefăcut că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pat. Dracu’ a vrut să rămînă singur pe lume: își pusese în gînd să-l arunce pe Dumnezeu în apă după ce adoarme. Dum nezeu și-a dat seama de asta și s-a prefăcut că doarme. Oriîncotro trăgea dracu’ de turtă, turta se întindea și se făcea mai mare. (Gh.F.C.) Piatra, munții pe care-i vedem dracu’ i-a făcut. Ca să ajungă în cer la Dumnezeu, dracu’ a suflat douăzeci și patru de ceasuri; Dumnezeu a blagoslovit cu mîna și munții s-au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dracu’ a vrut să rămînă singur pe lume: își pusese în gînd să-l arunce pe Dumnezeu în apă după ce adoarme. Dum nezeu și-a dat seama de asta și s-a prefăcut că doarme. Oriîncotro trăgea dracu’ de turtă, turta se întindea și se făcea mai mare. (Gh.F.C.) Piatra, munții pe care-i vedem dracu’ i-a făcut. Ca să ajungă în cer la Dumnezeu, dracu’ a suflat douăzeci și patru de ceasuri; Dumnezeu a blagoslovit cu mîna și munții s-au oprit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare și cel mic, și să zici: „Dacă m-oi duce în cutare loc ori dacă am să fac ceva și-mi va fi în plin, atunci să te bucuri, să te scuturi; iar de nu, să-mi stai ca turta-n vatră.“ 206 Dacă se va scutura, du-te, iar de nu, nu porni, că nu-ți va merge bine. Se crede că mîța mănîncă cu ochii închiși și-apoi jură că n-a mîncat nimic. Cînd mîța miorlăie noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură* de aluat, se duce în grădină pe la fiecare soi de pom, însoțită de bărbatul său, care ține în mînă un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul zice: „Bre, muiere, eu am să tai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și a miresei să nu se toarcă, căci se întorc vorbele. Trai Cînd în ziua de nuntă va fi vreme rea e semn de trai rău la acei tineri. în ziua în care un copil împlinește anul, i se rupe turta, adică: se pune pe o doniță în care să fie apă și în ea o sticlă cu vin și bani de argint. Copilul stînd pe doniță, o persoană bătrînă îi rupe turta în cap, apoi se scot banii din doniță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]