4,029 matches
-
Ungheanu, București, 1976; N. Steinhardt, Stendhal, istorie, Marin Preda, VR, 1977, 1; Cezar Ivănescu, Patosul realității, CL, 1977, 4; Val Condurache, Epos și memorie, CL, 1977, 6; Pompiliu Marcea, „Viața ca o pradă”, R, 1977, 6; Al. Piru, Anii de ucenicie ai lui Marin Preda, LCF, 1977, 32; Dinu Flămând, Cum am scris „Delirul” (interviu cu Marin Preda), AFT, 1977, 9; Ciobanu, Însemne, 114-127; Cristea, Alianțe, 393-489; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
filosofic, RITL, 1984, 3, 4; Victor Atanasiu, Viața lui Ilie Moromete, București, 1984; Ciopraga, Propilee, 118-127; Cristea, Modestie, 105-133; Leonte, Prozatori, I, 102-119, II, 32-97, 239-252; Odangiu, Romanul, 46-60; Raicu, Fragmente, 119-130; Ștefănescu, Dialog, 196-216; Ion Vartic, Marin Preda și „ucenicia” fiului, ST, 1985, 1; Vasile Popovici, Venise Marin Preda neanunțat, O, 1985, 14; Victor Crăciun, Un scenariu (inedit) cinematografic de Marin Preda: „Primejdii nevăzute”, SLAST, 1985, 21; Mircea Iorgulescu, Prozatorul semnificativ, R, 1985, 7; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ca autor de teatru, spațiu în care își definește temele și motivele. În 1955 i se reprezintă Boieri și țărani, piesă dezvoltată în jurul momentului 1907, fără prea mari concesii ideologice, dar și fără un conflict dramatic pregnant. Ulterior își face ucenicia în genul pseudofacil al comediei dramatice pe tema conjugalității, astfel că Divorțul („Teatrul”, 9/1966), Întoarcerea („Teatrul”, 7/1969), Noaptea speranțelor (apărută în 1973 în volumul omonim) și Menajera („Teatrul”, 1/1974, reluată în volum în 1979) par variante ale
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține materiale și în limba franceză, germană și italiană, apoi numai în una sau două din aceste limbi. Se publică, încă din primele numere, versuri de Radu Gyr (Ucenicie, Balada peșterii din munte, Balada haiducului vândut de o muiere, Poemă veche). Alți poeți prezenți în sumar sunt Petru Vignali, C. Ștefăniu, G. Mihăescu, George Ionașcu, I. Butoiu, Codin Lăzărescu. Aici Virgil Carianopol scrie despre poetul N. I. Herescu, C. Gane
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
texte originale. Alte versuri și o versiune din Plaut îi vor apărea în 1886, iar în 1887 dă noi compuneri proprii. Poate chiar din prima decadă a lunii septembrie 1887 Coșbuc, venit la Sibiu, este angajat redactor, făcând mai întâi ucenicie, apoi primind răspunderea rubricii intitulate „Cronica”. În anul 1888, după ce Slavici e închis la Vác, va pregăti în locul acestuia materialele pentru foileton, iar în vară se îngrijea de redactarea întregii gazete. În toată această perioadă Coșbuc alcătuiește și rubricile distractive
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori), iar N. Iorga are câteva note de călătorie în Tirol. Mai importantă pentru Iorga va fi însă atmosfera revistei, ucenicia la V. înrâurindu-i orientarea de mai târziu, la „Sămănătorul”. Cât privește poezia, contează în special aportul lui G. Coșbuc. Ceea ce scrie acum poetul dobândește o nouă dimensiune, aceea de act angajat, expresie a atitudinii în fața unor acute probleme sociale
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
s-au decernat Premiul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999) ș.a. Z. cultivă o poezie pătrunsă de un fior elegiac, de „o aleasă eleganță a versului, ce parcă vine să convingă că își face ucenicia la vibrația versului eminescian” (Anatol Ciocanu). Intenția poetului este de „a da glas esențelor vieții”, creșterii și reînnoirii plaiului natal ori de a-și interoga semenii („Cât sânge cald mai ai tu, neamul meu? / Cât adevăr în vine, cât - minciună
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
Lucian Vasiliu, Mircea Petean, Liviu Antonesei, Gellu Dorian. Revista publică însă, din abundență, și versuri ale unor debutanți talentați, ale unor elevi remarcați în diverse cercuri literare sau ale unor tineri premiați la concursuri regionale ori naționale (rubrica „Anii de ucenicie”). Ceva mai sărace, paginile de proză cuprind totuși texte notabile, cum sunt fragmentele de roman ale lui Dumitru Țepeneag (Europa! Europa!), autoanalizele textualist-eseistice ale lui Gheorghe Crăciun (Lepădarea de piele, Biografie și text), un fragment de roman al lui Gheorghe
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
funcție ce pretindea cunoștințe juridice. De la cincisprezece ani, Z.R. intră, până prin 1814-1815, în serviciul clucerului Ștefan Conduratul, jurist pentru care, ca logofăt de cancelarie, copia în grecește, până în 1811, Manualul de legi al lui Mihai Fotino. Sunt anii de ucenicie și formare ai lui Z.R., care, atras de scrierile istorice și stimulat de sentimente patriotice și antifanariote, își pregătea, de pe acum, propria cronică. Om activ, dobândește și ranguri mărunte, bunăoară de medelnicer în 1817, când redactează, ca protejat al
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
stațiunilor paleolitice de la Cosăuți, Rașcov VII, VIII, Corpaci și Corpaci-Mâs, Gordinești, Cuconeștii Vechi, Costești, Duruitoarea Veche, Ciuntu, Trinca I-III, Brânzeni, Podgori, Buzdugeni, dar a participat și la cercetările din Ucraina, la Molodova și Korolevo. Pe șantierele sale au făcut ucenicie alți arheologi, deveniți specialiști recunoscuți în Preistoria spațiului dintre Prut și Nistru: O. Levițki, I. Manzura, S. Covalenko, V. Haheu, V. Burlacu, ori paleontologii Th. Obadă, A. Prepeliță, V. Pascaru. I-a primit cu aceeași dragoste și le-a împărtășit
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
învățământ românesc la Sălaj, Leontin Ghergariu, O societate culturală în Zalău la sfârșitul veacului trecut, O familie de luptători naționali, Emil Lobonțiu, Probleme economice în legătură cu structura geologică a pământului sălăjenesc, Laurian Someșan, Țara Silvaniei în unitatea spațiului transilvan, Grațian Mărcuș, Ucenicia românească, Ioan Danciu, Evoluția numelor patronimice la românii sălăjeni. A. S.
ŢARA SILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290073_a_291402]
-
o generație la alta”; cel puțin „cultura tehnologică” privind făurirea instrumentelor cinegetice și piscicole. Este posibil ca acestea să fi fost însoțite de un unwritten curriculum având o misiune clară, reguli cutumiare, ceremonialuri de admitere, rituri de inițiere, faze de ucenicie, probe de trecere de la o vârstă la alta și, desigur, o „probă finală” care atesta maturitatea deplină prin standarde de performanță fizică și profesională bine definite. Întrucât era carnivor - și, implicit, ucigaș, vânător și canibal -, acest Homo necans practica rituri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat peste zece ani (1928-1939), unde mi-am făcut toată ucenicia la Muzeul Etnografic; unde am luat licența; unde am luat doctoratul și unde am putut deprinde tehnica și arta muzeografică. Prof. Romulus Vuia avea experiență deosebită în acest domeniu. Muzeul Etnografic din Cluj era cel mai bine organizat din sud-estul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cel mai valoros poem filosofic românesc până la Memento mori al lui Mihai Eminescu -, plasat totuși, împreună cu memorialistica de călătorie, printre „punctele cardinale în desfășurarea unei întârziate literaturi preromantice” ce au contribuit esențial „la crearea atmosferei poetice în care își făcea ucenicia, influențat de poezia lui Bolintineanu, Mihai Eminescu”. Dacă în studiile de ideologie talentul literar al austerului cercetător era revelat de punerea în scenă a ideilor, aici el se manifestă în lapidaritatea și plasticitatea caracterizărilor. Celelalte studii ale culegerii au în
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu reminiscențe din proza scriitorilor din Moldova sau din cea a lui B. Delavrancea în creionarea portretelor bunicilor) la aceea a uceniciei într-un magazin bucureștean și până la cotitura surprinzătoare a experienței de pe frontul din Rusia. Dat fiind caracterul puțin comun al unor întâmplări, reinvestirea ficțională a propriei biografii se face cu un permanent scrupul de a îmblânzi neobișnuitul și de a
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
a cuprinde tema în ansamblul ei și cea dintâi sondare a manuscriselor eminesciene din perspectiva preocupărilor clasiciste ale poetului și a înrâuririlor clasice asupra operei lui. O atenție specială e acordată Odei (în metru antic) în procesul de trecere de la ucenicia la clasici la creația originală. Naționalismul lui Eminescu pornește de la premisa că „între scrierile militante și cele poetice ale lui Eminescu nu există deosebire de fond sufletesc, ci de finalitate și expresie”, totuși, cum era și firesc, materialul de bază
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
local era Al. Lapedatu. Sufletul publicației, impunându-se prin autoritate intelectuală, ca și prin activitatea deosebit de laborioasă, este G. Bogdan-Duică, profesor și rector al Universității clujene. El va fi secondat în primul an de trei tineri universitari care își fac ucenicia aici, Nicolae Mărgineanu, George Marica și Liviu Rusu, toți publicând un mare număr de articole. G. Marica va fi analistul politic al gazetei, N. Mărgineanu va da articole pe teme de pedagogie și psihologie, iar Liviu Rusu - articole pe teme
NAŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]
-
istorice, în timp ce articolele de morală și etică socială încearcă să mobilizeze conștiința apartenenței individului la societate. Deși organ al Partidului Național Liberal, N.r. impune și o politică temeinic elaborată în domeniul culturii. Colectivul redacției culturale strânge tineri care își fac ucenicia aici, înainte de a se grupa în jurul revistei culturale „Symposion” în toamna anului 1938: C.S. Anderco, Radu Stanca, Horia Stanca și Ion Moldoveanu. Deși pagina „Picături de cerneală”, apărută săptămânal, susține direcția propriu-zis literară, publicația se evidențiază prin includerea în programul
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
1979, 27; Constantin Crișan, Poezia tânără, ST, 1982, 6; Cristian Livescu, Simțul stelar, CRC, 1984, 19; Valentin Tașcu, „Tihna scoicilor”, ST, 1984, 8; Adrian Marino, Jurnalul provincial, TR, 1987, 18; Petru Poantă, „Drumuri prin Moldova”, ST, 1987, 6; Theodor Codreanu, Ucenicia scriitorului tânăr, LCF, 1987, 46; Nichita Danilov, Din valurile presei, „Timpul”, 1992, 9; Ioan Holban, Un parnasian printre (post)moderniști, CRC, 1993, 17; Ioan Holban, Ce dor mi-e de-o frumoasă lume, „Symposion”, 1998, 18. Ș.A.
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
Scriitorilor din Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii vizați de coordonatorul seriei, P. alcătuiește o ediție din scrierile de critică literară ale lui Mihail Chirnoagă, recuperate din manuscrise și din presa anilor 1930-1940. Volumul
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
octombrie 1993 (cu o întrerupere între februarie 1991 și septembrie 1992 un „Supliment de direcție al revistei «Luceafărul»” intitulat „Nouăzeci”. În privința „direcției” susținute, sub titlul Un punct de plecare, editorialul primului număr afirmă între altele: „Generația NOUĂZECI și-a făcut ucenicia literară în perioada de radicalism etic și de reformism estetic impusă în anii ’80 de generația predecesoare”, iar accentul cade pe ideea de schimbare a paradigmelor: „Vrem să stabilim un alt raport între literatură și biografie. Dacă la moderniști literatura
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
2000) propune o viziune modernă, transdisciplinară, abordând relația dintre muzicalitatea versului eminescian și muzică, în sensul armoniei pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, Botoșani, 2000; Arca de frunze, Timișoara
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
umor fin, O alergare de cai (Scacica), împletind două istorii de dragoste, una romanțioasă și alta, galantă, a naratorului însuși, schițează cu ascuțime un tablou de epocă. Un ochi lucid, malițios scrutează în final iluziile din tinerețe. Despre anii de ucenicie vorbește schița Cum am învățat românește, în care grotesca apariție a dascălului Socoleanu e batjocorită cu o faceție crudă. Au mai pățit-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
unor „reacții de teamă alergice”: excesive și toxice. Această noțiune de dereglare emoțională a fost abordată în mod teoretic de către numeroși experți în tulburările anxioase, care propun ca terapiile cognitive și comportamentale ale acestor tulburări să fie concepute ca o ucenicie în domeniul reglării emoționale. Studiile demonstrează faptul că această dereglare emoțională este globală: fobicii sociali prezintă o dereglare și a altor stări emoționale decât teama și rușinea cum ar fi: furia, tristețea. Perspectivele neuro-imageriei și ale neuropsihologiei Informațiile referitoare la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
, Constantin I. (5.VI.1859, București - 16.X.1935, București), traducător. Încă elev la „Sf. Sava”, N. se înscrie la Conservator (1876). După o scurtă ucenicie în trupa lui Mihail Pascaly, în 1877, remarcat de Ion Ghica, este primit în Societatea Dramatică. Din 1885 va fi înaintat societar clasa I la Teatrul Național din București, iar în 1889 preia funcția de director de scenă, din care
NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]