939 matches
-
se mai poate trăi în țara noastră. Pe pânza cenușie a amintirilor, i se perindară, în scurte și amare străfulgerări, spectrul războiului trecut, himera revenirii la rânduielile firești ale vieții din Goldana, imensa năvală a nelegiuirilor și mârșăviilor Eliberării, teama ucigătoare și permanentă de capriciile dictaturii proletariatului, vedenia unei iminente și globale prăbușiri în neant... După înșiruirea tancurilor pe deal, care pendulară, prin Goldana, cu un huruit înspăimântător, când spre Răsărit, când spre Asfințit, se petrecu, de la o zi la alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o brodești ca unul născut pe-aicea. Preț de câteva minute, Gosseyn abandonă conversația. Se duse la locul lui și se așeză. Fluxul neural care se revărsa de la uriaș nu era amical. Conținea viclenie și un fel de suavă și ucigătoare satisfacție personală. O problemă: de ce acest om se prefăcea? La forța musculară yalertanul făcea parte dintr-o categorie aparte. Dacă ajungeau la bătaie, Gilbert Gosseyn va trebui să-și folosească creierul secund pentru a se similariza în diverse puncte ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pe nemaivăzuta listă de așteptare mai mult de șaizeci de mii de muribunzi, mai exact șaizeci și două de mii cinci sute optzeci, adormiți dintr-odată În pace prin acțiunea unei singure clipe, a unui atom de timp Încărcat de o putere ucigătoare care și-ar găsi comparație numai În anumite acțiuni represive umane. Apropo, nu rezistăm să nu amintim că moartea, prin ea Însăși, singură, fără nici un ajutor din afară, a ucis Întotdeauna mult mai puțin decât omul. Poate vreo minte curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
uimitoare, printr-o Întâmplare stranie, accentuaseră asemănările chipurilor lor cu chipurile modelelor reconstituite. Totuși, o examinare minuțioasă a respectivelor biografii elimină, fără vreo marjă de eroare, orice posibilitate ca ele să se fi dedicat vreodată, fie și În timpul liber, activităților ucigătoare ale parcei, atât ca profesioniste, cât și ca simple amatoare. În ceea ce o privește pe cea de-a treia femeie, identificată numai datorită albumului de fotografii al familiei, aceasta murise anul trecut. Prin simplă excludere, nu putea fi moartea cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lumea restaurantelor erau îndeajuns de înfricoșătoare pentru a îndepărta pe oricine dorea o carieră în domeniul seviciilor de alimentație publică, iar programul de lucru al lui Leigh era criminal. Se plângea întruna de autori sonați și de programul de lecturare ucigător, iar Adriana se întreba dacă nu cumva ea era un pic invidioasă pe cei care scriau cărțile și nu le redactau. Dar dacă era să fie sinceră până la capăt, Adriana știa că fetele aveau o anumită satisfacție a muncii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
învârtea mereu în jurul ei însăși. "Circulați", spunea un sergent cu ochii bulbucați. Circulau, dar pe loc. "N-aveți ce să așteptați", spunea sergentul, căruia sudoarea îi pătrunsese prin haină. Asta era și părerea lor, dar ei rămâneau totuși, în ciuda căldurii ucigătoare. Rambert și-a arătat permisul sergentului care i-a indicat biroul lui Tarrou. Ușa dădea în curte. S-a încrucișat cu părintele Paneloux, care ieșea din birou. ÎNTR-O ÎNCĂPERE MICĂ ALBĂ ȘI MURDARĂ CARE MIROSEA A FARMACIE ȘI A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
SĂ I LE GĂSEȘTI. ÎN VIAȚĂ, DUMNEZEU NE UȘURA TOTUL ȘI PÂNĂ ACUM A FI FOST CREDINCIOS NU ERA NICI UN MERIT. ACUM, DIMPOTRIVĂ, DUMNEZEU NE PUNEA LA ZID. ERAM ASTFEL SUB ZIDURILE GROASE ALE CIUMEI ȘI TOCMAI SUB UMBRA LOR UCIGĂTOARE TREBUIA SĂ GĂSIM FOLOSUL NOSTRU. PĂRINTELE PANELOUX REFUZA CHIAR SĂ-ȘI ACORDE AVANTAJELE UȘOARE CARE I-AR FI PERMIS SĂ SARĂ PESTE ZID. I-AR FI FOST UȘOR SĂ SPUNĂ CĂ ETERNITATEA MARILOR BUCURII CARE ÎL AȘTEPTAU PE COPIL PUTEAU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
atunci, Începea un alt fel de beție: vuietul motoarelor forțate la maxim, mitraliera țevilor de eșapament, claxoanele, urletele trupei, strigătele admiratorilor, amestecate cu huiduielile unor trecători ostili, vîntul din față, care devenea aproape uragan, Îmbătau mai ceva decît alcoolul, diferit, ucigător, uneori. Thomas, norocos, se alesese doar cu bandaje, cu vreo două ghipsuri, cu cîțiva dinți zdrobiți, pe care Îi Înlocuise repede; cînd se răcea vremea, Îl durea piciorul drept, semn, probabil, al unui reumatism viitor; cursele nebune prin frig sau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu, i-am spus. Pot să port rochia cu altă ocazie. Dar va fi o petrecere atât de nostimă. —În New York, petrecerile nu sunt nostime. Sunt curat război, răspunse Julie deschizând ușa și apărând îmbrăcată din nou în Chanelul ei ucigător. Davide, dă-mi un Xanax. Iau întotdeauna un tranchilizant înainte de o primă întâlnire. Davide se precipită spre geanta cu farduri, plină cu medicamente de tot felul, special pentru ocazii de acest gen, și scoase un pachețel. Julie desfăcu ambalajul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lumea filmului aici trag în timpul festivalului, chiar dacă-i situat la o distanță de treizeci de minute de mers cu mașina de Croisette, unde rulează filmele, ceea ce înseamnă nouăzeci de minute dacă traficul este criminal, iar traficul e de-a dreptul ucigător în timpul festivalului. Din punct de vedere geografic, e ca și cum ai decide să stai la hotelul Mark, când singurul tău scop e să faci cumpărături pe Mulberry Street. Toată treaba asta cu du Cap trebuie să fie un ritual bizar sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dragostei. Și mâine? Ce-o să fac mâine? Eh, i-ajungă zilei răutatea ei. Acum, în pat.“ Și se culcă. Și întins în pat continuă să-și spună: „Păi adevărul e că m-am plictisit fără să știu, și doi ani ucigători... de când a murit sfânta mea mamă... Da, da, există o plictiseală inconștientă. Aproape toți ne plictisim inconștient. Plictisul reprezintă fondul vieții și plictisul e cel care-a inventat distracțiile, romanele și dragostea. Din ceața vieții picură o dulce plictiseală, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
eram deloc pătrunsă de importanța momentului. Trecuse ’68-ul mândriei românesc-patriotice. Trecuse și euforia schimbării imnului de stat și cea a redescoperirii trecutului îngropat sub cizma sovietică. În schimb, venea ca o vijelie vârsta contestatară și, o dată cu ea, un dispreț ucigător față de tot ce prețuiau părinții și profesorii mei, care se uitau la trecutul proxim, tinerețea lor. Ei simțeau că recapătă identitatea națională, independența față de ruși, nu știau încă gustul amar al sclaviei la alți români. Îi descopereau pe Goga, Blaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
accesibilă cum a crezut, a mai făcut niște zâmbre și, exasperat, a luat cutia cu butoane în mână, a apăsat, și ecranul s-a luminat de o dezbatere focoasă între Le Pen și Beregovoie. În mine a explodat o mânie ucigătoare împotriva mea, care eram o țărancă complexată, a lui, cam sec la minte, dar care știa că acea cutie „drăcească” era o telecomandă, a Elveției, că e prea civilizată, a țării de origine, că m-a croit ignorantă și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tare, alături de semeni, dorința de libertate. Atâta doar că, în mod sigur, în clipa aceea eu îmi doream să ne invadeze Gorbaciov, să ne ia satana locală de pe cap. Riga îl arunca pe Gorbi. Eu mi-l doream. Era diferența ucigătoare între cei cinci ani de când ei dăduseră drumul la robinetul cu libertate, iar la noi lațul se strânsese că nu mai puteam respira. Acea nerăsuflare venea din afară, din frica de a deschide orice să nu auzi glasul gângav al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
voi vreo zece ani de comunism ca să vă potoliți? Interesant e că sentimentul de fetiță cu chibrituri mi-a dispărut. În primii ani mă strivea tot ce era sfârșit de iarnă în Occident: străzile pline cu ghirlande și beculețe, vitrinele ucigător de bogate, rafturile tixite cu podoabe, muzica revărsată din toate ușile magazinelor. Comerț, ispită, capitalism. În mine trăia încă foarte acut memoria activă a Crăciunului anilor ’80. La apogeu, reclama strigată prin megafon în parcul central al Hunedoarei: „Ia caloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
textualizate. Inserție, 2004. În toamna aceasta, A.P. a publicat un editorial despre farmecul pierdut al acestei lumi angelless. A încheiat într-un mod dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți am devenit ghișeu, treabă bună pentru cei cu stil funcționăresc, dar ucigătoare pentru oamenii vii. Multă vreme am fost și eu prizoniera modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea marea lui înțelepciune. Nu vreau să scriu azi doar despre sursele interbelice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mortale: - Doamnă, eu n-am decât un vițel și patru găini! Oamenii erau obișnuiți că oricine vine cu o hârtie în mână și arată a orășean vrea să le ia ceva, dacă se poate, chiar pielea de pe ei. Bariera era ucigătoare. Dacă treceai de ea după câteva zile de câștigare a încrederii, începea cealaltă sarabandă: - Am auzit că ne ascultați necazurile și le spuneți la București. Mie mi-o culcat furtuna păpușoiu’, o dat bruma peste meri când erau înfloriți, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
le făcuse, încercările, experiențele de culoare, vechea enciclopedie de unde copiase modelele, la prima vedere pare un efort neînsemnat pentru atâta agitație, dar trebuie să înțelegem că, în circumnavigațiile vieții, o briză blândă pentru unii poate fi pentru alții o furtună ucigătoare, totul depinde de pescajul corăbiilor și de starea pânzelor. În dormitor, cu ușile închise, Marçal își spuse din nou că nu merită să-i ceară socoteală Martei pentru că nu-l informase despre ideea cu păpușile, în primul rând, pentru că valul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Traversăm râul prin surprindere, explică el, ne năpustim asupra fortăreței, o atacăm din două părți, prin bazar și prin cimitir. Înainte de căderea serii, e a noastră. Fortăreața a fost cucerită abia peste zece zile. Pentru fiecare stradă, luptele au fost ucigătoare, dar răzvrătiții Înaintau, toate ciocnirile se Încheiau În avantajul lor. Câțiva „fii ai lui Adam” au cucerit, sâmbătă, biroul Indo-European Telegraph, prin care puteau fi menținute legăturile cu Teheranul și cu alte orașe din țară, ca și cu Londra și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
zice Suze, cu o voce brusc răgușită. Își dă jos jacheta, își scutură părul pe spate și‑și trece o mână pe obraz. Mi‑e foarte... cald. Ție nu‑ți e cald, John? John Gavin o fulgeră cu o privire ucigătoare. — Ce anume voiați să‑mi explicați, domnișoară Bloomwood? — Doar că am de gând să‑mi reglez situația, zic, cu glas tremurând. Știți, vreau să schimb complet macazul. Vreau să stau pe propriile mele picioare și... — Să stați pe propriile dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
În mîini lira și arcul, mîndru și melodios. VÎntul Îi flutură buclele blonde. La șold Îi atîrnă tolba cu săgeți, iar marea palpită În fața celui care, odinioară, la Delfi, a străpuns cu săgețile sale un șarpe monstruos ce pustia ținutul. Ucigătorul șarpelui rupe limitele cărnii și se Înalță În transparența sufletului său solar. Aceasta e fața olimpiană a Greciei peste care plutește un surîs calm și Încrezător. CÎtă vreme stă cu această față Întoarsa spre soare, grecul antic are liniștea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
spre mare; o mare plină de fluturi albi, uciși... Dionysos Dionysos, zeu al tragediei și vinului, este prin pasiunile sale dovada eșecului lui Apolo. Dar de-abia existența lor paralelă a creat echilibrul pe care grecii l-au așteptat de la ucigătorul șarpelui. De la un pescar am aflat că În dreptul satului valurile au azvîrlit la țărm un om Înecat. Peste toată bucuria zilei precedente, aceasta moarte a coborît ca un stigmat. Marea mi se pare revoltător de luminoasă și cinică și poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
pierzînd o singură luptă, aceea cu sine Însuși... (...Cămașa Înveninată a centaurului Nessos i s-a lipit de corp lui Heracles, Îndată ce a Îmbrăcat-o, și a luat foc. În zadar și-a smuls carnea ca să scape de această cămașă ucigătoare. Flăcările pătrundeau prin răni pînă la oase. Văzîndu-și sfîrșitul aproape, Heracles și-a Înălțat atunci singur un rug. I-a Încredințat-o pe Iole fiului său și mie mi-a dăruit arcul și săgețile sale. Mi se rupea inima văzîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
și după ce fusese inundarea cu barajul rămăseseră fete nemăritate, fără căpătâi. Se mai duceau în noaptea de Sânziene în Baltă, topeau ceară în niște căiuțe și o aruncau în apă. Din locul unde cădea ceara se zice că ieșeau bărbați ucigător de frumoși, cu priviri de îngeri speriați și zâmbete vinovate, care bântuiau, peste an, visele femeilor văduve. Se mai pomenește că una dintre văduve, Sița veterinara, ar fi mers la oraș, la Andromanda Brandarbulenilor, a adus-o cu rata de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în alta. Trebuia, mai ales, să fie atent ca vrăjitoarea să nu facă la miezul nopții cine știe ce șmecherii, să nu-și prepare licori îngrozitoare, să nu scoată de sub fustele ei multe cine știe ce șipuri și să-și ungă trupul cu alifii ucigătoare, să nu se îmbăieze cumva în otrăvuri ascunse din veac doar în știința ei de măiastră, să nu facă incantațiile acelea groaznice, când stăpânii întunericului, frații paingilor negri, băutorii de cucută, veneau și-i cădeau la picioare, implorând-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]