3,448 matches
-
culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu tot ce le pregătise bunica
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. Referință Bibliografică: Ana, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața se spărgea sub greutatea omului, dar blatul de masă nu se scufunda mai mult de câțiva centimetri, abia de îi uda cizmele. În sfârșit, ajunse foarte aproape de puiul de lebădă. Pasărea știa că nu îi este dușman, fiind obișnuită cu prezența oamenilor, așa că se lăsă luată din apă, după ce Nicolae sparse gheața din jurul ei. Cu puiul în brațe și fugind cât
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat"minciogul, cum zic pescarii și am scăpat "de arap", știu ei pescarii despre ce vorbesc. Din când în când, mai vedeam bambina cum se ridică. Dimineața era răcoroasă și eu stăteam pe canapeaua din spate a mașinii, la căldură, cu
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
carte. Coboară în stradă În vârful picioarelor grăbindu-se la lucru Vecinii să nu-l vadă. Apucă de coadă vântul agățat de colțul unui nor și mătură străzile toate. Apoi ia de un capăt râul ca pe un furtun și udă bulevardele încinse ce curg cu farurile aprinse... Când soarele se așează pe creștetul orașului acesta se oprește din lucru să-și tragă sufletul. Așezat pe coama dealului în formă de cal fumează trăgând fum printr-un coș de fabrică, tușind
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
importante ființe din viața noastră. Asta, fără să uităm că le datorăm fiecare clipă de bucurie, ori fiecare lacrimă revărsată curat din oceanul dragostei noastre. Iar voi, copii, să nu uitați niciodată pe toți cei care nu au uitat să ude florile - ca să înflorească, au îngrijit mlădițele tinere - ca să înmugurească, au cules stelele de pe cer - ca să vi le așeze în privirile voastre inocente, au mângâiat fiecare suferință a voastră - cu lacrimi curate, au spălat fiecare greșeală - cu apa pură a iertării
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]
-
în brațe, soartă, Legănându-mi clipele Să găsesc în ele, poartă, Pentru drumul limpede! Constatare Trecut, prezent și viitor Sunt timpurile ce mă dor Căci trecerea îmi este grea Și se numește viața mea. Dezlegare Am dezlegare de la viață să ud cu lacrimi, flori să pâlpâi calm printre fiori, am dezlegare să trec dincolo nu și să revin. Referință Bibliografică: CLIPA LIMPEDE / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CLIPA LIMPEDE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367297_a_368626]
-
aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mine Constrâns în durerea plăcerii să fii Să nu te dezlegi nicicând de iubire ! Să uiți unde pleci,să știi unde vii . Să-mi uzi crinii-n suflet cu lacrima ta Să pot reînflori din iubire ! Să-ți urle în vene o ultimă stea Și tu să renaști pentru mine ! Și-așa , cu speranța , sa-ncepem alt drum Să fim două stele născute din scrum
DORINTA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368635_a_369964]
-
nescrise! Iubesc tatăl ! Iubesc iubitul ! Iubesc tot Când plouă.....te simt. Ești în fiecare strop de ploaie ce-mi mângâie trupul cu delicatețe. Ești pe buzele și genele mele. Chiar dacă stăm amândoi sub umbrela....tu esti ploaia mea ce-mi udă ființă și emoțiile ! Rămâi ploaia mea pentru totdeauna! Uda-mi viață și trupul flamand !! Știi? Când ne-am îndrăgostit am stiut amândoi cât de greu și de anevoios ne va fi drumul în viață! Știai că eu sunt eu.... știam
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
nu cred că sunt, pentru că se urmează unul pe celălat, de parcă ar fugi de ei, înșiși. Dar nici dușmani nu sunt, nu au cum, dacă fug și nu se-ntâlnesc. Unde fug, unde se grăbesc? Și de ce plâng și ne udă planeta? Care o fi soarta lor? Îi vedem, dar cât de mult îi cunoaștem? Ei ne trimit ploaie, zăpadă, ne-ntunecă cerul atunci când ne aduc furtuni, sfădindu-se cu soarele, dar până la urmă se cumințesc și-și văd de drumul
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
când sunt negrii, sunt nefericiți din cauza sfadei cu soarele. Sau or avea și ei momentele lor de fericire și nefericire, neștiute de om și de Pământ? Și totuși, ei sunt ca niște amanți ai pământului. Când îl iubesc și-l udă, pentru ca viața să îmbobocească și să înflorească pe el, când fug departe și uită să se mai întoarcă, vreodată, lăsând soarele să-l usuce, să-ngălbenească și chiar să ardă verdele sau celelalte culori. Și vin unii, și pleacă, și
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
vrem să suferim, vrem ceva imposibil, fiindcă viața fără suferință nu este reală, e doar o fantezie. Și totuși, relația noastră cu norii de pe cer, este atât de complexă! Ei plouă pământul și toate, pentru a da viață, noi ne udăm obrajii pentru a ne jertfi lui, ei fug în înfinit, trupul nostru fuge în pământ. Și noi fugim undeva, suntem chemați de Dumnezeu prin moarte, și alții vin după noi, și tot așa, viața se contopește cu infinitul, la infinit
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului A plecat mâna de-acasă piciorul e-n deplasare nasului însă nu-i pasă conștiința nu mă doare Piciorul e-n deplasare o ureche nu m-aude simțurile toate-s călare patimile toate-s ude O ureche nu m-aude limba tace-n altă limbă umbra iarăși se ascunde fața zilnic mi se schimbă Sufletului însă nu-i pasă că nici el nu dă pe-acasă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Trupul Doamne mi-
TRUPUL DOAMNE MI-A ÎNNEBUNIT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368663_a_369992]
-
aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mine Constrâns în durerea plăcerii să fii Să nu te dezlegi nicicând de iubire ! Să uiți unde pleci,să știi unde vii . Să-mi uzi crinii-n suflet cu lacrima ta Să pot reînflori din iubire ! Să-ți urle în vene o ultimă stea Și tu să renaști pentru mine ! Și-așa , cu speranța , sa-ncepem alt drum Să fim două stele născute din scrum
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
a fiCand aici sunt doar eu,iar tu nu,străine ! Cu lanțuri aș vrea să te leg lângă mineConstrans în durerea plăcerii să fiiSa nu te dezlegi nicicând de iubire !Să uiți unde pleci,să știi unde vii .Să-mi uzi crinii-n suflet cu lacrima taSa pot reînflori din iubire !Să-ți urle în vene o ultimă steaSi tu să renaști pentru mine ! Și-așa , cu speranța , sa-ncepem alt drumSa fim două stele născute din scrumSa ardem la poarta
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
eminescuscriu Cu stihirea-mi cea mai sacră De când eminesc ce scriu ... Știu, de când mă știu, că suntu-i Doar un zvon slab, eminesc, Cel ce răscolind cuvântu-i I-l afân, i-l sap, i-l cresc, I-l cultiv, i-l ud, i-l apăr Pe pământ și în pământ, Să îmi fie-n veci luceafăr Și eu umbra-i, cum îi sânt ... Și de-l eminesc cu totul, Cu iubirea mea de neam, Rogu-l, fie-mi, cum socotu-l, Zeul unic
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
-i numai o părere, Vară, totuși, nu s-a dus! Încă e deschis la bere, Micii stau cu burta-n sus. Câte-o ploaie mărunțica Mai cerne din când în când; Dar de ea nu-mi este frică, Că mă udă doar în gând. Pe la stiri tot mai anunță: "Vremea se va încălzi!" Și-ai să mergi iarăși desculța Până într-o bună zi. La sandale s-a dus țocul, De pantofi bani nu mai sunt. Din chenzin-ai făcut cocul; Contul
CRED CĂ-I NUMAI O PĂRERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364632_a_365961]
-
de câine o fi ăsta de știe să vorbească? Căci mă striga în noapte și mă urmărea ca un nebun...am căzut deodată lovindu-mi tălpile de ceva moale , ca un trup abia golit de viață ...Emmaaaaaaaaaa! M-am trezit udă toată, cu părul răvășit , cu respirația sacadată, cu inima bătându-mi să iasă din piept... Soarele strălucea pe cerul albastru, senin, muntele îmi intra în cameră și un tril de păsăre fericită îmi mângâia auzul în care mai persista glasul
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
-n mii de șoapte le lasă în păstrare sub razele de lună pătrunse prin frunzișuri pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n
DACĂ MĂ CAUŢI... AŞ VREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364645_a_365974]
-
băiatul a căzut inert la picioarele lor. Cum eu țipam celălalt mi-a astupat gura și m-a violat cu sălbăticie. Când a cedat locul celuilat am leșinat. M-am trezi după câteva clipe, deoarece unul din ei m-a udat cu apă și îmi dădea palme. Între timp Felix se trezise și îl legaseră la gură cu cordonul de la rochița pe care mi-o sfâșiaseră. Eram plină de sânge pe picioare și păream de piatră. Nu-mi simțeam corpul care
DOAR IUBIREA RAMÂNE(FRAGMENT) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364773_a_366102]
-
Acasa > Cultural > Modele > DOINA SPĂTARU. "FRUMOASA VERIȘOARĂ", CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Am avut ocazia de a cunoaște oameni care udă perna lor cu lacrimi, iar pentru ei, surâsul de pe față e un înger răzbătut din umbra inimii. Dar întâmplarea de a primi un telefon de la artista Doina Spătaru, după ce eu scrisesem despre tragedia fiicei sale, Mălina Olinescu, m-a făcut
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat" minciogul, cum zic pescarii și am scăpat "de arap"[ii], știu ei pescarii despre ce vorbesc. Din când în când, mai vedeam bambina cum se ridică. Dimineața era răcoroasă și eu stăteam pe canapeaua din spate a mașinii, la căldură
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a și întâmplat. Cum nu mai eram obosiți
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
cu flori!” Râd, dar verific asta în oglindă an de an...și așa este. Timpul e destul de blând cu chipul meu...nu și cu sufletul. Apa și florile acestea nu se aruncă...se pun la rădăcina unui pom sau se udă florile din grădinuță (eu le ud pe cele de pe balcon, acum). Cel mai frumos dar, din acest an, de Florii, a fost că l-am regăsit pe Radu de la Iași. Acum câteva luni, pe un fond tensionat...am spus niște
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]