4,882 matches
-
cunoștință, de un tânăr japonez provincial dacă o cunoaște pe Jane Fonda și dacă îl poate lămuri cât de mare este Jane Fonda "acolo jos" și dacă orice femeie albă este așa ei bine, această uimire este, încă, a mea. Uimirea în fața coafezei care îți spune că japonezele nu se pot tunde ca tine, pentru că ele au capul țuiguiat în spate, astfel că nu le-ar sta bine. Uimirea în fața nenumăratelor operații estetice pentru modificarea formei pleoapelor: nu eram conștientă de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
femeie albă este așa ei bine, această uimire este, încă, a mea. Uimirea în fața coafezei care îți spune că japonezele nu se pot tunde ca tine, pentru că ele au capul țuiguiat în spate, astfel că nu le-ar sta bine. Uimirea în fața nenumăratelor operații estetice pentru modificarea formei pleoapelor: nu eram conștientă de acest lucru până a veni în Japonia, dar pleoapele noastre fac un pliu, deasupra ochiului, pliu care lipsește din pleoapa asiatică, întinsă perfect de sub sprânceană până la gene, și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru modificarea formei pleoapelor: nu eram conștientă de acest lucru până a veni în Japonia, dar pleoapele noastre fac un pliu, deasupra ochiului, pliu care lipsește din pleoapa asiatică, întinsă perfect de sub sprânceană până la gene, și condamnată, astfel, la neîmplinire. Uimirea în fața rafturilor cosmetice gemând de produse de whitening, de înălbire a pielii. În celebrul său eseu Elogiu umbrei, Junichiro Tanizaki, încercând să explice diferite aspecte ale culturii japoneze printr-o subtilă determinare impusă de un imaginar al umbrei, al întunericului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
uiți de undeva de sus". Masako este flămândă de mitul care, încolăcit în inima ei, o face să mă urmărească, împărțită între curiozitate și invidie, cu coada ochiului, atunci când, lângă ea, îmi aleg banalul demachiant pe bază de plante. Și uimirea că, deja, trăind în Japonia sub teroarea constantă a acestor priviri, deconstruită și reconstruită fără încetare, în propriul meu corp neștiutor și suferind, am început și eu, de la o vreme, să zăresc străinul din oglindă. Apendice: Yuro Yuro are 7
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vă întrebați pe bună dreptate, mă lansez într-o asemenea temă? Pentru că îmi place să cred tocmai inexistența ambițiilor mele poetice sau eseistice mă poate feri de fărădelegi de neiertat. Nu vreau decât să expun, cu umilință, povestea unei nesfârșite uimiri. Uimirea aceasta nu numai că nu s-a veștejit deja, dar m-a condus, prin filele unui eseu pe care cine știe în ce mod l-aș fi gustat altfel, pe căi tot mai întortocheate, la capătul cărora a fost
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întrebați pe bună dreptate, mă lansez într-o asemenea temă? Pentru că îmi place să cred tocmai inexistența ambițiilor mele poetice sau eseistice mă poate feri de fărădelegi de neiertat. Nu vreau decât să expun, cu umilință, povestea unei nesfârșite uimiri. Uimirea aceasta nu numai că nu s-a veștejit deja, dar m-a condus, prin filele unui eseu pe care cine știe în ce mod l-aș fi gustat altfel, pe căi tot mai întortocheate, la capătul cărora a fost anihilat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
m-a ocolit. Deja, dincolo, se făcuse liniște. Percepeam prin ușa închisă o încordare nefirească. Momentul inevitabilului nu mai putea fi întârziat. A trebuit să ies, învinsă. Am ieșit, deci, cu capul plecat, în tăcerea pe care doar țipătul de uimire, ascuțit și firav, al lui Reiko, a curmat-o brusc. Reiko s-a repezit acum ea, stăpâna, gazda sub al cărei acoperiș nu putea fi tolerată o asemenea calamitate, pe ușa pe care mâna mea continua să o țină, timid
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bine și vedea la fel de bine. Pomeții erau împodobiți cu încrețituri ale pielii, iar urechile erau bine căptușite cu păr alb și lung. A lăsat treaba și s-a îndreptat spre locul din care se auzea zgomot. Mare i-a fost uimirea, când a văzut că o bătrână îi bate în poartă. Crăiasa a rămas încremenită când i-a apărut bătrânul în față. Marele și bunul crai, cum auzise că i se mai spune de către unele persoane, cărora el le-a făcut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
colină, ajunși la problema lui Dumnezeu, Gottesfrage, ce trebuie să fie tratată cu multă atenție și în profunzime. Totuși doresc să vorbesc acum despre o ultimă amenințare a bucuriei de a trăi. De fiecare dată când privesc cerul nopții cu uimire și admirație, de fiecare dată când mă opresc să meditez în fața acestui spectacol, ceva nu regăsesc: consolarea. Pentru cine pierde persoana iubită, cine e trădat de propriul partener, de un prieten sau își pierde locul de muncă, nici o stea nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile. Dacă într-adevăr considerente de ordin religios, moral și social, cer înăbușirea în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce provoacă uimire generală, de ce oficialitatea bisericească nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața religioasă a creștinilor, a atâtor aberațiuni, care macină sufletul și viața lor trupească? Voiți probe? Se vor da! Ce sunt reclamele atâtor vrăjitori; inspirați ai zeilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
întâi, dintr-un meschin interes material și de breaslă și al doilea, dintr-o totală ignoranță, nu numai a ramurii teologice, dar chiar a Sfintei Scripturi, care este "codul" de fiecare clipă al adevăratului slujitor al altarului. Spre marea mea uimire, am întâlnit chiar aici în Capitală preoți teologi, cari mi-au pus întrebarea: "Cum se-mpacă cremațiunea cu învierea morților? Cum o să mai învieze mortul din cenușă?". Acestor întrebări atât de simpliste, ca să nu le zic altfel, am răspuns, înălțând
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lângă biserica iezuiților. Deși n-am fost niciodată prea naiv, iar lunile petrecute În mediul acela mă Învățaseră o droaie de lucruri și mă făcuseră să casc bine ochii, totuși nu eram decât un puștan curios care descoperea lumea cu uimire, Încercând să nu piardă nici un amănunt. În ce privește careta, am auzit Întâi copitele celor două catârce și zgomotul roților care se apropiau din spatele nostru. La Început nu le-am dat nici o atenție; uruitul trăsurilor și caleștilor era ceva obișnuit pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
noi toți irupția lui don Francisco de Quevedo, binecunoscut Curții În fel și chip. Dar surpriza cea mare abia urma să vină. Și asta pentru că poetul strigase numele lui Alatriste intrând În luptă; iar regele stăpânul nostru, care mergea din uimire În uimire, a văzut că, auzindu-l, Charles al Angliei și ducele de Buckingham se uitau unul la altul. — Alatruiste! exclamă prințul de Wales, cu pronunția aceea a lui atât de tinerească, de Închisă fonetic și de britanică. Aplecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
irupția lui don Francisco de Quevedo, binecunoscut Curții În fel și chip. Dar surpriza cea mare abia urma să vină. Și asta pentru că poetul strigase numele lui Alatriste intrând În luptă; iar regele stăpânul nostru, care mergea din uimire În uimire, a văzut că, auzindu-l, Charles al Angliei și ducele de Buckingham se uitau unul la altul. — Alatruiste! exclamă prințul de Wales, cu pronunția aceea a lui atât de tinerească, de Închisă fonetic și de britanică. Aplecându-se puțin peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
crezi asta. Tonul lui era un suspin de agasare. Chiar azi de dimineață Charles al Angliei a socotit de cuviință să se intereseze iar de dumneata și de soarta dumitale. Până și regele stăpânul nostru, care nu-și revine din uimire, dorește să fie ținut la curent... Împinse teancul la o parte, cu bruschețe. Toate astea creează o situație supărătoare. Foarte delicată. Acum, ministrul Îl măsura pe Alatriste de sus În jos, Întrebându-se parcă ce să facă cu el. — Păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Tennyson pe care le învățasem de la bunicul: Lacrimi, trufașe lacrimi, nu înțeleg ce înseamnă, lacrimi din adâncul unei disperări divine. Dar uneori, în timpul lecțiilor obișnuite, se întâmpla ca eu să preiau predarea. Atunci micii mei camarazi ascultau zeloși și cu uimire poveștile mele despre cum Iosua a obligat soarele și luna să stea nemișcate în valea Aialon. Și despre Ștefan, care a depus mărturie în fața Marelui Sfat și a fost condamnat la moarte, fiind lapidat, și despre prințul Hamlet, care voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
întotdeauna la ușa de la intrare, iar pe obrazul drept are un semn din naștere care arată ca o creastă de cocoș. Are o voce întunecată și plăcută, care pare să nu îmbătrânească. Și citește exact așa cum trebuie citit, cu inteligență, uimire și îndoială, iar ideile apar pe măsură ce le pronunță. Pauzele sunt pline de mirare. în spatele limbii ei suedeze se aude tot timpul dialectul din Norsjö. în felul acesta întreaga literatură pare să vină de acasă. Chiar acum citim Viața micilor morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în adolescență și după aceea, fără să mai spere cu adevărat că ar fi avut vreo șansă de a o întâlni... Arm..., o, Arm..., ce nume frumos și ciudat, ca însăși făptura ta..., se pomeni bărbatul murmurând, cu o anumită uimire și cu duioșie, dar își luă seama și se opri. Nu avea obiceiul să vorbească de unul singur cu glas tare, dar dacă o făcuse acum, asta era semn că prea tare îl emoționase întâlnirea cu Arm. Arm plecase de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
irupă spre exterior prin frică, spaime, plânsete. Noapte de noapte, Liviu își ținuse fata în brațe, la rând cu Arm, o plimbase prin casă legănând-o și spunându-i povești, și asta îl legase enorm de copilă. Apoi descoperise cu uimire că fiica lui e foarte isteață și îi făcea plăcere să se ocupe de dezvoltarea ei mentală, mereu o provoca la jocuri în care trebuia să gândească inteligent, să răspundă la o provocare. Mai aveau și o pasiune comună: calculatorul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să-i acorde sprijin total. Pentru o primă constatare, Inventatorul, un ins calm, la vreo patruzeci de ani, și-a pus un halat alb, a luat o lădiță cu scule și, însoțit de omul Guvernului, s-a urcat pe scară. Uimirea lor nu a fost mai mică decât a celor de dinainte. Inventatorul a fost chiar mai surprins decât toți. Era un as, nu putea să nu-și dea seama de neobișnuitul ce i se înfățișa. „Ce om... a făcut așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
gardianul bucuriei, un rusnac aprig, cu tatuaje enorme pe antebrațe; E. Aster Bunnymund a.k.a. Iepurașul de Paște (voce: Hugh Jackman) e gadianul speranței, un australian foarte rapid; Tothiana a.k.a. Zâna Măseluță (voce: Isla Fisher) e gardianul uimirii și e pe jumătate om, jumătate pasăre colibri; Sanderson Mansnoozie a.k.a. Moș Ene este gardianul mut al viselor.
Se sărbători, în cinematografe, o poveste cu "Cinci eroi de legendă" () [Corola-journal/Journalistic/80684_a_82009]
-
departe: iubesc un dulce nume./ Și-am vrut, o, vânt de seară, să-i duci a mea căldură,/ Să-i spui că-i așteptată; singurătatea-i dură.// O minge ca o roată pe-obraz mi se prelinse,/ Iar vântul, cu uimire, furia lui își stinse. Căldura mingiii mele răceala îi atinse/ Și ca să-mi poarte dorul, aripile-și întinse...". în fine, sentimental, cea de a doua poezie, Doamna în verde are în toată desfășurarea ei, câteva lucruri frumoase, dar și, cât
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
timpului scriptic evolutiv, n-a reprezentat și ea un soi de „aneantizare“, de suspendare a scrisului manual, id est cu resort direct anatomo-fiziologic, o „dezumanizare“ cum este perceput angoasantul, ca și inevitabilul calculator? Și cu toate acestea, poate că spre uimirea entuziaștilor invenției de odinioară, manuscrisele ca atare n-au dispărut, după cum nădăjduim că nu vor dispărea nici în confruntarea cu invenția recentă ... (va urma)
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
au durat peste timp și au învins vicisitudinile istoriei, fie că ele s-au numit războaiele secolului XX sau iresponsabilitatea distructivă a regimului comunist. Dacă în urmă cu mai bine de un secol, când au fost construite, splendidele edificii stârneau uimirea prin dimensiuni și simbolizau spiritul de avangardă, astăzi ele sunt pilonii de susținere și blazoanele de onorabilitate ale civilizației românești. Răsfoind splendidele albume ale lui Nicolae Șt. Noica nu se poate să nu iubești Bucureștiul și să nu îți simți
Oamenii româniei moderene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7871_a_9196]
-
vînătoarea..., 1980) Din noile trucuri ale vînătorilor de dropii, unele, să recunoaștem, nu-s lipsite de haz: ,am cunoscut un pasionat care își confecționase o vacă de carton, splendid colorată, ancorată, pînă la locul de vînătoare, pe acoperișul mașinii (spre uimirea justificată a trecătorilor!), iar apoi purtată ca un scut, înaintarea vînătorului se făcea destul de penibil, cu dese halte de Ťacomodareť pentru a da, teoretic, dropioiului iluzia cum că vaca... paște. Am mai cunoscut apoi, la o tîrlă din Bărăgan, un
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]