1,131 matches
-
de lapte, (e) sirene, (f) fabuloase, (g) câini în libertate, (h) incluse în această clasificare, (i) care țopăie ca smintitele, (j) nenumărate, (k) desenate cu o foarte fină pensulă din păr de cămilă, (l) etcaetera, (m) care abia au spart ulciorul, (n) care de la distanță par muște 1. Aceasta făcea parte dintr-o înșiruire de clasificări menite să demonstreze arbitrariul și conjecturalul oricărei clasificări a universului. Acest text, prin care Borges sugerează nevoia oamenilor de a opera cu scheme de clasificare
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
la îndeplinire poruncile, este Pasărea Măiastră, asemuită cu Phoenix sau cu Garuda. Cu puteri infinite, magice, Pasărea Măiastră este o pasăre justițiară, cu atribute oraculare.232 Pasărea apare și în ornamentica populară, ca semn al integrării în social, de exemplu ulcioarele de nuntă din Obroga, în formă de pasăre cu pui, reprezintă un simbol al fertilității.233 O altă constantă prezentă în mitologia românească este "pasărea-suflet", sculptată în lemn și așezată pe stâlpul de pe morminte.234 În mentalitatea arhaică românească, pasărea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se confundă, moartea semnificând doar sfârșitul unui ciclu și începutul altei existențe: "Un bătrân, moare el,/ Vine altul apoi/ și din tălpile lor se ia vara pământ pentru flori,/ Se bea vin și până la urmă,/ nunta se sparge-ntr-un ulcior." În poemul intitulat "Baladă" aflăm cine sunt "zeii neatenți" și care este simbolistica jocului lor. Existența este un joc de copii și vom muri adolescenți: "Bem apă toți din pietrele cu care/ Se joacă un copil/ și moare mâine un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai ales datorită ultimului vers, care devine cheia poeziei. Astfel din adânc strigătul este al durerii permanente, "urmele pe nisip sunt alunecătoare", dar rămân așa cum "fluxul și refluxul mării" dau țărmului vamă: stelele, crabii și schelete "de-albaștri delfini"1. Ulciorul, simbol al perfecțiunii motiv existent și în poezia lui Lucian Blaga este înfrumusețat de prezența saturată de mișcări și linii similare torsului feminin: "I-am văzut aseară șoldul ei/ scăpat din cingătoare/ Toarce-l, roată, din căușul palmei mele din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simbol al perfecțiunii motiv existent și în poezia lui Lucian Blaga este înfrumusețat de prezența saturată de mișcări și linii similare torsului feminin: "I-am văzut aseară șoldul ei/ scăpat din cingătoare/ Toarce-l, roată, din căușul palmei mele din ulcioare" ("Cântec de dor"). Unele poeme relatează întâmplări menite să definească o stare sau un sentiment; aflăm că într-o seară un oaspete cu spadă îl vizitează pe poet, zborul lui Icar amintește de "zborul invers" barbian. Poetul surprinde stări de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de sentimente. Ilustrativ este poemul "Desen invers" în care frunza poartă în ea seva întregii veri, ea va coborî în cerc ("Urcă frunza-n cerc deschis"). Poetul desenează în cuvinte poeziile, realizează portrete. Pământul este desenat cu smalț duios, profilul ulciorului a săpat o cută neagră, cerbul plânge-n fugă frântă și izvorul este oglindă spartă. Gestul mâinii este surprins cu încetinitorul, de aceea mișcarea este imperceptibilă și imaginile par suspendate undeva între pământ și cer: "Și-n oglinda lor târzie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a crezut în miracole. Amintirile din copilărie sunt proiectate cosmic; nu știm unde și cum este depășit pragul amintirii printr-o mișcare de translație către timpul acesta în care "Fecioara Gheorghița" se mușcă de coamă cu armăsarii, înjunghie și deșartă ulcioare cu sânge, se aruncă în fântână pentru ca la Rusalii fetele să-și facă pe dată ca până la toamnă să se mărite. Poetul descrie motivul "Caloianului" în versiunea mai modernă care implică un proces de laicizare a cântecului ritualic al ploii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și un coșbucian sentiment al întoarcerii primăverii cântată jovial și solar: "Așa cum e venită din vecie,/ Nemuritoare în statul ei domnesc/ Oala de lut, aduce mărturie/ A tot ce-a fost din veacul românesc." 8 D. Vrânceanu se-ndreaptă spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
intervin dificultățile inerente unui spectacol jucat într-o limbă străină... ci pentru că actorii în scenele fără cuvinte au fost extraordinari. Ce tensiune degajă acești actori când nu vorbesc și pur și simplu sunt aici. Totul este drămuit cu grijă: un ulcior, două oale de lut, lumânări, o jumătate de pâine. Nimic nu-ți poate distrage atenția de la oameni. ...atunci când Ion Nebunul, Florin Zamfirescu, a avut viziunea sa uitând de tot ce-l înconjura, cu privirea rătăcită... Aici cuvintele și-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trece cu lucruri galbene, albeața, cu lucruri albe, boalele roșii (de sînge), cu lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și o pune la bubă. După ce se răcește, pune pielea de la alt pui. Cînd se presupune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a stînge candela de la sine e un mare rău. Cap Copiii care au capul între umere este bine a-i lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in pe partea cea bolnavă - și durerea încetează. Osînză Osînza de porc netopită e bună de răni, iar de o mănînci e rea de gură [faci bube la gură]. Oțet în ulciorul fără toartă și cu buzele rupte se face oțetul tare. Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf vor ieși cocoși, iar din cele rotunde, găini. De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge în paseri pe urmă. Cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă uliul. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă uliul. Să nu mături vatra cu mătura, că vine uliul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Unghiile lunea nu se taie, că-ți faci de urît. Urcior Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci urcior la ochi. Cînd ai urcior la ochi, să te uiți printr-un gît de ulcior, că-ți trece. Să nu te speli pe față din ulcior, că faci urcioare la ochi. Ca să-ți treacă, să iei cînii și să ieși cu ei afară din curte pe un loc, și să dai cu pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la ochi și voiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc, și să alerge afară împrejurul casei, ca să nu audă cum pocnește orzul în foc. Să nu te uiți la cel ce „se duce afară“, că faci urcior. Dacă dai ori iei ceva de la cineva pe fereastră, faci urcior. Urcioarele de la ochi sînt cauzate de mușcătura painjănului; ele se vindecă tăindu-le gurguile cu ață tot de painjăn. Ureche Copilul cu urechile prinse jos e copil de căpătat sau are să fie om mare. Urechile de ți se înroșesc și-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la vânătoare Vodă Calimah. Moștenind o cumpănă din lemn de corn, Zaharia descoperi locul unde trebuia săpată fântâna și ceru robi pentru săpat și cărăuși pentru transport. După ce fântâna a fost gata, Zaharia trebuia să-l întâmpine pe Vodă cu ulciorul cu apă rece, dar înaintea acestuia i-au ieșit Dimachi Mârza, cucoana și cu fata care "suspina și plângea". Fata era îndrăgostită, împotriva voinței părinților, de Ilieș Ursachi. Cu complicitatea fântânarului, ea petrecu împreună cu iubitul ei, câteva ceasuri bune în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la un timp au obosit și li s-a făcut foame. S-au așezat să se odihnească și să mânânce, iar după asta li s-a făcut sete. Cum omul era mai obosit, i-a spus fetei să meargă cu ulciorul ca să aducă apă de la un izvor. Ea s-a grăbit, pentru că nu voia să-l țină pe tatăl ei însetat. După ce a umplut ulciorul cu apă, n-a mai știut calea de întoarcere, fiindcă uitase drumul pe care a venit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a făcut sete. Cum omul era mai obosit, i-a spus fetei să meargă cu ulciorul ca să aducă apă de la un izvor. Ea s-a grăbit, pentru că nu voia să-l țină pe tatăl ei însetat. După ce a umplut ulciorul cu apă, n-a mai știut calea de întoarcere, fiindcă uitase drumul pe care a venit. Zadarnic a încercat să se întoarcă la tatăl ei, acolo unde l-a lăsat, lângă lemne. A tot mers în neștire și a căutat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a ridicat. Să promoveze acea cultură populară labelizată de Organele de Educare Socialistă. Să înțeleagă pe deplin "comandamentulmmmm" reformulat cu tărie în 1984 de EL: Sursa de inspirație să fie izvorul viu al muncii, al vieții poporului nostru, nu ulcioarele, chiar aurite, care pot deforma realitățile. (Vii aplauze). A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi dătătoare de viață, constituie și va constitui întotdeauna singura sursă adevărată de inspirație pentru toți creatorii patriei noastre, care doresc să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]