2,479 matches
-
carte și mai ales a tiparului și pune în lumină rolul comerțului și al drumurilor comerciale în menținerea continuității culturale, între altele și prin circulația cărților. În colaborările la reviste științifice M. s-a mai oprit asupra unora dintre problemele umanismului transilvănean (Neue Erkenntnisse über den siebenbürgischen Humanisten Stephan Bergler. 1680-1783, 1989) și asupra unei probleme mai puțin investigate din cultura noastră: contribuția femeilor ca intermediari în circulația culturală. Pentru istoria literaturii comparate sunt demne de reținut și contribuțiile lexicografice: M.
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
Freamăt, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Povestea neauzită, București, 1968; Fiica lui Janus, București, 1975; Bună ziua, istorie, București, 1978; O fată imposibilă, București, 1985; Lacrima incașului, București, 1993; Jurnal absurd, București, 2001. Traduceri: Eva Curie, O viață închinată științei, umanismului și păcii - Marie Curie, pref. trad., București, 1987. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Freamăt”, GL, 1968, 12; Emil Manu, „Freamăt”, F, 1968, 8; Aura Pană, Discuții, IL, 1969, 5; Nichita Stănescu, De Felicia, O, 1981, 2; Virgil Nistor, „O fată imposibilă
MARINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
aceasta), M. tinde să ofere o descriere desfășurată a universului, care să corespundă în cât mai mare măsură ordinii ascunse. În concepția sa, tendința de atenuare a unor opoziții fundamentale, precum adevărat - fals, subiect - obiect, inert - viu, continuu - discret, știință - umanism, corespunde caracterului tot mai sincretic al culturii, care dă măsură ordinii universale. Demersul său euristic pornește întotdeauna de la clarificarea conceptelor, de la descrierea limpede a stadiului în care se află cercetarea în chestiunea abordată (cu o vastă erudiție, o precizie a
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
ființei umane în ideea supremă de divinitate e conceput volumul de interviuri Encuesta detrás de lo visible (1975), „în căutarea unei convergențe între știință, parapsihologie și literatură, în căutarea unui concept universal în stare să-l înlocuiască pe acela de «umanism» sau neoumanism ce apare, în viziunea autorului, opus creștinismului” (Marian Papahagi). De fapt, Vintilă Horia revine [cu La Septième lettre] nu numai spre o formă literară căreia unii scriitori moderni i-au redat o valoare incontestabilă, trecând peste neajunsurile unui
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
înscris în centrul vreunei comunități etnice, religioase, naționale, lingvistice”). Starea de multiplu minoritar îi furnizează libertatea alegerii lucide. Alături de cartea de debut, autorul așază alte două titluri de care va fi tentat să se despartă: Dialectică și estetică (1971) și Umanism: viziune și întruchipare (1978). Meritul lucrării dintâi, Romanul monumental și secolul XX, este că dezvăluie interesul autorului pentru ideea de sublim, deși interpretarea este datată într-o oarecare măsură și atinsă de „optimismul istoric” și de „monumentalismul” epocii. Analizele au
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
alunecării de mai târziu dinspre estetică înspre etică, înspre descrierea „moralităților” umane, plurale și ele, și contradictorii. Cea de-a doua secțiune a cărții reunește un studiu masiv despre Tudor Vianu și altul despre Wilhelm Worringer, din perspectiva dihotomiei frumos-sublim. Umanism: viziune și întruchipare pune laolaltă prefețele lui I. la antologiile pe care le-a alcătuit din Marx, Engels și Lenin, tocmai asamblarea acestor texte însemnând un compromis față de cerințele vremii. Interesantă, mai ales, este atitudinea autorului în raport cu feluritele oportunisme și
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
univers într-o carte, București, 1973; Alegerea lui iona, București, 1974; Lecții de estetică, București, 1974; Schiță pentru o estetică posibilă, București, 1975; Manual de estetică, București, 1976; Poveste cu Doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi, București, 1977; Estetica, București, 1978; Umanism: viziune și întruchipare, București, 1978; Secolul nostru cel de toate zilele, București, 1980; Hegel și arta, București, 1980; Nearta-artă, I-II, București, 1982-1985; Cariatide ale esteticii românești (în colaborare), București, 1982; Sublimul în estetică, București, 1983; Sublimul în artă (Un
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Vieții românești” la București, scriitorii ieșeni au simțit nevoia să se regrupeze în jurul lui M. Sadoveanu, pentru a oferi publicului un instrument cultural care să însemne totodată respingerea directă a unor tendințe politice manifeste de dreapta. Revista face astfel elogiul umanismului în articolul lui Vasile Maciu (Renovarea umanismului), luând ca reper literatura lui Romain Rolland , ca și în suită de articole semnate de G. Ibrăileanu (Literatura de mâine, Literatura momentului, Literatura viitorului). Tot G. Ibrăileanu va sublinia rolul important al femeilor
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
simțit nevoia să se regrupeze în jurul lui M. Sadoveanu, pentru a oferi publicului un instrument cultural care să însemne totodată respingerea directă a unor tendințe politice manifeste de dreapta. Revista face astfel elogiul umanismului în articolul lui Vasile Maciu (Renovarea umanismului), luând ca reper literatura lui Romain Rolland , ca și în suită de articole semnate de G. Ibrăileanu (Literatura de mâine, Literatura momentului, Literatura viitorului). Tot G. Ibrăileanu va sublinia rolul important al femeilor în viața socială, scriind pe această temă
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
Dessila, Dan Petrașincu, E.Ar. Zaharia, Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele beoțiene”. Publicația este mereu deschisă comentarii fenomenului literar străin, în special cel francez, prin materiale semnate îndeosebi de N.I. Popa (Fenomenul francez, Un nou umanism modern: literatura comparată). Poezia e ilustrata de G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Mihai Codreanu, Magda Isanos, Al. Ț. Stamatiad, G. Bărgăuanu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu, Ștefan Baciu, Iulian Vesper, Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
se distinge prin cercetările Eminescu. Cultură și creație (1976) și Eminescu și romantismul german (1986), o sinteză a preocupărilor sale de eminescologie fiind volumul din 1989, Eminescu. Viață, creație, cultură. Zoe Dumitrescu- Bușulenga s-a îndreptat deopotrivă spre cultura și umanismul Renașterii, ca în Valori și echivalențe umanistice (1973), Sofocle (1974) și Umanismul artelor (1975), reprezentând dezvoltarea unor sugestii generoase preluate de la Tudor Vianu. În ultimul deceniu la conducerea Institutului s-a aflat Dan Grigorescu, personalitate descinsă tot din „mantaua” lui
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
romantismul german (1986), o sinteză a preocupărilor sale de eminescologie fiind volumul din 1989, Eminescu. Viață, creație, cultură. Zoe Dumitrescu- Bușulenga s-a îndreptat deopotrivă spre cultura și umanismul Renașterii, ca în Valori și echivalențe umanistice (1973), Sofocle (1974) și Umanismul artelor (1975), reprezentând dezvoltarea unor sugestii generoase preluate de la Tudor Vianu. În ultimul deceniu la conducerea Institutului s-a aflat Dan Grigorescu, personalitate descinsă tot din „mantaua” lui Tudor Vianu. În Institut au continuat să se redacteze lucrări fundamentale. În
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
25 în Moldova, profund implicați în comerțul cu vite sau în vânzarea unor produse meșteșugărești pe piața poloneză sau otomană. Relațiile culturale întregesc sfera tematică, ca urmare a pătrunderii curentului umanist în Republica Nobiliară în condițiile schimbului reciproc cu patria umanismului, Italia. De altfel, influența polonă în spațiul cultural românesc a fost aceea care a contribuit substanțial la înnoirea societății românești în diverse planuri: istoriografic, religioase, înființarea de școli și tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și tipologii pentru a delimita fenomenul umanist românesc. Tranziția de la medieval la modern care ar fi avut loc între 1550-160037 - opinie asupra căreia autorul a revenit, între timp, considerând-o prea categorică - desprinderea de medievalitate 38, ar fi constituit temelia umanismului românesc. Al. Duțu vorbește de un umanism civic promovat de cărturarii epocii, definit drept o fază de reconsiderare a raporturilor tradiționale și de depistare de noi raporturi culturale, luând forma originală a unui „raționalism ortodox“39. Centre de cultură sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românesc. Tranziția de la medieval la modern care ar fi avut loc între 1550-160037 - opinie asupra căreia autorul a revenit, între timp, considerând-o prea categorică - desprinderea de medievalitate 38, ar fi constituit temelia umanismului românesc. Al. Duțu vorbește de un umanism civic promovat de cărturarii epocii, definit drept o fază de reconsiderare a raporturilor tradiționale și de depistare de noi raporturi culturale, luând forma originală a unui „raționalism ortodox“39. Centre de cultură sunt, la rândul lor, cancelarii princiare, tipografii, școli
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în brațele lor. Libertatea este aruncată peste bord, spre a construi o solidaritate „înălțătoare“, chiar dacă profund îndoielnică. De aici și până la slăvirea biciului e numai un pas. Această dimensiune terifiantă a • Vezi Mihai Dorin, Dilemele istoriografiei, în vol. Știință și umanism, Iași, 1985. • Idem, Civilizația românilor în viziunea lui Eminescu, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1998, p. 7-22. Vezi excelentele eseuri ale lui Martinez Estrada din vol. Radiografia pampei, București, Ed. Minerva, 1976, passim. mentalității mulțimilor este confirmată și de cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
demnitar, trezit acum la realitate și ostil puterii, ține un jurnal secret și decide să-și adăpostească periculosul manuscris tocmai la Adrian. Toate aceste agresiuni ale epocii îi leagă și mai mult pe îndrăgostiții ce au tăria să spere în umanism și dreptate. Împrejurări imprevizibile de ieri și de azi joacă rolul destinului, apropiind și despărțind oamenii în crepusculul sistemului comunist. Mă numesc Alzheimer, roman scris în Israel și apărut în 1995 la București, nu mai are aceeași incisivitate socială. Localizarea
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
românească e oricând mai mult decât utilă. Suntem, În mod evident, o comunitate cu un imaginar alterat, iar această deformare a mentalului nostru a fost intenționată. Scopul malformării noastre, niciodată ascuns, a fost crearea „omului nou” - monstruozitate finală a abjectului „umanism” de factură marxistă, care este prin excelență inuman. Un astfel de proces s-a derulat În majoritatea țărilor comuniste, pentru că premisa de bază a leninismului o constituie tocmai modificarea gândirii oamenilor, schimbarea de paradigmă ideologică - fie și prin distrugerea biologică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literaturii române. Cartea dedicată lui Ion Creangă este ca intenție o monografie a creației, deoarece demersul ei specific nu poate fi înțeles ca simplă reconstituire a vieții. Interpretând basmele și poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă, D.-B. subliniază etosul, umanismul și realismul lor de proveniență și factură populare, pentru a conchide că izvoarele și procedeele împrumutate din literatura anonimă îl plasează mai degrabă în vecinătatea realismului renascentist decât a celui critic, viziunea satirică și mijloacele clasice ale comicului satiric apropiindu
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
operă sugestii revelatoare, epilogul critic și istorico-literar evidențiind locul lor în ansamblul romanului englez. Sofocle și condiția umană (1974) conturează acele permanențe care conferă modernitate celui mai interesant analist al omului dintre marii tragici elini, real precursor al psihanalizei. Renașterea. Umanismul și destinul artelor (1975), ediție întregită a unei versiuni mai vechi (1971), conține cea mai împlinită imagine, elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
cea mai împlinită imagine, elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
ale literaturii comparate, refuzând clasificările anchilozante ale unui textualism excesiv. DAN GRIGORESCU SCRIERI: Contemporanul și vremea lui (în colaborare cu Savin Bratu), București, 1959; Ion Creangă, București, 1963; ed. București, 2000; Mihai Eminescu, București, 1963; Surorile Brontë, București, 1967; Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971; ed. București, 1975; Valori și echivalențe umanistice, București, 1973; Sofocle și condiția umană, București, 1974; Eminescu. Cultură și creație, București, 1976; ed. (Eminescu. Creație și cultură) București, 2000; Periplu umanistic, București, 1980; Itinerarii prin cultură
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
Eminescu, LCF, 1964, 4; Vladimir Streinu, „Ion Creangă”, VR, 1964, 2; Munteanu, Atitudini, 300-305; Ion Vlad, Lecturi constructive, Cluj-Napoca, 1975, 94-101; Ioan Alexandru, Eminescu în spațiul românesc, LCF, 1977, 2; Aurel Martin, Ethosul echilibrului, CNT, 1982, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, Umanismul și arta amphionului, RL, 1982, 25; Constantin Vișan, Convorbiri cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, O, 1982, 26; Mihai Zamfir, În sfârșit, monografia, VR, 1987, 1; Dan Grigorescu, Umanismul cărturarului, RITL, 1995, 3-4; Stan Velea, Împliniri comparatiste: „Eminescu”, RITL, 1995, 3-4; Velea, Universaliști
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
românesc, LCF, 1977, 2; Aurel Martin, Ethosul echilibrului, CNT, 1982, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, Umanismul și arta amphionului, RL, 1982, 25; Constantin Vișan, Convorbiri cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, O, 1982, 26; Mihai Zamfir, În sfârșit, monografia, VR, 1987, 1; Dan Grigorescu, Umanismul cărturarului, RITL, 1995, 3-4; Stan Velea, Împliniri comparatiste: „Eminescu”, RITL, 1995, 3-4; Velea, Universaliști, 131-139; Dicț. esențial, 272-274. St.V.
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
1969. Repere bibliografice: Al. Piru, O culegere de texte din secolul al XVIII-lea, RL, 1969, 15; Mihai Ungheanu, Peregrinarea cărților, RL, 1969, 25; Mircea Anghelescu, Al. Duțu, „Cărțile de înțelepciune în cultura română”, RL, 1972, 21; Ioana Em. Petrescu, Umanismul românesc în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]