770 matches
-
în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni și Căpățâneni-Ungureni; Cepari-Pământeni și Cepar-Ungureni; Oești-Pământeni și Oești-Ungureni; Berevoiești-Pământeni și Berevoești-Ungureni, etc. Urme ale ungurenilor se mai păstrează și în toponimice ca: Ungureni-Sat, (în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la Curtea-de-Argeș), Ungureanu-Valea Iașului, Ulița Ungurenilor, Râca. O serie întreagă de nume de localități din Muntenia amintesc de numele localităților din Transilvania din care proveneau ungurenii, fiind un fel de surori ale lor: Lisa, Poenari, Stâna Secelenilor, Bran( Căpățâneni), Galeș(Băduleț), patru toponimice Bârsești, etc. Un
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ale ungurenilor se mai păstrează și în toponimice ca: Ungureni-Sat, (în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la Curtea-de-Argeș), Ungureanu-Valea Iașului, Ulița Ungurenilor, Râca. O serie întreagă de nume de localități din Muntenia amintesc de numele localităților din Transilvania din care proveneau ungurenii, fiind un fel de surori ale lor: Lisa, Poenari, Stâna Secelenilor, Bran( Căpățâneni), Galeș(Băduleț), patru toponimice Bârsești, etc. Un termen care atestă coborârea ungurenilor din Transilvania este și numele satului <Râca>( rămas în toponimicele Râca-Veche, Râca-Nouă, Lacul Râchii). Acest
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de nume de localități din Muntenia amintesc de numele localităților din Transilvania din care proveneau ungurenii, fiind un fel de surori ale lor: Lisa, Poenari, Stâna Secelenilor, Bran( Căpățâneni), Galeș(Băduleț), patru toponimice Bârsești, etc. Un termen care atestă coborârea ungurenilor din Transilvania este și numele satului <Râca>( rămas în toponimicele Râca-Veche, Râca-Nouă, Lacul Râchii). Acest termen apare și în regiunea Târnavelor cu sensul de <groapă mică, făcută în pământ> cu scopul de a marca limitele unei proprietăți. În alte regiuni
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
că mai e o localitate cu acest nume, tocmai în nordul Maramureșului, la granița cu Ucraina, precum și un pârâiaș care se varsă în Ruscova, cu numele împrumutat de la această localitate. Și localitatea Râca din Maramureș are aceeași origine- de la ciobanii ungureni ce mergeau cu turmele și în Nord, pe ambii versanți ai Carpaților., dar sensul de <ceartă> în acele locuri e necunoscut. La origine, <rika>- cu sensul de gaură, crăpătură, linie de demarcație, are corespondențe într- serie de limbi indo-eoropene cu
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
astăzi), cam în următoarea schemă: Între Râca-Nouă de pe noul amplasament și Râca-Veche de pe vechiul amplasament era un drum care le lega pe lângă Fașa bisericii, numit drumul moștenesc care avea legături directe cu Odaia-Veche, apoi cu Moștenii, cu neamurile lor : Popii, Ungurenii, Pernii, Buleștii, Bataleștii etc. În anul 1970 profesorul Penescu Athanasie cu Popescu Victor , tehnucuan-agronom, au adus de pe vechea vatră din curtea fostei biserici din Râca de la Strâmba, Crucea care a pus bazele înființării comunei pe care scria cu litere chirilice
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
(n. 30 august 1938, Ungureni, județul Botoșani - d. 20 decembrie 2012, Iași) a fost un psiholog, inițiator de școală în psihologia socială, profesor emerit al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. a urmat școala primară și gimnaziul în comuna natală și apoi cursurile liceale la
Adrian Neculau () [Corola-website/Science/328191_a_329520]
-
Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni, județul Botoșani - d. 1974, Iași) a fost un pedagog român, întemeietorul și animatorul Căminului Cultural și al Universității Populare de la Ungureni, unul dintre puținele experimente românești reușite în domeniul educației adultului. Eugen D. Neculau s-a născut în satul Ungureni
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni, județul Botoșani - d. 1974, Iași) a fost un pedagog român, întemeietorul și animatorul Căminului Cultural și al Universității Populare de la Ungureni, unul dintre puținele experimente românești reușite în domeniul educației adultului. Eugen D. Neculau s-a născut în satul Ungureni în anul 1900. A urmat studiile primare în satul natal și cele gimnaziala și liceale la Liceul „Grigore Ghica voievod” din
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
Ungureni, județul Botoșani - d. 1974, Iași) a fost un pedagog român, întemeietorul și animatorul Căminului Cultural și al Universității Populare de la Ungureni, unul dintre puținele experimente românești reușite în domeniul educației adultului. Eugen D. Neculau s-a născut în satul Ungureni în anul 1900. A urmat studiile primare în satul natal și cele gimnaziala și liceale la Liceul „Grigore Ghica voievod” din Dorohoi și la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla. Simțul datoriei față de cei din rândurile cărora provine, sentiment care îl
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
predat la Seminarul „Pimen mitropolitul”, la Liceul „Grigore Ghica voievod” din Dorohoi și la Școala Normală din Șendriceni. În 1927 reușește să finalizeze un proiect pe care îl inițiase încă din perioada studenției, în 1924: înființarea unui Cămin Cultural la Ungureni, instituție care inițial a fost subordonată Fundației culturale conduse de Dimitrie Gusti. Între 1929-1948, deși în prima jumătatea a acestei perioade a continuat să locuiască la Ungureni, a fost profesor de pedagogie și filosofie la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
îl inițiase încă din perioada studenției, în 1924: înființarea unui Cămin Cultural la Ungureni, instituție care inițial a fost subordonată Fundației culturale conduse de Dimitrie Gusti. Între 1929-1948, deși în prima jumătatea a acestei perioade a continuat să locuiască la Ungureni, a fost profesor de pedagogie și filosofie la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași. Obțienerea unei burse îi permite să urmeze o specializare la Paris, în 1930. În 1936, cu mari eforturi, reușește să înființeze Universitatea Populară de la Ungureni, unul dintre
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
locuiască la Ungureni, a fost profesor de pedagogie și filosofie la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași. Obțienerea unei burse îi permite să urmeze o specializare la Paris, în 1930. În 1936, cu mari eforturi, reușește să înființeze Universitatea Populară de la Ungureni, unul dintre puținele experimente românești reușite în domeniul educației adultului. Din 1938 se stabilește cu familia la Iași, locuind într-o casă parohială a bisericii „Sfântul Gheorghe” - Lozonschi. Activează ca profesor la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași dar continuă
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
în domeniul educației adultului. Din 1938 se stabilește cu familia la Iași, locuind într-o casă parohială a bisericii „Sfântul Gheorghe” - Lozonschi. Activează ca profesor la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași dar continuă să participe la activitățile inițiate la Ungureni. În 1940 obține doctoratul în pedagogie, iar în 1944 obține titlul de Doctor în Litere și Filosofie cu teza " Condițiile și perspectivele unei pedagogii a satului românesc", teză realizată sub îndrumarea lui Ion Petrovici. Perioada de după război a fost dificilă
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
în pedagogie, iar în 1944 obține titlul de Doctor în Litere și Filosofie cu teza " Condițiile și perspectivele unei pedagogii a satului românesc", teză realizată sub îndrumarea lui Ion Petrovici. Perioada de după război a fost dificilă: activitatea Universității Populare din Ungureni a fost interzisă iar posturile didactice în care a fost numit erau la diferite școli de cartier din Iași. S-a pensionat la 1 ianuarie 1959, însă a continuat să studieze și să redacteze un număr important de manuscrise. Cu
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
să studieze și să redacteze un număr important de manuscrise. Cu câteva luni înainte de moarte sa, în 1974, a depus o parte însemnată a documentelor personale și a manuscriselor la Arhivele Statului din Iași, documente ce constituie Fondul „Universitatea Populară Ungureni” și Fondul personal „Eugen D. Neculau”. a fost unchiul universitarului ieșean Adrian Neculau. a publicat numeroase studii și articole în revistele "Cronica", "Anuarul de lingvistică și istorie literară", "Revista de pedagogie", "Revista de etnografie și folclor", "Îndrumătorul cultural", "Magazin Istoric
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
superioare erau cele prin valea Zalăului și Poarta Meseșeană., ultima reprezentând cea mai importantă cale de trecere. Amintirea limitei militare și politice reprezentată de Poarta Meseșului persistă și actual, prin denumirea locuitorilor de la vest de această linie cu apelativul de "ungureni" și a celor dinspre este "ardeleni". Prin "Poarta Meseșului" trecea odinioară drumul tradițional al sării.
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
SENAT Darie Gheorghe Cristian - inginer Osman Narcis - economist Cîrnu Marian - economist Maringic Ștefan - căpitan specialist Ilie Laurențiu - tehnician constructor nave Muscoiu Florin - topograf Ciovei Sofia - pensionar, fost profesor CLUJ CAMERA DEPUTAȚILOR Giurgiu Mircia - lector universitar Someșfălean Narcis Viorel Florin - economist Ungurean Bogdan - agent bursă Crișan Alexandru Vlad - manager securitate Balc Mihai Bogdan - economist Lungu Paula Ioana - administrație publică Constantinescu George - manager asigurări SENAT Cordoș Alexandru - senator, profesia - jurist Ștefan Constantin Dănuț - informatician Mitea Liviu Mircea - pensionar, fost economist Bica Corina - asistență
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]
-
nivelul opiniei publice. Trebuie să fiți obosită după zborul prin Europa. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Trebuie să fiți obosită după zborul prin Europa. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la început. Avem trei
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu Andone Alelei! pe când eram Om întreg de mă luptam Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de lifteni Și de falnici ungureni! Iar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână De o sabie păgână; Dar n-a căzut numai ea A căzut și mâna mea Cu păgânu-alături!... De atunci n-am ce să fac C-am ajuns un biet
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]