KorAP: Find »[drukola/base=unionist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...52 >

1,279 matches

Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228

I. CUZA Elev: ALEXA ANA MARIA, clasa a X-a C Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA Problema românească a devenit o problemă europeană cu prilejul Congresului de pace de la Paris (1856) în cadrul căruia Marile Puteri s-au împărțit în două categorii: unioniste și antiunioniste. Puterile europene și-au stabilit atitudinea față de unirea Principatelor Române în funcție de interesele lor economice, politice și strategice. Unirea a fost susținută cel mai mult de către Franța care prin sprijinirea naționalităților încerca să își restabilească prestigiul european compromis odată cu

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
trimis o telegramă contelui Walewski, ministrul de externe al Franței. În această telegramă, Victor Place menționa că unirea reprezintă dorința generală a românilor iar alegerile din Moldova s-au desfășurat în conformitate cu legile: „alegerea colonelului Cuza reprezintă triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, moldovenii dovedind că sunt la înălțimea speranțelor ce s-au pus în ei”. După alegerea din 24 ianuarie 1859, Victor Place adăuga că aceasta este „expresia cea mai adevărată a sentimentului național” iar

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
pusă sub supravegherea unui organism internațional, anume Comisia Europeană a Dunării. Cu prilejul Congresului de pace de la Paris, problema românească a devenit o problemă europeană. În privința unirii Moldovei cu Țara Românească, Marile Puteri s-au împărțit în două categorii: puterile unioniste (Franța, Rusia, Sardinia, Prusia) și puterile antioniste (Austria, Imperiul Otoman). În cadrul Congresului, Anglia s-a pronunțat în favoarea unirii dar apoi și-a schimbat atitudinea. Chestiunea națională română a fost singura care și-a aflat un început de rezolvare la Congresul

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
în guvernul Moldovei a persoanelor separatiste, cunoscute pentru înclinațiile favorabile Imperiului Otoman și Austriei. Caimacamii din Moldova (Teodoriță Balș și Nicolae Vogoride) au fost unelte docile Austriei. În această situație, Austriei i-a fost ușor să acționeze în vederea înlăturării ziarelor unioniste. Astfel, sub presiuna Austriei, Imperiul Otoman a suspendat ziarul „Steaua Dunării”. Intervenția Austriei în treburile interne ale Moldovei reies foarte clar dintr-un raport din 20 mai 1857 trimis de Lannoy Godel (trimisul Austriei în Moldova) către Boul (ministrul de

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
noastre.” Înaltul firman al Imperiului Otoman a fixat alegerile pentru Adunările Ad-Hoc pentru data de 12 iulie 1857. Austria și-a propus să acționeze pentru falsificarea alegerilor din Moldova deoarece aici influența sa era mult mai mare. În același timp, unioniștii din Moldova erau mai activi decât cei din Țara Românească. Nicolae Vogoride a falsificat listele electorale din Moldova. În aceste condiții, mișcarea unionistă din Moldova și-a intensificat acțiunile, înaintând un protest și Comisiei Europene în care solicitau anularea listelor

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
acționeze pentru falsificarea alegerilor din Moldova deoarece aici influența sa era mult mai mare. În același timp, unioniștii din Moldova erau mai activi decât cei din Țara Românească. Nicolae Vogoride a falsificat listele electorale din Moldova. În aceste condiții, mișcarea unionistă din Moldova și-a intensificat acțiunile, înaintând un protest și Comisiei Europene în care solicitau anularea listelor falsificate care erau considerate drept „o insultă adusă majestății Tratatului de la Paris, drepturilor poporului Moldovei, justiției, umanității.” Într-o scrisoare adresată contelui Walewski

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
Paris, drepturilor poporului Moldovei, justiției, umanității.” Într-o scrisoare adresată contelui Walewski de către Victor Place (trimisul Franței), acesta din urmă vorbea despre proporțiile mușamalizării listei electorale de către Vogoride, menționând că din peste 40 000 de electori erau eligibili doar 4658. Unioniștii au contracarat publicând corespondența secretă a lui Vogoride care primise instrucțiuni secrete de la reprezentanții Austriei. Demisia colonelului Al. I. Cuza din postul de pârcălab de Galați a fost una dintre cele mai importante manifestări ale protestului împotriva falsificării listelor electorale

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
prin crearea unor instituții similare în fiecare Principat. Britanicii au fost de acord să-l „sfătuiască” pe sultan să anuleze alegerile din Moldova și să organizeze altele. Noile alegeri au fost organizate în septembrie 1857 și au fost câștigate de către unioniști. Rezoluțiile celor două adunări solicitau: unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat numit România, aducerea pe tronul noul stat a unui prinț dintr-o dinastie europeană, respectarea autonomiei și neutralității teritoriului românesc și formarea unei Adunări Legislative din

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
a scăzut din intensitate. Acțiunile ei vizează controlul căimăcămiei sau diverse aspecte legate de vize. Austria încearcă să influențeze numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
numirea în căimăcămia celor 3 din Moldova a unor persoane cunoscute pentru atitudinea antiunionistă. Încercările sale eșuează: doi dintre caimacami sunt unioniști (V. Sturza și Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste. Alegerile pentru domnii români au reprezentat un pas decisiv pentru înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, reprezenta o încălcare a prevederilor Convenției de la Paris (1858) și deschidea „politica faptului

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740

nemusulmani. știm ce exaltare simbolică a primit Kosovo din partea naționalismului sîrb și cum acesta a reaprins naționalismul celorlalte etnii, conflictele armate fiind duse cu binecuvîntarea responsabililor religioși. în Irlanda de Nord, pînă în 2007, cînd au acceptat un compromis politic cu catolicii, unioniștii conduși de Ian Paisley și de Biserica Prezbiteriană liberă au exploatat discursul calvinist despre predestinare pentru a susține că protestanții formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca bază

STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365

stat: „cum vedem, odată cu nașterea unui nou stat, cu numele România, apare și povestea (minciuna) cum că o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat și anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat o variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie și

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
aplicat o variantă monstruoasă a unirii, discriminatorie și păgubitoare pentru moldoveni. În urma acestei manevre, moldovenii au fost aduși în casă nouă nu ca stăpâni de rând cu românii, dar în calitate de chiriași anonimi lipsiți de orice drepturi. Datorită poziției trădătoare a unioniștilor din Principatul Moldovei, moldovenii au fost lipsiți chiar și de dreptul de a purta în continuare numele lor de neam tradițional istoric - moldoveni, de a-și numi limba cu numele strămoșesc - moldovenească, iar românii vor fi liberi în toate acțiunile

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Moldovan, din limba moldovenească, numele Moldova sunt tot atât de sfinte, scumpe și dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic Român, expresia limba română, numele România pentru populația majoritară din România”. Vorbește despre „un totalitarism al filo-românilor, al unioniștilor”, care au ca scop lichidarea independenței Republicii Moldova, „susținuți de cercuri unioniste de dincolo de Prut”. „Numai la noi în Moldova, nicăieri în altă parte, presa tipărită și cea electronică, finanțate de guvern, își permit să scrie și să vorbească defăimător despre

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic Român, expresia limba română, numele România pentru populația majoritară din România”. Vorbește despre „un totalitarism al filo-românilor, al unioniștilor”, care au ca scop lichidarea independenței Republicii Moldova, „susținuți de cercuri unioniste de dincolo de Prut”. „Numai la noi în Moldova, nicăieri în altă parte, presa tipărită și cea electronică, finanțate de guvern, își permit să scrie și să vorbească defăimător despre poporul, pâinea căruia i-o mănâncă”. O formulare suspect de asemănătoare

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Nistru trece printr-o gravă criză de identitate. Deși similitudinea dintre limba română și proclamata limbă „moldovenească” este evidentă, interese politice dar și sechele ale trecutului și obișnuința obedienței față de un for superior scindează clasa politică și vârfurile intelectualității. Curentului unionist românesc firesc, întemeiat pe trecutul istoric comun și pe factorii actuali de apropiere, i se opune o puternică orientare de păstrare a independenței și suveranității statale, cucerite în 1991. Independență doar aparentă, pentru că, în actualele condiții geopolitice, aservirea economică a

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531

său fiind acuzat că și-a depășit atribuțiile, deoarece sar fi pronunțat În favoarea unirii și s-ar fi amestecat În unele intrigi interne. Belgia a fost bănuită de tatonarea terenului În vederea admiterii candidaturii contelui Filip de Flandra pe tronul Principatelor. Unioniștii moldoveni Își propuneau să realizeze unirea Principatelor și să obțină apoi neutralitatea statului după modelul Belgiei. Încă din anul 1846 Mihail Sturdza I-a mărturisit consuluilui francez la Iași, Huber, intenția sa de a realiza din cel două țări românești

SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

accepta dreptul dat Porții și Puterilor garante de a stabili organizarea internă a Principatelor, în condițiile în care și sub fanarioți, după cum arăta o broșură scrisă de Constantin Hurmuzaki și Ioan Maiorescu, acestea s-au bucurat de autonomie legislativă. Caimacamii unioniști moldoveni au mers chiar mai departe, dând dispoziții prefecților să fie puse în aplicare prevederile articolului 10 al „tratatului” încheiat la 1634 între Vasile Lupu și Mahomed al IV-lea, în care se prevedea că turcii care vin cu scrisori

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
monopolizat atenția diplomației britanice spre alte zone geografice, determinând o poziție mai conciliantă în problema unirii Principatelor. Noile alegeri din Moldova, refăcute la 20 septembrie 1857 de același Vogoride care devenise, potrivit lui Place, „strict imparțial”, au dat câștig de cauza unioniștilor. Austria și Turcia au primit aceasta veste cu resemnare, doar Clarendon s-a arătat îngrijorat, întrebându-se dacă o unire sub un domnitor pământean nu ar fi reprezentat cea mai bună soluție la care se putea spera. La 4 mai

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și Gardner, care se temeau ca noul stat să nu intre sub tutela Rusiei, aceștia remarcând că o mare parte a marii boierimi împărtășea sentimente filoruse, nu atât din sinceritate, cât pentru a-și păstra privilegiile. Colquhoun îi califica pe unioniști ca fiind niște „visători și utopiști”. Pe de alta parte, Stratford nu privea cu ochi buni o apropiere franco-rusă în chestiunea română, aceasta eventuală „monstruoasă alianță” riscând să amenințe supremația engleză în Balcani și Orientul Apropiat, anulând avantajele strategice obținute

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
relații bune cu domnitorul Grigore Ghica sau, mai bine spus, caracterizate de absența unor conflicte deschise, în timp ce cele cu personalitățile politice din Moldova timpului pot fi caracterizate ca amiabile. El a avut o atitudine mai curând pasivă decât ostilă față de unioniști, căutând să se abțină de la orice imixtiune în cursul evenimentelor, spre deosebire de majoritatea colegilor săi din corpul consular, care s-au remarcat printr-un partizanat fățiș, după cum el însuși mărturisește. Atunci când nu voia să asiste la un eveniment major, pretexta, ca

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
pe Charles Alison, pentru a strânge informații mai detaliate despre situația de acolo și pentru al sfătui pe caimacam să adopte o poziție fermă față de Partida națională. Pe de alta parte, consulii englezi din Galați sau Brăila ajutau indirect pe unioniști. După cum afirma Lupu Costache, Alecu Cuza ar fi reușit să determine pe „consulul englez de acolo (Galați) sau de la Brăila” să acorde lui Andrei V. Ionescu „patenta de supus englez”, acesta devenind astfel „posta” unionistă a ținutului, pe unde treceau

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sau Brăila ajutau indirect pe unioniști. După cum afirma Lupu Costache, Alecu Cuza ar fi reușit să determine pe „consulul englez de acolo (Galați) sau de la Brăila” să acorde lui Andrei V. Ionescu „patenta de supus englez”, acesta devenind astfel „posta” unionistă a ținutului, pe unde treceau toate hârtiile unioniste, corespondența și ziarele din Occident, altfel confiscate de oamenii lui Vogoride. în luna martie 1857, soseau la București comisarii celor șapte Puteri garante, între care se afla și Sir Henry Lytton Bulwer

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]