2,900 matches
-
relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor", socotind că sensul unei interpretări nu este ascuns în opera de interpretat, dar nici în mintea interpretului, socotea că sensul se naște în zona de întâlnire dintre orizontul acestei opere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Duțu M., 1989). În „anii” 80 la nivelul programelor și a recomandărilor UNESCO s-au constituit noile educații între care și educația ecologică. „Acestea (noile educații) sunt răspunsuri ale sistemelor educative și ale pedagogiei la o problematică emergentă caracterizată prin universalitate, globalitate, pluridisciplinaritate și gravitate” (Văideanu G., și colab., 1986). Lista noilor educații, cuprinde (Văideanu G., și colab., 1986; Duțu M., 1989; Palicica și colab., 2007): - educația ecologică/relativă pentru mediu; - educația pentru pace și cooperare; - educația pentru participare și democrație
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Octavian Goga (Coșbuc), cu un răspuns de G. Bogdan-Duică (1923): Mihail Sadoveanu (Poezia populară), cu un răspuns de G. Bogdan-Duică (1923). Seria a treia a „Memoriilor” debutează în anul 1924 și aduce nume noi și o mai mare deschidere spre universalitate. Se observă efortul de lărgire a interesului științific, îndreptat acum și asupra metodologiei comparatiste și o atenuare a etnocentrismului cultural. Apar studii în limbi străine: Ramiro Ortiz (Leopardi e la Spagna, t. I, 1924; Goldoni e la Francia, t. III
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în favoarea artei autentice, Bassarabescu constată cu luciditate că „de câte ori dl Sadoveanu a realizat ceva consistent, fără voia sa depășește granițele înguste ale curentului în care era înglobat”. Ceva mai târziu, Mihail Dragomirescu va aplica o schemă oarecum rigid-reductivă în aprecierea „universalității” scriitorilor români, din obsesiva tendință de surmontare a complexului de cultură mică. El va supune scrisul unor autori fundamental diferiți (Eminescu, Caragiale, Alecsandri) procustianei ecuații „fond-formă-armonie”, în studiile Eminescu - poet universal, Caragiale în poezia lumii și Vasile Alecsandri în poezia
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Însă MODA nu se mai reduce la luxul persoanei. Materialul vieții a devenit obiectul unui progres general și a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită. Fiecare dintre trebuințele noastre a dus la crearea unei adevărate enciclopedii, iar viața noastră animală depinde de universalitatea cunoștințelor umane. Rezultă de aici că, dictând legile eleganței, moda a ajuns să Îmbrățișeze toate artele. Ea este deopotrivă principiul tuturor lucrurilor și lucrărilor. Și tot ea, prin consimțământul unanim, va pecetlui o descoperire sau va influența invențiile care sporesc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de mobile, cai, oameni, trăsuri, pentru a termina cu un tratat despre arta de a primi oaspeți fie În oraș, fie la țară, precum și despre arta de a se comporta În vizită. În felul acesta, vom fi reușit să cuprindem universalitatea celei mai vaste dintre toate științele: aceea care ocupă toate momentele vieții noastre, care ne conduce toate acțiunile zilei și ne asigură somnul; deoarece tot ea domnește până și În liniștea nopților. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Principii generale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
publicat volumele Inflația din economia românească în tranziție (1999), A Treia Romă. Despre capitalism, America și criza din anul 2007 (2010). Criza e în noi (2010). Colaborator permanent al revistei Dilema Veche. Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului (c) 2015, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN România, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CHIRIȚESCU, DOREL DUMITRU / Dorel Dumitru Chirițescu; pref.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
74 7317.1 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in Romania DOREL DUMITRU CHIRIȚESCU Fețele monedei O dezbatere despre universalitatea banului Prefață de Silviu CERNA Postfață de Tiberiu BRĂILEAN INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Volumul a apărut cu sprijinul: Asociația Club Rotary, Târgu Jiu ARG Financial Service SRL SC Beroe SRL SC Seres ProdCom SRL SC Andreea Cristina SRL CUPRINS Prefață (Silviu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
consecință, vom spune că există o serie de alternative, cu grade diferite de dezirabilitate, în ceea ce privește viziunea și practica managerială asupra „postului”. Postul nu este o cerință intrinsecă a unei întreprinderi (instituții lucrative). El nu are caracter de mentalitate valorică, de universalitate și eficacitate în sine. Conceperea posturilor, mai corect a structurii unei instituții pe bază de posturi nu este o activitate „tehnică”, de aplicare a unor reguli cu caracter de universalitate și obiectivitate. În sisteme manageriale diferite, în viziuni diverse asupra
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
instituții lucrative). El nu are caracter de mentalitate valorică, de universalitate și eficacitate în sine. Conceperea posturilor, mai corect a structurii unei instituții pe bază de posturi nu este o activitate „tehnică”, de aplicare a unor reguli cu caracter de universalitate și obiectivitate. În sisteme manageriale diferite, în viziuni diverse asupra locului și rolului omului în activitatea unei instituții, se elaborează politici deosebite față de structura pe posturi. Să ne amintim (capitolul 1) de ceea ce spunea Alfred D. Chandler, și anume, că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Din această perspectivă, antropologia ar trebui să fie un demers de tip hermeneutic, axat pe interpretarea și reconstruirea subiectivă a unui univers de sensuri, un demers care nu poate conduce la generalizări, la legi și la teorii cu pretenții de universalitate. Prin conținutul și scopul său, această carte se plasează „dincolo” de dezbaterile cu caracter epistemologic. Lucrarea de față se dorește a fi un instrument pentru cei care vor să se inițieze În studiul mitului și ritului: Înainte de a-și exercita
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiul În relații complexe cu alte tipuri de acțiuni sociale și, implicit, de categorii culturale: vânătoarea, războiul, practicile agrare. Formula lui Detienne și Vernant (1979, p. 17), deși Întemeiată pe analizarea sistemului de sacrificii din Grecia antică, are valoare de universalitate: Ca o regulă generală, nu se oferă niciodată zeilor animale sălbatice. ș...ț Împotriva animalelor sălbatice Cetatea declanșează războiul. Ea nu sacrifică și nu consumă decât animale domestice. Grecii Împart lumea animală În două: animalele vânate pentru pagubele pe care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de a explica, printr-un singur gest, o mare diversitate de manifestări istorice, culturale și psihologice. Acest lucru justifică succesul său În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
România. Cel dintâi, Conceptul de literatură universală și comparată (1967), oricât ar părea de neomogen din punct de vedere tipologic și tematic, este unitar în concepție. Studiile teoretice referă lămuritor asupra conceptului în lumina ultimelor cercetări, asupra criteriilor generale ale universalității, virtuale și reale, și a categoriilor lor active - difuziunea, influențele și paralelismele. Cercetarea informează asupra principalelor direcții de investigare, cât și asupra tendințelor care vizează extinderea abordării sistematice și istoric-filologice. D. pune în acest sens accentul pe orientarea spre stilistică
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
unanimitate de vederi, fac din Principii de literatură comparată o contribuție notabilă în contextul studiilor de specialitate. În sfârșit, în ultimul volum, Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale (1973), pornind de la convingerea că aspectele naționale ale curentelor literare le asigură universalitatea, D. respinge cele două abordări antinomice, unilateralizante, potrivit cărora există fie numai curente internaționale, care dezvoltă eflorescențe în zonele de contact, fie numai curente naționale. Autorul se situează conciliant undeva la mijloc, admițând întrepătrunderea celor două extreme înlăuntrul fenomenului de
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
în Scythia Minor Tabloul religios al ținutului dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră, în vremea Principatului, se prezenta plin de "complexitate și varietate" (D. M. Pippidi), "vitalitatea" vechilor credințe împletindu-se cu aspirații și tendințe noi, orientate către "monoteism și universalitate". În Scythia, lupta dintre vechea și noua religiozitate, în secolul al IV-lea, nu este prezentă în inscripții, dar alte mărturii fac referire la această luptă inevitabilă. La începutul Dominatului (după 284), în Scythia, acest tablou nu se schimbă, păgânismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
2000), este vădită cumpăna dreaptă a judecății, criticul căutând de fiecare dată a pune în lumină elementul de originalitate al studiilor de eminescologie în raport cu ansamblul cercetărilor în domeniu și pledând pentru un Eminescu mereu înnoit, într-un context larg de universalitate. Volumul Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998) este alcătuit dintr-o suită de studii aplicate la poezia, proza și teatrul eminescian, opera lui Eminescu fiind privită ca un întreg. Criticul surprinde relația hermeneutică de la parte la întreg, întrucât el crede
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
constata că în multe cazuri suntem parte a mediului care le-a învățat pe anumite persoane să acționeze în acest fel! Așadar, dacă vrem să schimbăm modul în care acționează acestea, trebuie să schimbăm modul în care acționăm noi. Recunoașterea universalității regulilor comportamentale ne mai ajută să înțelegem că suntem tot atât de mult un produs al mediului nostru pe cât sunt și ele. Putem înțelege acum adevăratul sens al expresiei: „Iată-mă în fața voastră, prin mila lui Dumnezeu”. Se înțelege că, dacă am
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
pe baza unei movibilități oarecare a sufletului. Precum cred mulți că au în imaginațiunile lor naturale și vii măsura (Masstab) pentru cugetări filozofice și facultățile de-a judica și asupra cugetărilor, fără ca mai înainte să fi ridicat la libertate și universalitate cugetarea lor naturală prin educațiunea cugetărei filozofice; tot așa cred cei mai mulți cari se-ncearcă în artea dramatică că au găsit deja într-o elasticitate oarecare a simțirei, într-o iritațiune momentană a fantaziei, mijloace pentru reprezintarea unui caracter poetic. Eu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
modul individual al manifestațiunei sale, în traiul său, totodată și reprezintante a unei direcțiuui universale. El ne descopere împreună cu asta elemente esențiale ale naturei noastre omenești cari ajung la o espresiune cu totul individuală. Momentul întîi singur ar arăta o universalitate de speție (Gattungsallgemeinheit) abstractă care n-are pentru noi viață reală, adică nu are adevăr. Momentul (? ) (das Moment ) cel de-al doilea izolat ne-ar arăta (moțiunea, mișcarea) agitarea întîmplătoare a vieței unui singur individ, fără ca aceea să ni reprezinte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau cu subordinarea vieței individuale ne prezintă figurele acelea în cari individualul a nimicit și a mistuit idealitatea și generalitatea, astfel încît ele în aparițiunea lor nu satisfac totodată și natura noastră ideală. Pe când cele dentîi sau se pierd în universalitatea reflecțiunei și a retoricei, sau înceată chiar de-a esista ca oameni vii, cele din urmă sau ating simpla contrafacțiune (fotografie) a vieței ordinare, sau degenerează cu totului tot în copii a realităței ordinare în care idealul s-au stins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
manifestațiuni de viață în care se discompune acest simțământ {EminescuOpXIV 261} și prin care el abia e un întreg ce (se ține) coerează între sine. Pe acest stadiu întîi a simțirei lirice lucrul va rămânea, bun numai întru reprezintarea unei universalități abstracte, fără ca să ni se poată întrupa vrodată într-o personalitate individuală. Vom privi așadar într-adevăr sufletele generale ale simțirei omenești, care le simțim oarecum plutind în jurul nostru, însă le vom privi ca pe unele cari și-au lăsat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin acesta mărginirea reală a pământului, adică a suprafeței sale; și, deși în privirea celora ce acest plan conține voi putea neștiutor să fiu, totuși n-o voi fi în privirea cuprinsului ce-l conține, a mărimei și marginelor lui. Universalitatea tuturor obiectelor celor pentru cunoștința noastră posibile ni pare un plan șes care are orizontul său aparent, adică ceea [ce] cuprinde întreagă întinderea sa și a fost numit de noi noțiunea rațională a totalității necondiționate. De-a ajunge acest orizont
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]