1,675 matches
-
o revoluție în special de natură romantică, o necesitate de materializare a interpretărilor oferite grotescului prin pictură, literatură, muzică, coregrafie ș.a.m.d. De cele mai multe ori descris succinct drept antiteză a frumosului, de altfel un concept cu tot atât de multe valențe, urâtul poate fi înțeles ca o dilemă a personajului artistic romantic, frământat de imposibilitatea de a explica fenomenele si lucrurile care îi apăreau respingătoare. Astfel, definirea urâtului a devenit, în timp, posibilă în cel mai comun mod prin tratarea lui “ca
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
descris succinct drept antiteză a frumosului, de altfel un concept cu tot atât de multe valențe, urâtul poate fi înțeles ca o dilemă a personajului artistic romantic, frământat de imposibilitatea de a explica fenomenele si lucrurile care îi apăreau respingătoare. Astfel, definirea urâtului a devenit, în timp, posibilă în cel mai comun mod prin tratarea lui “ca pe un termen relativ, în raport cu o altă noțiune. Această altă noțiune este cea a frumosului, căci urâtul nu există decât în măsura în care există frumosul, care exprimă premisele
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fenomenele si lucrurile care îi apăreau respingătoare. Astfel, definirea urâtului a devenit, în timp, posibilă în cel mai comun mod prin tratarea lui “ca pe un termen relativ, în raport cu o altă noțiune. Această altă noțiune este cea a frumosului, căci urâtul nu există decât în măsura în care există frumosul, care exprimă premisele sale positive” (Karl Rosenkrantz). Constituind esența conflictuală a numeroase opere din literatura română precum și cea universală, ideea de urât provoacă o automantă trimitere mentală, însoțită de cele mai multe ori și de vizualizare
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
și latura psihologică, imaginativă, comportamentală sau sufletească a omului, indiferent de perioada sau curentul în care se încadrează. Deformarea fizică sau morală a personajelor literare implică stabilirea unei contradicții cu universal diegetic al operei ce include întreaga distribuție a actanților, urâtul reprezentând dezacordul cu normalitatea și, de cele mai multe ori, este ascuns sau acoperit. Arta îmbrățișează antiteza frumosului, a sublimului și idealului sub forma unei individuale surse de creație, urâtul fiind analizat, descris, materializat, sugerat de artiști de diferite domenii prin opere
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
contradicții cu universal diegetic al operei ce include întreaga distribuție a actanților, urâtul reprezentând dezacordul cu normalitatea și, de cele mai multe ori, este ascuns sau acoperit. Arta îmbrățișează antiteza frumosului, a sublimului și idealului sub forma unei individuale surse de creație, urâtul fiind analizat, descris, materializat, sugerat de artiști de diferite domenii prin opere picturale precum faimoasele portrete ale lui Francisco de Goya și ale lui Honoré Daumier, clasice povestiri ce paralelizează frumusețea și urâtul precum Frumoasa și Bestia, sau, în literatura
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
sub forma unei individuale surse de creație, urâtul fiind analizat, descris, materializat, sugerat de artiști de diferite domenii prin opere picturale precum faimoasele portrete ale lui Francisco de Goya și ale lui Honoré Daumier, clasice povestiri ce paralelizează frumusețea și urâtul precum Frumoasa și Bestia, sau, în literatura română, Povestea Porcului, Povestea lui Harap-Alb ale prozatorului Ion Creangă și numeroase opere dramatice sau comice ale clasicului dramaturg I.L.Caragiale. În căutarea unei modalități de explicare a fapului că tot ceea ce este
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
numeroase opere dramatice sau comice ale clasicului dramaturg I.L.Caragiale. În căutarea unei modalități de explicare a fapului că tot ceea ce este diform, monstruos nu reprezintă doar un produs al degenerării aspectelor armonioase, perfecte, a fost dezvoltată o estetică a urâtului. Acest ansamblu de interpretări și colecții de opere susține necesitatea cercetării permanente a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
explicare a fapului că tot ceea ce este diform, monstruos nu reprezintă doar un produs al degenerării aspectelor armonioase, perfecte, a fost dezvoltată o estetică a urâtului. Acest ansamblu de interpretări și colecții de opere susține necesitatea cercetării permanente a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în discuție controversatele origini ale conceptului de “urât” prin analiza sa, Istoria urâtului. Cunoscutul semiotician afirmă
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
permanente a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în discuție controversatele origini ale conceptului de “urât” prin analiza sa, Istoria urâtului. Cunoscutul semiotician afirmă, astfel, că "diversele manifestări ale Urâtului de-a lungul secolelor sunt mai bogate și mai imprevizibile decât se crede îndeobște"; mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în discuție controversatele origini ale conceptului de “urât” prin analiza sa, Istoria urâtului. Cunoscutul semiotician afirmă, astfel, că "diversele manifestări ale Urâtului de-a lungul secolelor sunt mai bogate și mai imprevizibile decât se crede îndeobște"; mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în concepții străvechi dar și contemporane, grotescul (elemente ale
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în concepții străvechi dar și contemporane, grotescul (elemente ale infernului dantesc: “nebunie, demonism, diformități, până la freaks și horrorul filmelor secolului XX”) până la modernul kitsch care stabilește înregistrarea unui triumf al urâtului într-o societate în care estetica sa nu mai este privită sub forma unor “reprezentări frumoase ale lucrurilor urâte, ci reprezentări urâte ale realității”. Granița abstractă punctată între cele două aspecte aflate într-un continuu contact de tip coincidentia oppositorum
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
o societate în care estetica sa nu mai este privită sub forma unor “reprezentări frumoase ale lucrurilor urâte, ci reprezentări urâte ale realității”. Granița abstractă punctată între cele două aspecte aflate într-un continuu contact de tip coincidentia oppositorum (frumos/urât) prezintă o dublă semnificație și poate fi privită din unghiuri diferite de perspectivă. Ținând cont și de relativitatea universală a cosmosului în care trăim, putem vorbi, așadar, despre frumusețea considerată absolută care poate degenera propriu-zis (determinantă fiind vremuirea sau alte
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
intenționalitatea autentică a autorului, independent de natura artei sale. Acesta poate fuziona cele două elemente prin marcarea operei sale cu semnalmente ce conduc criticul creației sale de la oripilante dar, simultan, provocatoare cadre vizuale, olfactive, auditive, tactile și chinestezice ce sugerează urâtul în desfășurare, până la atitudinea degajată, critică și reacția amuzată, favorizată de operații ale gândirii precum comparația (în acest caz, cu ideea generală de frumusețe), generalizarea și abstractizarea (reducerea cadrului operei la doar câteva fragmente reprezentative pentru noțiunea urâtului). Această limită
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ce sugerează urâtul în desfășurare, până la atitudinea degajată, critică și reacția amuzată, favorizată de operații ale gândirii precum comparația (în acest caz, cu ideea generală de frumusețe), generalizarea și abstractizarea (reducerea cadrului operei la doar câteva fragmente reprezentative pentru noțiunea urâtului). Această limită este adesea depășită, în special în operele literare, prin utilizarea unor tehnici de evidențiere a aspectelor fenomenului comic: spiritul, umorul, burlescul, grotescul și ironia. Sisteme consolidate pe baza unor motive și metode artistice variate (de la inversiune, repetiție până la
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
grotescul și ironia. Sisteme consolidate pe baza unor motive și metode artistice variate (de la inversiune, repetiție până la aspecte ale redactării propriu-zise și utilizarea unei terminologii ce implică efectul comic), aspectele acestei categorii estetice includ tratarea dintr-o anumită perspectivă a urâtului. Grotescul este, într-adevăr, cea mai reprezentativă categorie predispusă la deplasarea simbolică spre hazliu, comic, având două forme de manifestare: caricatura în pictură și pamfletul în literatură. Caricatura a început prin exagerarea unui defect fizic, ajungându-se până la deformare, pentru
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
a acțiunilor unui om politic. Grotescul se definește, așadar, într-o oarecare măsură, ca incercare a artistului de a reda o realitatea deformată, neplăcută, ascunsă, negată prin modalități de impact asupra receptorului, catalizând necesitatea umană de a respinge forme ale urâtului, de a le separa de tiparul clasic. În aceeași manieră, romanticul, analizat de G. Călinescu, ”este terific, incoerent, maladiv, infirm, cocoșat, orb(...) niciodată frumos; este utopia unui om complet anormal”, raportul său cu eroul clasic, ”coerent, sănătos, având statura unui
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
niciodată frumos; este utopia unui om complet anormal”, raportul său cu eroul clasic, ”coerent, sănătos, având statura unui semizeu ori un rege cu ascendență divină”, este unul de respingere, de permanent conflict, cele două personaje fiind înfățișarea frumuseții și a urâtului în forma unor șabloane umane. Literatura fantastică aduce un extraordinar sprijin exprimării grotescului sub formă comică, introducând o perspectivă mult mai accesibilă lectorului prin stabilirea de convenții între instanța narativă și cititorul abstract. La nivelul acestor creații, elementele caricaturale, urâtul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
urâtului în forma unor șabloane umane. Literatura fantastică aduce un extraordinar sprijin exprimării grotescului sub formă comică, introducând o perspectivă mult mai accesibilă lectorului prin stabilirea de convenții între instanța narativă și cititorul abstract. La nivelul acestor creații, elementele caricaturale, urâtul hiperbolizat și pamfletul de orice tip pot fi exagerate, tușate în linii cât mai expresive până la violente, având libertatea de pătrundere în universuri limitate prin redarea lor în manieră comică. Scriitori din literatura universală dar și română utilizează satira, ironia
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
tip pot fi exagerate, tușate în linii cât mai expresive până la violente, având libertatea de pătrundere în universuri limitate prin redarea lor în manieră comică. Scriitori din literatura universală dar și română utilizează satira, ironia, sarcasmul pentru a cuprinde semnificațiile urâtului într-o esență moralizatoare, ludică. S-au dezvoltat, astfel, diferite forme concrete ale grotescului prin care se produce umorul, conservându-se, totodată, spiritul principial. Scrierile fantastice antrenează deseori în acțiunea lor complexă personaje încadrate altor planuri existențiale, determinate de fracturi
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
un aspect de fabulă de factură umanistă. În sfera operelor din cadrul românesc, se evidențiază ca și stil ironic de tratare a subiectelor I.L.Caragiale, considerat cel mai mare dramaturg român, cu deosebirea că acesta nu atinge limitele impuse de categoria urâtului - cele descrise de grotesc, ci se limitează la un umor fin, discret, creând opere cu caracter de pamflete. Talentul său constă în trezirea conștiinței fiecărui cititor, într-un mod aparent involuntar. O analiză amănunțită a operelor sale - schițe și piese
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în text a frazei „Pe de-o parte-ți vine a râde, și pe de alta îți vine a-l plânge”, demonstrând că modalitatea de caracterizare a uriașului funcționează pe baza unui principiu bifacial, cel al formulării unor idei despre urât într-o manieră amuzantă. Deși portretul său este schițat aparent comic, în profunzime uriașul este condus de sentimente nobile, el fiind puternic umanizat pe parcursul desfășurării acțiunii. Faptul că îl ajută pe Harap-Alb în îndeplinirea unei misiuni (cea de a o
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în basm. Astfel, uriașii din opera lui Ion Creangă, portretizați sumar, cu nume cu sonoritate (Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări Lăți-Lungilă) și cu capacități extrasenzoriale, sunt mărci ale utilizării comicului în Povestea lui Harap-Alb, ca formă de discreditare a influenței urâtului și ca modalitate de metamorfozare a textului dintr-un scenariu tragedian, de groază, în unul ilarian; cu alte cuvinte, naratorul preface grotescul în comic. În cele mai multe și mai importante sistematizări și teoretizări filosofice din spațiul european și nord-american de cultură
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
1997 Călinescu, George, Morfologia basmului, Editura Pergamon, 2006 Călinescu, George, Estetica basmului, Editura pentru literatură, București, 1965 Ciopraga, Constantin, Ion Creangă, Editura Întreprinderea Poligrafică 13 decembrie 1918, București, 1977 Creangă, Ion, Opere, Editura Tedit Fzh, București, 2002 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura RAO, 2007 Hartman, Nicolai, Estetica, București, Editura Univers, 1974 Lovinescu, Vasile, Creangă și Creanga de Aur, Editura Cartea Românească, București, 1989 Morar, Vasile, Estetica filosofie a frumosului artistic și fenomenologie a operei, 2003 Propp, V. I., Morfologia basmului, Editura
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Aur, Editura Cartea Românească, București, 1989 Morar, Vasile, Estetica filosofie a frumosului artistic și fenomenologie a operei, 2003 Propp, V. I., Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970 Rabelais, François, Gargantua și Pantagruel, Editura Aldo Press, 2003 Rosenkrantz, Karl, Estetică a urâtului, Editura Meridiane, 1984 Vianu, Tudor ,Estetic,a Editura pentru Literatură, București, 1968
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cine? ― Cu cel mai superb bărbat din lume, spun eu visătoare, pe un ton neobișnuit de asemănător cu al lor. Cu Ben Williams. ― O, face Sophie. ― Ben, spune Lisa. Și știu că fiecare dintre ele își imaginează simultan un gras/urât/plictisitor/tocilar cu hanorac. ― Și unde mergeți? întreabă Lisa. ― Nu știu. Undeva să bem ceva. ― Ei bine, asta e tare! Bravo ție! Sophie e amabilă din condescendență. ― La ce oră vine? întreabă Lisa. ― Mă sună după ce termină la birou. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]