1,147 matches
-
sa de a acționa asupra societății. Articularea politicii locuințelor cu dezvoltarea urbanismului operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de a atenua efectele speculațiilor funciare asupra construcțiilor în Zonele destinate urbanizării prioritare (ZUP) și în zonele Renovărilor urbane. Ele sunt emblematice pentru ambiția lui de a dirija dezvoltarea urbană. În interiorul ZUP, statul și colectivitățile locale dispuneau de un drept de preempțiune în cazul vânzării terenurilor și puteau schimba prețurile cerute. Această
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contradicție cu inițiativele private în materie de construcții; vocația rămânea aceea de a controla, nu de a impulsiona. Urbanismul operațional desemna posibilitatea acordată investitorilor de a abate de la aceste prescripții, pe o anumită zonă, pentru a realiza o operațiune de urbanizare; astfel, societățile ZUP trebuiau să permită acțiuni de amploare care să evite împrăștierea construcțiilor 155. La începutul anilor 1960, autoritatea statului în cadrul urbanismului operațional devine fățișă. Înființate prin decret guvernamental, în funcție de studiile întreprinse de către corpul instituțional al Podurilor și Șoselelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două posturi de adjuncți specializați: adjunctul însărcinat cu ZUP și adjunctul însărcinat cu urbanismul. Acesta din urmă răspundea, în fapt, unei viziuni logice a responsabilității municipale. Gestionarea autorizației de construire îi conferea un rol particular în organizarea "speculației urbane", în timp ce "urbanizarea dirijată" rămânea pe seama statului"162. Legat de repunerea în discuție a acestei împărțiri a sarcinilor a apărut faimoasa Lege a orientării funciare din 1967 (LOF), care concretiza activitatea lui Edgar Pisani la Ministerul echipamentului: ea introducea noțiunile de "elaborare conjugată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de activitate""178. Pe de altă parte, o mulțime de exemple indică felul în care, prin intermediul ZAC, autoritățile centrale au reușit să realizeze în mod direct, sau prin organismele locale (în special organisme profesioniste) operații complexe de amenajare sau de urbanizare a unui teren colectiv, aceasta petrecându-se cu acordul autorităților locale alese. Acestea rămâneau condiționate de dificultățile ocazionate de realizarea acestor importante ZAC, și în special de problemele ridicate de angajamentele, promisiunile făcute populațiilor care urmau să locuiască sau să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se degradeze. Angajările promise se topesc ca zăpada la soare. Toată lumea protestează, până și asociațiile pescarilor cu undița. Ce să faci cu HLM-uri în mijlocul câmpului, cu construcțiile pierdute printre muncitorii care încă nu le-au terminat, cu o urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec, op. cit., 1996, pp. 254-255). Capitolul 4 Echiparea și animarea urbanului în numele unei noi idei despre democrație Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate Spectrul "depolitizării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prospectivei consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
structurilor create sub această etichetă au fost făcute în perspectiva instaurării unui control politic asupra dezvoltării urbane. Prin această aprehensiune voluntară, statul înțelegea să dispună de un instrument de orientare a creșterii economice care să inverseze schema clasică, făcând ca urbanizarea să decurgă din schemă. În orbita DATAR aflăm cele mai multe lucrări de cercetare prospectivă 230. Sub egida sa s-a înființat în 1968 un Sistem de studii al schemei de amenajare a Franței (SESAME) însărcinat cu elaborarea de scenarii pentru Franța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la normele și valorile comune. "Buna gestionare" a unei colectivități locale era ghidată de apărarea patrimoniului și de grija de a nu interveni asupra puterii economice a notabililor. Urbanizarea era percepută ca o amenințare în sine. Manifestarea atașamentului față de menținerea în aceeași stare a structurilor comunale și departamentale era o condiție sine qua non pentru cine voia să mai aibă responsabilități în sistemul politico-administrativ local. Această manieră de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la nivelul lui, a responsabilităților"243. La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de piscine, 645 de cămine, 6 700 de paturi în orfelinate și centre de primire, 51 000 de paturi în taberele de vacanță 247. Măsurile îi vizau în principal pe tineri. Explozia demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și ocazia de a căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor asociații naționale în relație cu secretariatul de stat al Tineretului și al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării urbane în câmpul politic. Sub presiunea noilor exigențe culturale "asociațiile de cartier depășesc acel cadru strâmt al acțiunilor revendicative pentru a permite locuitorilor să-și asume responsabilități ca oameni și cetățeni"266. Primele asociații de cartier
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apoi de a democratiza procesul de decizie. Se pretindea inaugurarea unei noi maniere de a conduce orașul. Începând cu anii 1960, problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
votul universal și, pe de alta, scapă birocrației verticale a statului sunt învestite cu speranța de schimbare"276. În anii 1970, "asocierea" a câștigat titlul de noblețe politică odată cu emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau cel mai adesea strict gestionare, limitându-și misiunea la animarea anumitor sectoare ale vieții sociale, fără să-și asume o funcție critică a ordinii politice și sociale. Dar audiența câștigată după 1968 în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba mai curând de un "contract de adeziune" la un model de urbanism specific care vizează "să ajute orașele mijlocii să promoveze și reabiliteze zone pietonale mai ales în centru, să permită realizarea de spații verzi, constituirea unor rezerve pentru urbanizarea viitoare, facilitarea mijloacelor de intervenție asupra centrului 3". Jean-Pierre Gaudin subliniază 4 că spiritul de tutelă transpare deja în procedura de elaborare a acestor contracte. Ghidat de Grupul Operațional al Orașelor Mijlocii 5, orașul doritor de contracte trebuia să pregătească
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mare în domeniul electricității decât în acela al distribuției apei, de care se ocupa de fapt la origine"412. Întreprinderile private de asigurare a serviciilor urbane vor profita de perioada de creștere urbană (1954-1974)413 ca să se dezvolte. Rata urbanizării a crescut în Franța de la 56 % la 75 %. În fața legitimității statului investitor, întreprinderile din sectorul privat s-au orientat în special spre servicii de gestionare și exploatare, fără a ignora diversificarea activităților în domenii complementare profilului lor inițial. Această strategie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu au localizare și nici forme definite; că noțiunea de strategie spațială este foarte abstractă"456. Impactul strategiilor pe termen scurt ale acestor operatori privați determină ca reînnoirea anunțată de planificarea urbană să fie foarte ambiguă. "Rezultă forme concrete de urbanizare și restructurare urbană relativ fracționate, corespunzând logicilor operaționale ale actorilor privați. Orașele își fac astfel bucăți de proiecte, proiecte neterminate, adică operații cu contururi definite, adesea introvertite (pentru a stăpâni plusvaloarea urbană și pentru a favoriza gestionarea privată), înlocuind în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a unei acțiuni comparabile cu un veritabil efort de planificare urbană. Urbanizarea încetează să mai fie considerată drept un dezastru ineluctabil, presupunându-se că poate fi stăpânită, pentru a deveni un instrument al ameliorării condițiilor de viață ale locuitorilor. Acest calificativ de planificare urbană, în schimb, nu se aplică decât cu foarte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înseamnă să neglijăm puterea pieței funciare și a celei imobiliare. Acestea au structurat orașul mai mult decât au făcut-o politicile publice. Intervenția publică asupra urbanului a fost, de altfel, motivată de obligația de a repara daunele provocate de o urbanizare consacrată pieței și de scandalul "proastei împărțiri în loturi", care este unul dintre cele mai izbitoare. Totuși, autoritățile publice au împărtășit adesea cu susținătorii pieței ideea conform căreia controlul dezvoltării urbane nu ar necesita bazarea pe "alegeri colective". Dimpotrivă, au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atât de mult mecanismele de integrare prin salariere, încât nu se mai știe cum să se măsoare funcționalitatea unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în eforturile productive. În prezent, a guverna orașul presupune asumarea efectelor divorțului dintre urbanizare și industrializare și luarea în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Habitations à Loyers Modérés (Uniunea Națională a Federațiilor și Oficiilor Locuințelor cu Chirie Moderată) ZEP Zones d'Education Prioritaire (Zone de Educație Prioritară) ZRU Zones de Redynamisation Urbaine (Zone de Redinamizare Urbană) ZUP Zones à Urbaniser en Priorité (Zone de Urbanizare cu Prioritate) ZUS Zones Urbaines Sensibles (Zone Urbane Sensibile) Bibliografie Lucrări și articole generale de istorie socială și urbană Ancel Marc (1985), La défense sociale, Paris, PUF. Ariès Philippe (1973, 1960), L'enfant et la vie familiale sous l'Ancien
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de spații publice, degradării peisagistice, dispersării echipamentelor urbane (costisitoare pentru întreaga comunitate locală). Stigmatizarea acestor spații provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord; în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, iar în Asia proporția populației care trăiește fenomenul urban este enormă. 1 Le Galès, P., Le retour des villes européennes: sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
88 Le Corbusier, Urbanisme, Paris, Flammarion, 1994 (1925). 89 Faimosul CELIB (Comitet de studii și de legătură a intereselor bretone) era în epocă expresia cea mai desăvârșită. Planul Breton publicat în 1956 urma în sens invers schema clasică potrivit căreia urbanizarea decurge din creșterea economică. Pentru ca dezvoltarea regiunii lor să țină de bretonii înșiși, CELIB a propus un plan de dezvoltare a infrastructurii în raport cu nevoile anticipate ale întreprinderilor dorite. Pentru o relatare a epopeii CELIB, se poate apela la unul dintre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]