1,952 matches
-
extaze nu mă preumblu - meditez la mers și fiecare gând îmi sună-a vers... ...m-am îngrășat de visele divine descopăr rugăciunii rădăcine SINUCIGAȘUL “toți m-au trădat - și lumea e murdară... dar ce taxi s-aleg - când plec din urbe spre lumea cu o nouă primăvară?” - sinucigașul se întreabă - ars de zurbe... ...întâi - că - sfânt episcop - Liliacul a înflorit la poarta dinspre-ogradă au explodat toți Merii din livadă să-i facă-n ciudă - albi - lui negru - dracul... asurzitor - Sticleții și
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎNAINTE DE LACRIMĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Câini hămesiți urlă prelung zdrențuind diminețile urbei măruntaiele orașului atârnă la porți - insolită ambuscadă unde îndrăgostiții își exhibă lentorile piața - uriașă torță întreținută de vreascurile uscate ale inocenței de curând lepădate În halta de la barieră stau ghemuite ubicuități pângărite și fibrilațiile unei nopți pestilențiale - dincoace se așează
ÎNAINTE DE LACRIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356175_a_357504]
-
un eveniment literar demn de a fi remarcat. Întreaga construcție romanescă are drept fundal realitatea socio-economică, dar și culturală a acestui oraș, rămas drag autorului, încă din perioada interbelică aceea în care se îmbinau în mod armonios tradițiile culturale ale urbei, influențată în toate planurile de comunitatea evreilor, una puternică din toate punctele de vedere și bine reprezentată în toate segmentele sociale ale orașului Bârlad. De fapt, această suprapunere și interconectare de tradiții culturale, excelent prezentată în piesa: Tache, Ianke și
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
mocănește cum spunea bunica). Clar nu ? Am ajuns cam fleașcă :( Luni / 18 iulie 2016 ora 17.00 / Casa Armatei Galați Invitații au început deja să între în sala de recepții. Generali, aviatori, soții, copii, învățătoare,oameni din elita culturală a urbei,.... și eu care nu-mi găsesc locul semn că ceva nu-i în ordine ( ce-o fi oare?). - Dle Eugen, va rog! mă aud chemat și mintenaș aflu că nu degeaba eram eu așa de frământat, uitasem ceva foarte important
LA MULŢI ANI AVIATORILOR! LA MULŢI ANI CENACLULUI ICARUS ! de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368905_a_370234]
-
unice. Exegezele lui Ion N. Oprea sunt de o rară finețe și valoare documentară, autorul rostind cu voce tare, ceea ce alții nu au curaj să șoptească. Salutară este prezența în carte a sopranei Angela Burlacu Gheorghiu, cetățean de onoare al urbei Adjudului vrâncean, care, într-un amplu interviu, cu naturalețe și modestie, creează cititorului certitudini asupra valorii numelui său în melosul mondial. Interesante sunt și poveștile legate de prima femeie surdo-mută scriitoare - americana Helen Keller sau cele ale salvatoarelor copiilor evrei
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la marginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri sau șlepurile, stăteau ancorate
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
galbeni. Nevestele de directori cu secretarele, laolată, trag fumul țigărilor fine, așezate fiind picior peste picior pe banchetele cioplite în rocă brută. Se bârfește cu voluptate. Se schimbă și politețuri, de forma și fără importanță. Este prezentă aici, toata cremă urbei, a orașului din care nu se vede în zare decât vag, turnul centralei electrice,- colo un gigant care se încăpățânează să le dea cu tifla zecilor de acoperișuri din țigla italienescă, azi la modă în tot pâlcul de vile cu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
se mai spună că asta aduce noroc!... Dacă tanti Livia plecase dintre cei vii, lăsase în urma ei stăpână a casei o nepoată, o fată cu adevărat frumoasă, cu picioarele lungi și părul vaporos, una dintre cele mai râvnite dintre vampele urbei. Tocmai își făcea apariția, venind puțin ostenită de la treburile ei, călcând totuși țeapănă, cu umerii împinși îndărăt, în pantofii cu tocuri înalte. Purta o jachețică de piele, lăsându-i jumătate din pântece gol, și o fustiță de două degete doar
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
de glorie și lespede funerară, acolo. Pe undeva, mândria această eră justificată, pentru că alți croitori se numeau simplu Croitoru, Schneider sau Moise. Numele cu rezonanță nobilă erau rezervate numai unor oameni bogați, doctorului, avocatului, rabinului... Nici macar croitorul de lux din urbe sau președintele ales al comunității nu aveau nume aristocratice. Nu odată, croitorașul nostru îi mulțumise în gând acelui străbun anonim care, cine știe în ce împrejurări, reușise să achiziționeze un nume care sună că un titlu domnesc. Totul ar fi
UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]
-
la „Pelicanul„ înt-o juma de oră! - Alerg ! „Pelicanul„ e un bar din centrul orașului,nici plin de fițe,nici pt sărăntoci.Ceva pentru oameni cât de cât normali,așa ca noi.Multă vreme m-am întrebat de unde vine denumirea,în urbea noastă pelicanii putând fi văzuti doar în fotografii.Dar când am cunoscut patronul, am lămurit problema. Mă așteaptă... Foarte schimbat. Cu ochelari fumuri care îi ascund ochii lui albaștri,frumosi.Tricou negru , blugi deschiși și foarte multe lanțuri de aur
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
PREA STRÂMTE O noapte întreagă M-am rostogolit printre foi de caiet Și litere din cerneală acrita. Ți-am scris pe pereți și pe masa Scrisori despre frică Ce crește pe sub unghiile-mi roase din carne. Acum până și Liniștea urbei este uriașă și tristă Ca o barza cu piciorul legat în atele... Nu mă simt defel bine în situația dată Deși ocup cea mai bună carpace Din năvodul plin cu fructe de mare. O, da, M-ai crescut în haine
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Tutta la notte Ho ruzzolato tra fogli di quaderno E lettere d'inchiostro inacidito. Ti ho scritto șu muri e sopra îl tavolo Lettere sulla paura Che cresce sotto le mie unghie roșe dalla carne. Oră persino La quiete dell'urbe è immensa e triste Come cicogna dalla gamba steccata... Non mi sento affatto bene în questo stato Benché riempia îl miglior carapace Della rete piena di frutti di mare. Oh, sì, M'hai cresciuta în abiti molto stretti E non
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
meu", cum Coca ni l-a descris, Cu pansele și miresme, iubiri trecute...ca de vis ! Briza venită de la Olt : curată, binefăcătoare, Tinerii din părculeț, perechile încântătoare ! Apoi lansează un apel, la un Doctor " de Cetate": Spre-a nu lăsa urbea să zacă...s-o ridice chiar din moarte ! "Cândva", vei părăsi orașul (" Slatina dragostea mea !") Și-o "Revedere" la Greceanu, sigur nu se pot uita ! ISTORIA în "Reflecții" și "File de Istorie" Sunt Poeme-argument, recurs la memorie ! PRIMĂVARA ei cuprinde
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
al cărui coordonator general a fost.” - „Maria Pongrácz (Maria Pongrácz Popescu) este o bine-cunoscută prozatoare (autoare a mai multor volume, dintre care o parte traduse în limba română) și, deopotrivă, un publicist activ și talentat, interesat de viața curentă a urbei sale (Timișoara), dar și de activitatea unor personalități culturale (studii, ediții).” - „Eugen Bunaru a debutat, în 1981, cu volumul de poezie Alegerea surâsului , (Ed. Litera).” Interviul publicat pe care l-am numit excepțional realizat, ne-o apropie pe distinsa doamnă
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Acasa > Eveniment > Cronici > ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAȘ-SEVERINEANĂ Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ion Pachia-Tatomirescu : Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Acasa > Eveniment > Cronici > ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAȘ-SEVERINEANĂ Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ion Pachia-Tatomirescu : Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
și ne tot întrebăm când se va pune punct acestei situații și se va purcede la reabilitarea impunătoarei clădiri din centrul orașului. Oradea e un oraș din ce in ce mai frumos, vizitatorii îl admiră, dar această clădire e o pată rușinoasă pe obrazul urbei noastre. *** Vă mulțumim pentru crearea petiției „Salvați clădirea fostei Policlinici din Oradea!” http://www.petitieonline.com/salvai cldirea fostei policlinici din oradea Vă rugăm să spuneți la cât mai multe persoane despre această petiție. Cu cât mai multe semnături, cu atat mai multă atenție alocată
SĂ SALVĂM O CLADIRE DE PATRIMONIU DIN ORADEA ! de ELISABETA POP în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370683_a_372012]
-
-l sfarme pe butucănosul din fața lui. Ți-ai râs, și eu nu iert [...] „Eu te credeam om, Gavrea, om...“» (p. 24 sqq.). (2) În Călăuza (pp. 28 - 34), personajul din panoul central, Măieruș (< maier- „mică fermă / gospodărie din margine de urbe“ + suf. dim. -uș), poate „impresiona“ Distinsul Receptor nu prin vreo „firesc-tinerească sete de înălțare / promovare în funcții“, ci, dimpotrivă, printr-o „descensiune paradoxistă“ din posturi „mai bune“ ca «responsabil al unei alimentare», «șef de garaj de automobile», «director al unui
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Cluj-Napoca. Dacă ar fi să ne aducem aminte, în jurul acestei statui, din piața centrală, în anul 1990, tinerii clujeni l-au făcut martor principal pe Matia Corvin la ideile de libertate și democrație exprimate în zona liberă de comunism a urbei, iar acesta, drept răsplată pentru locuitorii orașul său natal, i-a pus pe cei patru generali să-i vegheze zi și noapte pe cei ce înnoptau acolo. Dar încăpățânarea ardelenească a regelui și dorința acestuia de a rămâne printre clujeni
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
de casă”. Poeta merge pe tipicul paralelism situațional (om-natură), astfel încât, dacă ,,în inimă e frig!”, atunci și autumnalul presupune desfrunzire, amorțeală, disoluție lentă (Noiembrie trist). În Apocaliptică orașul capătă tente de neantizare, disperarea și însingurarea găsindu-și sălașul în cenușa urbei. Cum bobul de grâu amintit în finalul poeziei are drept simbol renașterea, creația devine emblematică pentru ideea de panta rhei, de circuit etern deschis. Viziunea sumbră, accentele metalice se păstrează și în Campanie electorală prin versuri ce surprind flash-uri
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
spiritului lectorului însetat de adevăr netrucat, nerebalansat mereu manipulator, de sinceritate și frumos. Căci jurnalista L.O.N. dovedește mult curaj și obiectivitate în abordarea bogatei game de abordări problematice, ce formează substanța acestei cărți, devenind o voce importantă în urbea sa și nu numai. Toate aceste editoriale pornesc de la un fapt prezent, de la o observație, o amintire, un gând, un eveniment, de la care face trimiteri spre trecut sau spre stări ale prezentului din cultură, politică, social, diaspora ș.a. Om al
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
zi cu zi, din întâmplările aparent mărunte pe care le ridică la scara cugetării asupra existenței noastrea ca oameni, ca nație, ca popor creștin cu valori morale, sau din evenimente de mare anvergură spirituală la care a fost părtașă. Viața urbei încărcată de istorie și leagăn al atâtor personalități ale culturii române, loc binecuvântat de Dumnezeu, este unul din aceste subiecte ce vizează grija ce ar trebui acordată clădirilor de patrimoniu dar și „oamenilor de patrimoniu”, turismului botoșănean care are atâtea
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
monumental” soclu al DEMNITĂȚII umane, al ONOAREI NAȚIONALE, apărând drepturile spirituale și materiale a creatorilor, având încă prejudecata fundamentală a creațiilor valoroase, de calitate din toate domeniile de creație: arte plastice - sculptură, pictura, grafică, muzică, literatură, teatru și tradiții, în urbea noastră de pe Crișul Repede, pentru că ele sunt cu certitudine GARANTUL pentru înnobilarea și emanciparea acestui oraș, care trebuie să renască din cenușa mediocrității. ---------------------------------------------- Prof.univ. Dr. Cornel T. DURGHEU Sculptor, președintele Fundației Culturale „Cetatea Durgheu” mai 2016 Referință Bibliografică: Cornel DURGHEU
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]