1,113 matches
-
14 ani), și ceilalți. După cum spuneam anterior, în România s-au refugiat chiar și cetățeni proveniți din Ukraina, Crimeea sau chiar din Caucaz. Iată că Prefectura Fălciu avea și evidența acestora, mai ales că veniseră în țara noastră fugiți din fața urgiei rusești a tot distrugătoare. Acești cetățeni erau în număr de 19 din care vom cita pe următorii: Vlasenko Ivan (1900, Cernicov, Ucraina, stabilit la Lunca Banului ca cizmar); Tcacenko Matrona (1900, Nikolaev, Ucraina, Lunca Banului, casnică); Klimenko Paulina (1935, Krasnodar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
potrivit documentelor vremii, oficialii sovietici nu le-au respectat și nici măcar nu s-au obosit să le bage în seamă. Ordinele primite de la Stalin erau prioritare. Răzbunarea pregătită românilor din stânga Prutului, numai pentru simplul fapt că au fugit din calea urgiei războiului, trebuia să fie radicală așa cum s-a procedat și cu tătarii din Crimeea. Uneori, jandarmii vasluieni reușeau să captureze câte un „repatriat sovietic” așa cum s-a întâmplat cu tânăra Sonia Marchidan de 18 ani, prinsă în gara Buhăiești. Cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu imensa sumă de 10.606.204 lei, bani care la vremea aceea mai aveau valoare. După această „mănoasă” lună pentru belferii roșii, care-și și frecau palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce le promiseseră „veșnicele plaiuri ale vânătorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lăieți; p. 115, r. 13 14: „cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea” vremea trece mai ușor cu glume și povești ce îndepărtează atenția oamenilor de la trecerea anevoioasă a timpului; p. 116, r. 9: „cu vrajbă și urgie raiul n-o să-l dobândim” concepție religioasă ce condamnă răul și atrage atenția asupra condițiilor dobândirii frumuseții vieții de apoi; p. 117, r. 11 12: „ia să ospătați ceva, ca să nu ziceți ca ați ieșit din casa mea ca de la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
trib care vedeau apărînd o lume nouă unde ei nu vor mai avea loc și căreia nu îi vor mai fi stăpîni. Ei simțeau cum le scapă o putere aparținînd acum altor etnii favorabile albilor, altor oameni însemnați, noilor regi. Urgia și stînga Aceste elemente de noapte, de respingere a condiției umane și de transgresare a limitelor vin să se adauge unei alte date: întoarcerea la Mamă. Thugii, care au însîngerat India din 1326 (data primei mențiuni scrise) și pînă la
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
moarte. Astăzi terorismul și minciuna au cuprins planeta. De ce tocmai acuma Miorița străbate lumea? Trist și ucigător ar fi pentru noi, românii, dacă ne-am pierde pînă și iluzia că Miorița ne fortifică (întărește) în momente grele, care vin ca urgiile din toate direcțiile. Desigur, ține de un resort mistic și de neînțeles această putere de rezistență și de întoarcere către sine, spre adîncurile ființei, ca în versetul vechi testamentar: „Acolo șezum și plînsem”. Ne-a fost de folos de vreme ce încă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
noi, s-a dat jos din tren și moș Bâcu, un bătrân înalt și uscățiv, care, cu o voce domoală și liniștitoare, ne-a spus: - Haideți, domnilor, în gară, că nu-i de pește pe astă vreme. Nu vedeți ce urgie s-a stârnit? - Bădie, dar cu locurile noastre de pescuit cum stăm, le mai găsim libere? - N-aveți nici o grijă, să mergeți cu mine, n-o să vă pară rău! Din tren se coborâseră circa două sute de pescari, din care, aproape
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de Dumnezeu nu s-au potrivit faptelor lui cele rele, ci i-au iertat capul.” Niciodată nu i-a părut rău de fapta aceasta, chiar dacă, bătrână fiind, a alergat pe la Istanbul pe la toți marii zilei ca să-și scape neamul de urgia în care-l băgaseră tot pârile Leurdeanului. Și testamentul, așijderea. L-a făcut de parcă nu ar fi fost vremurile așa de tulburi, de parcă hotărniciile pe care le trăsese postelnicul Constantin, bărbatul domniei sale, erau veșnice, iar ei doi, el ca un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându-mă de urgie și de ură năprasnică, i-am făcut scrisoarea precum a pohtit. Care scrisoare a mea dacă s-ar mai ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban Vodă, ca să-și facă dreptate cu dânsa, de acea scrisoare să nu se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ne-a chemat turcu la el acasă să ne umilească și să ne mărească birul. Să dea boierii, că de trai bun s-au hiclenit. Să dea, că eu nu am de unde scoate atâta aur. Când vine războiul și urgia peste țară, boierii se unesc și fac scut domnului, când e pace și huzur o ia care încotro, se vând unii pe alții și toți pe domn, de parcă nu ar fi unsul lui Dumnezeu. Să plătească jupânii, să dea de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
timp după aceasta, apare Antichristul, sub forma secretarului de stat al Națiunilor Unite. Înșelat de promisiunile sale, Israelul semnează un tratat de pace, urmat de reconstruirea templului din Ierusalim (deși acesta este profanat mai târziu de Antichrist). Acest eveniment declanșează "urgiile", în timpul cărora Dumnezeu trimite o serie de plăgi asupra pământului pentru a-i convinge pe cei îndărătnici să îmbrățișeze adevărata credință. Israelul este atacat de o serie de armate venite din regiuni îndepărtate o forță de 200 de milioane de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sensibile; am primit vești mulțumitoare în acest sens; s-au însănătoșit, unul în cincisprezece zile, celălalt în trei săptămâni. Slavă Domnului, nu avem nicio moarte de om pe conștiință! Capitolul 6 O iarnă la București Crivățul • Dezghețul • Caracteristicile acestor două urgii • Lamentații și sfaturi • Nu sunt ascultate nici unele, nici celelalte • Săniile • Îndemânarea birjarilor Deși se află la 44ș 25' latitudine nordică, pe linia Valenței și a Bordeaux-ului, Bucureștiul e supus unor ierni aspre. Provinciile Dunărene sunt larg expuse dinspre partea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
e un cuvânt greco-turc ce înseamnă literal pentru băut, aldămaș. Nu există oare aici o etimologie ce amintește de o libație închinată lui Bachus, ca semn de bucurie pentru o afacere încheiată? 107 Și astăzi deplasarea unui regiment e o urgie pentru sate și mânăstiri. Trupa își alege itinerariul și adăpostul, ia merinde cu forța și ia cu japca din staule și curți de păsări. Țăranii sunt siliți să furnizeze mijloace de transport. Am văzut cu ochii noștri un stat-major instalat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
era luminat de raze albastre. Bacantele, vrăjitoarele ternarei Hecate, cu lumea lor magică deliră. MARTIRUL La Kogainon, pe munte pădurea de stejari seculari, se clatină și geme vuind. Trăsnetul bubuie peste stâncile eterne. Furtuna se deslănțui-se însemnând cu stigmatul ei, urgie și dezastre peste câmpiile perene, cutremurând din temelii templul lui Jupiter, sacru și invincibil. În cripta boltită a sanctuarului erau adunați preoții sobri, așezați pe scaune de bronz dispuse în formă de semicerc, așteptând cumpătați. Orfeu sta în picioare încordat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
năluciri. -Ce-ai făcut scump prieten-se supără Daniel. Etern te vor bântui himerele iubirii. -Mă iartă c-am rupt vraja iubite prieten Daniel. Satana mi-a întins mreaja, ispitidu-mă. -Amice acesta ți-i norocul, nu judeca prea aspru, poți declanșa urgii. -Iubite Daniel ia seama. Mereu voi fi cu tine. În tolbă tu ai arma și la destine frâie. Robert părăsi casa magicianului mergând în neștire pe aleia parcului cu tei. Tot gândindu-se la Roberta, aproape că alerga pe aleile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
numele unor decedați din Capitală, victime ale molimei. Prima consemnare privește moartea, la 15/27 iulie 126, a copilei de 14 ani a unei doici "din casa domnului Suțu de boala holerei, în 6 ceasuri [...]. Urâtă boală această holeră, rea urgie dumnezeiască, încît mai mult decât în vremile de ciumă, omenirea s-au speriat. Milostivul Dumnezeu numai să ne ierte și să-i aridice urgia după noi, că sîntem părinți". Mai înainte, în iunie, murise soția lui Dumitrache Deșliu, fiica serdarului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
doici "din casa domnului Suțu de boala holerei, în 6 ceasuri [...]. Urâtă boală această holeră, rea urgie dumnezeiască, încît mai mult decât în vremile de ciumă, omenirea s-au speriat. Milostivul Dumnezeu numai să ne ierte și să-i aridice urgia după noi, că sîntem părinți". Mai înainte, în iunie, murise soția lui Dumitrache Deșliu, fiica serdarului Chiriță Căplescu, de boala holerei; "și au scos-o afară de aici, apoi au început boala a da jale mai tare, încît până astăzi, iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cum zic a holerii, bolnăvindu-să dimineața, la un ceas din zi, după ce au grijit pân casă, și noaptea de vineri spre sâmbătă, dispre zioă, și-au dat sfîrșitu și am îngropat-o în grădină. Milostivul Dumnezeu [...] să ne ferească de urgie, căci urâtă boală, grabnică". După ce mai amintește de moartea lui Ioniță croitorul, tot în iulie, a Despinei armășoaiei, vecină, la 26 iulie/7 august, și a Elenei polcovniceasa a lui terzibașa, mahalagioaică, la 27 iulie/8 august, Andronescu precizează că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În conținutul ei se deplângea faptul că, atunci "cînd mai toți moldovenii, bântuiți de biciul cholerei erau răspândiți pe toată fața țării, când mai fieștecare familie era îmbrăcată cu doliu pentru perderea unui părinte, unei soții, unui frate, unui fiu, urgia domnească îi ajunse până la asilurile lor. Mulți erau încă cu lacrimile pe obraz, mai mulți încă în patul durerilor sau de-abia convalescenți, când se văzură loviți de liste de proscripții, ca în timpurile lui Marius și Silla"256. Între
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apă atât pentru babă, cât și pentru acel câine. Ca și ciuma, holera merge noaptea bocindu-se prin sat, bate din ușă în ușă și vine să se vaite în timp ce omul își dă sufletul. Singurul mijloc de a scăpa de urgia holerei este să încerci să o îmbunezi. Un vasluian sfătuiește: "Dacă te întîlnești cu holera trebuie să o întrebi cu ghinișorul, să te sfiești de dânsa, de voiești a trăi în timp de holeră". Baba umblă cu cerutul prin sate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
groparul se muta mereu de pe un picior pe altul, ca și cum ar fi vrut să întrebe ceva și n-ar fi găsit cum să înceapă. ― Dar ceilalți unde-s? întrebă apoi brusc locotenentul. ― Dincolo, șopti primarul, înțelegînd. Sunt doisprezece... O, Doamne, urgia lui Dumnezeu... Sunt români, săracii, și nici unul n-are să scape după cât e de înfocat căpitanul... Bologa urmări privirea primarului și, în fața unui hambar de piatră, văzu o santinelă cu baioneta la armă. ― Acolo? mormăi el, mai stins. Primarul dădu din
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. {EminescuOpIV 112} Acel rege - o lume-n mîna-i -, schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire - Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost Dumnezeu însuși, dacă - dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă. Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și meritele. Medicii i-au dat două luni de viață. Și el, nesimțitul trăiește și acum. Pentru mulți dintre noi, viața nu este decât o sordidă sală de așteptare. In numai câteva generații, europenii au ajuns de la muzica sferelor la urgia tobelor. Perisabilitățile în arta contemporană sunt, cu siguranță, mai mari decât cele de la raionul de mezeluri. Democrația asigură participarea tuturor și prosperitatea câtorva. Intre intelectual și diplomă poate să nu fie nici un grad de rudenie. In istoria literaturii numai câțiva
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dat de moștenire poporului Tău! 28. Cînd vor fi în țară foametea, ciuma, rugina în grîu, și mălura, lăcustele de un soi sau altul, cînd vrăjmașul va împresura pe poporul Tău, în țara lui, în cetățile lui, cînd vor fi urgii sau boli de vreun fel, 29. dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, și fiecare își va cunoaște rana și durerea și va întinde mîinile spre casa aceasta, 30. ascultă-l din ceruri, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
locuitorii Ierusalimului, cum a făcut casa lui Ahab față de Israel: și pentru că ai omorît pe frații tăi, care erau mai buni decît tine și care făceau parte din însăși casa tatălui tău; 14. iată, Domnul va lovi cu o mare urgie pe poporul tău, pe fiii tăi, pe nevestele tale, și tot ce este al tău. 15. Iar pe tine, te va lovi cu o boală grea, cu o boală de măruntaie care se va îngreuia din zi în zi pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]