200,946 matches
-
oferă șansa unei aprecieri echilibrate." Se mai pot remarca prima parte a studiului Conversația poetică simbolistă și temele erosului, semnat de Călin Teutișan și articolul O punere în scenă a plăcerii lecturii - Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu - cam didactic - centrat pe temele receptării și are ca punct de plecare volumul Declarație de iubire (Gabriel Liiceanu), mai exact, ultimul capitol, Dans cu o carte. Analizele pe text ne propun prin Al. Tudorică poezia Biografie de
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele. De la bun început trebuie spus că bardul este un hâtru, în termeni culți un spirit hipercritic, un mare nemulțumit, odată ce mediul (moara) la care dejugă nu-i oferă paradisul sperat, iar de locurile
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
mediul (moara) la care dejugă nu-i oferă paradisul sperat, iar de locurile părăsite s-a despărțit cu neascunsă mânie. A nu te simți în largul tău nicăieri, așa cum alții nu se rabdă pe sine, a privi cu jale în urmă, cu suspiciune în prezent și cu toată rezerva în viitor naște un lamento pe două voci împletite, ale durerii și ricanării, de certă forță lirică, în deplina stăpânire a versului liber. Vers atât de profitabil celor ce-l știu mânui
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
sfântul răspunde: ""Cel puțin, nou veniții fac curat pe restul planetei"/ "Și fac măcar treaba asta bine?", " Nu, Doamne!". Fiind emigrant omul care "a pierdut totul afară de accent", inserția într-o nouă patrie se dovedește, de ambele părți, descurajantă: "Până la urmă, totdeauna se găsește cineva,/ cu glas mieros să te întrebe:/ "Dar de unde are domnul plăcerea să vină?"" Trista realitate stă martoră că: "99% din cei ce te întreabă "de unde vii?"/ nu sunt curioși să afle de fapt decât "când pleci
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
aștrii lucidității, de felul ei amăruie, deci, compensativ, cu pantagruelic jubilativă poftă de a da în vileag potopitoarea ipocrizie a unei societăți ajunsă la opulență prin mijloace care nu-l privesc pe străin. Dar nici în Occident, fantasmele lăsate în urmă nu sunt inactive, cel plecat simte urma celor ce și aici îl au în vizor. Și iată-l pe fugar căruia i se pun în față luxoase publicații de acasă, tipărite pentru exclusivul lui uz, ispitit de agenți: Fiindcă ceea ce
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
semnătura lui François Buot, autor, până acum, a încă două "vieți", publicate sub aceeași emblemă: a suprarealistului sinucigaș René Crevel (1991) și a prozatorului Hervé Guibert (1999), al cărui sfârșit tragic, ca victimă a virusului SIDA, a făcut vâlvă în urmă cu câțiva ani în lumea literară franceză. Noua carte se vrea, cum o mărturisește autorul în primele sale pagini, un act de dreptate față de o personalitate prea multă vreme marginalizată, rămasă într-un fel de "purgatoriu", printre "marii indezirabili", aceasta
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
și de scriitori și artiști de mai multe naționalități, sfidarea cea mai brutală și mai orgolioasă - dar și spectaculoasă - a tuturor convențiilor și codurilor de maniere instalate în societatea burgheză a vremii. Junele revoltat, Samuel Rosenstock, ce se născuse în urmă cu douăzeci de ani la Moinești, apucase abia să scrie un număr de "prime poeme" (mai întâi sub pseudonimul Samyro, apoi sub cel de Tristan Tzara) care, desprinse rapid de simbolismul minulescian, mărturiseau deja un duh al nesupunerii față de chiar
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
prin acest fapt, ci, dimpotrivă, realizează un proces de abstractizare sui generis, o punere implicită în concept; cu alte cuvine el încearcă instaurarea unor adevărate noțiuni plastice. După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu patru ani în urmă, o expoziție cum este aceea a recentei expoziții, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă în- tr-un examen necruțător atît pentru artist, cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai prin această scrutare a finișului prin lentila punctului de pornire
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
unul care căsca gura, mă rog. Iată o idee care l-ar putea face pe cititorul de azi să devină deodată atent și chiar să te stimeze, să umble după tine, să-ți ceară amănunte, să-i dai autografe... Pe urmă, trebuie neapărat să fii dat naibii, să iei oamenii de sus, să-ți dai importanță, fiindcă dacă nu ți-o dai tu, cine să se mai ocupe de acest lucru?... Trebuie să mai declari apoi că nu ești milos, că
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
de afaceri, care-i făcea curte unei tinere extrem de cultivate, prietenă cu mine. Spre deosebire de intelectualii și artiștii pesimiști întâlniți de mine, el era plin de speranță și de energie, cu planuri vizionare pentru o nouă economie maghiară. Cu ani în urmă, cineva din grupul lui social și de profesia lui, ar fi fost considerat nepotrivit pentru atât de cultivata mea prietenă, dar el era la punct cu evenimentele culturale, judeca inteligent spectacolele și expozițiile văzute. Era stăpân pe sine și pe
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
de o asemenea vîrstă. A mai trecut o săptămînă și tot nu s-a aflat identitatea "grenadierului" de la Liceul "Jean Monnet". Cel puțin pînă la ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri, Poliția n-a reușit să-i dea de urmă. În schimb, cei care ar fi trebuit s-o facă se declară supărați pe presă, că nu le ia eforturile în serios. Cronicarului nu-i trece prin cap să supere și el Poliția, dar una e să cauți și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
în față ca exemple de "demnitate" și "curaj", ca "pilde morale") "7-15 teren: deratizări și dezinsectări. După-masă triat material liric și scris prima scenă din piesa despre Ovidiu". Sau: "7-15 teren. Făcut control și la Ambasada Sovietică. Nu mai există urmă de șobolan; numai șoarecii nu cedează terenul. Am plantat varfarină. După-masă schițat strofele Pentru un pițigoi și început redactarea terminologiei primite spre elaborare, prin prof. Bagdasar, de către colectivul redacțional al Enciclopediei". Efectele morale sînt strivitoare: "Zi lungă cît un secol
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
poetice (epopeea, poemul epic, fabula, chiar balada, adică speciile didactice și epice), dar pe care secolul XX le-a exilat în afara poeticului, riguros suprapus în epoca modernă peste lirism. Numeroase granițe s-au "mutat" mai cu seamă în deceniile din urmă. Postmodernitatea literaturii, a tuturor genurilor și speciilor ei, se dovedește mai generoasă decît modernitatea. Atît în sensul acceptării modurilor de a concepe operele, cît și în sensul acceptării unor rude istorice ale speciilor actuale. Dacă moderniștii rescriau trecutul după chipul
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă, când într-unul, când în celălalt, după cum îi dictează impulsurile freudiene; un om care transcrie informații confidențiale, acumulate în demnitatea de stat, ca să câștige bani, și pe urmă, ca să scape, își agață de gât ecusonul "scriitor" - crează un precedent foarte periculos, de rău augur pentru societatea românească, pentru instituțiile ei, indiferent de titular. În curând, s-ar putea să apară un nou "demnitar de stat" care să publice
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
rus, Yuri Kordonsky, stabilit în Statele Unite a venit la Guanajuato: revedere emoționantă cu actorii, cu tehnicienii, cu piesa după mai bine de 17 luni; scenografa Elena Dmitrakova, venită și ea de departe, din St. Petersburg mai revăzuse Unchiul Vanea în urmă cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită a fost întâlnirea cu Teatrul Bulandra, cu actorii săi profesioniști, cum l-au
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
separat la un parastas șI nu șI-au vorbit cu acest prilej au fost împreună, cum socotește ziarul citat, atunci cu siguranță că Ristea Priboi a fost împreună cu Radu F. Alexandru la ultima ședință în plen a Parlamentului. Acesta din urmă a cerut din nou demisia lui Priboi din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a bătut la Brașov un paznic de discotecă fiindcă I-a supărat fiul, pe Lăzărică, a fost suspendat la cerere din funcția de vicepreședinte al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
demisia lui Priboi din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a bătut la Brașov un paznic de discotecă fiindcă I-a supărat fiul, pe Lăzărică, a fost suspendat la cerere din funcția de vicepreședinte al PSD. Parchetul îI luase urma șI începuse cercetări împotriva lui. Dar iată că paznicul șI-a retras plîngerea împotriva deputatului bătăuș. Dacă nu mai e plîngere, de ce ar mai fi urmărire penală, așa că PSD îl poate pune la loc în funcție pe vicele său care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
să fie lăsat șI fără sprijin politic, deoarece se știe cum e cu retragerea plîngerilor penale venite de jos în sus, la noi în țară. După ce s-au făcut comandamente peste comandamente șI toată suflarea polițisto-antiteroristă a fost pusă pe urmele atentatorului sau atentatorilor de la Liceul Jean Monnet, ne-am ales cu nenumărate scenarii șI cu un portret robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde pe atentatori. Să dea Dumnezeu, dar dacă într-un asemenea caz, în care au existat martori și în care o bună cercetare a urmelor ar fi trebuit să scoată la iveală de a doua zi identitatea obiectului care a provocat explozia, ancheta are iuțeala melcilor, să zicem mersi că n-a fost mai rău șI să le cumpărăm copiilor noștri veste antiglonț, dacă avem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
I.L. Caragiale care se vizează, în registru parodic, societatea românească post-revoluționară. Stilul autorului ardelean este accesibil, plăcut și simplu, problematizarea este însă abstractă și înalt-intelectuală, s-ar putea spune chiar "elitistă". Inițiativa lui Daniel Tei, care și-a depășit până la urmă scrupulele, permițând volumului să vadă lumina tiparului, reprezintă poate cel mai bun răspuns în fața acuzațiilor de elitism.
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
cu dorința de a face această meserie. Într-un fel, spectacolul este și o inițiere pentru ei, o școală intensivă pentru ceea ce se numește meseria de actor-păpușar. Există un dezechilibru pe scenă, din acest punct de vedere, dar, pînă la urmă, fără inițiere și călăuză nu poți descoperi nimic.
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
dacă Marquez și Carpentier au avut simpatii socialiste ori chiar comuniste, respingînd extrema dreaptă din acest unghi, Llosa este un democrat-liberal și perspectiva lui este alta. Pentru primii doi, Castro nu suportă comparație cu Trujillo, Battista ori Duvalier. Cel din urmă nu face nici o deosebire între ei. În ce mă privește, este de la sine înțeles că împărtășesc atitudinea lui Llosa și că nu văd de ce am crede că doar unele dictaturi sînt rele. Toate, de extremă dreaptă ori de extremă stîngă
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
bun exemplu. Sigur că în numele anticomunismului, dictatorul dominican contemporan cu Franco și-a slujit cu inumană cruzime interesele proprii, ale lui și ale familiei sale. Ca și comuniștii Kim Ir Sen în Coreea sau Mao în China. Dar aceștia din urmă erau anticapitaliști, nu adversari ai extremei drepte ca atare. Și, în orice caz, concepția lor politică era cu mult mai complexă și mai articulată, în pofida faptului că provenea din varianta leninistă a marxismului. Această ideologie i-a unit pe dictatorii
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
de astăzi, marcate de tehnicism și ideologizate pînă în pragul unui nou dogmatism, largi orizonturi umaniste și o respirație culturală în care pulsează deopotrivă responsabilitatea gravă și jubilația pură. Deși, în enumerarea de mai sus, numele Ameliei Pavel apare la urmă, de fapt toate aceste considerații i se datorează în exclusivitate pentru că doar cu vreo cîteva zile în urmă ea a împlinit venerabila vîrstă de optzeci și cinci de ani. Dincolo de politețea de circumstanță care ar fi obligat, poate, la eufemizări
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
respirație culturală în care pulsează deopotrivă responsabilitatea gravă și jubilația pură. Deși, în enumerarea de mai sus, numele Ameliei Pavel apare la urmă, de fapt toate aceste considerații i se datorează în exclusivitate pentru că doar cu vreo cîteva zile în urmă ea a împlinit venerabila vîrstă de optzeci și cinci de ani. Dincolo de politețea de circumstanță care ar fi obligat, poate, la eufemizări aritmetice și la referințe calendaristice aluzive, cele peste opt decenii de viață ale Ameliei Pavel sunt ele însele
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]