89,525 matches
-
-l cred "de-al lor" și care se dovedește la fel de neîndurător pe cât de îngăduitor se arătase la-nceput. După un prim act plin de promisiuni, de un comic debordant și de bună calitate, Generația de sacrificiu devine, de-a lungul următoarelor două, prilej de caricaturi aproape grosolane și de șarje de morală ieftină ce n-au nimic de-a face cu umorul, ceea ce explică motivele care l-au făcut pe Valjan să-și retragă piesa de pe afișul Teatrului Național. Adunând și
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
lectura a fost urmată de dialogul cu publicul în cursul căruia, cu o foarte bine mimată ingenuitate, autoarea nu a ezitat să dea răspuns și unor întrebări mai delicate... Cea mai naivă și poate cea mai stînjenitoare a fost însă următoarea: cît adevăr și cîtă ficțiune conține romanul De ce copilul fierbe în mămăligă? Deruta cititorului este provocată mai întîi de titlul cărții. În pofida desemnării explicite, încă de pe copertă, a scrierii drept roman - cartea Anglajei Veteranyi este un poem în proză, în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
prietenul om mare, căci îl pierzi". Și încă: "De-ți cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici ieftină, ci după puterea ta". La secțiunea "Urările lui Cilibi Moise" dăm de următoarea: "Domnilor, toți anii v-am cerut în broșurile mele iertare, dacă am scris și ceva minciuni întrînsele. Estimp nu vă cer, căci am scris drept. Mă veți întreba de ce? Eu vă voi răspunde din cauza că ziua și noaptea visez drepturile
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
e că persoane care au fost contactate de anonimi, telefonic, și sfătuite să-și retragă banii de la BCR au anunțat mass media, nu poliția. Deși mai firesc ar fi fost să se întâmple invers. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu notează următoarele: "De data aceasta e vorba de un atac asupra sistemului financiar românesc și toată operațiunea are o cheie. Nu mai este doar rodul întâmplării sau al unor speculații mărunte. În toate aceste zile de derută, cu reacții întârziate, apariția primului-ministru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
au și ajutat. Sînt sigur și ca să nu fiu închis. Nu ca românii noștri; sau mai rar. De unde să nu reiasă că aș fi în general un anti-român... Problema cu antisemitismul, referitor la polemica încinsă în R.l., cred că este următoarea: Așa cum sînt români fanatici, bulgari fanatici, maghiari și ei la fel, ori polonezi, ruși, sîrbi, - fanatici pot fi, desigur, și evreii, mai ales cei de mauvais aloi... În cap cu Răutu, Chișinevschi și cu toți cei ce impuseră cu fervoare
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
a face cu Kakania lui Robert Musil), Gulliver rătăcește, de fapt, prin România, unde, printre altele, află despre altoirea genetică a noi specii umane create în laboratoarele regimului. Este vorba de mai multe experimente dintre care cele mai sugestive sînt următoarele: omul-fără-stomac (hrănit doar cu aer și apă), omul-rumegător (căruia i se implantează un stomac de ierbivor) și omul-mîncător-de-pămînt (pămîntul comestibil fiind singura hrană care, în concepția conducătorilor Kukuniei, ar putea face din om un animal rentabil). Aducîndu-mi aminte, deunăzi, de
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
privind definitivarea metodei de cercetare și a identității profesionale și sociale. Henri H. Stahl, intervievat, a declarat: "Fundul Moldovei înseamnă deci folosirea pentru prima oară a sistemului echipelor lucrînd cu fișe și dosare comune. Echipele de atunci folosite au fost următoarele: cosmologică, biologică, istorică, psihologică, economică, juridică, de folclor literar și muzical, estetică, filologie, pentru studiul stânei, familiei, gospodăriei, a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și al cîrciumei". Apoi
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
din Franța proaspăt ieșită din război. Una dintre posibilele explicații ale succesului european al romanului pe care Monica Lovinescu, traducîndu-l în franceză, se străduise să-l "cosmetizeze" reducîndu-l de la 800 la 2-300 de pagini ar putea fi, crede Cornel Ungureanu, următoarea: Const.-Virgil Gheorghiu "vulgarizează cioranisme" - înainte ca Cioran să fi devenit celebru în Franța... Interesante sînt și paginile despre Leonid Arcade (mai bine cunoscut pentru cenaclul pe care l-a condus decît ca scriitor, totuși autor al cel puțin unei
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Autorul ei precizează că Gh. Buzatu "a avizat-o și a trecut-o sub egida Academiei", ceea ce Buzatu neagă, spunînd că Academia Română nu este implicată în publicarea volumului. Recapitulînd această anchetă și felicitîndu-l pe Florin Diaconu pentru realizarea ei, constatăm următoarele: În culegerea de articole publicată sub titlul Naționalistul, deputatul PRM Vlad Hogea instigă la rasism, antisemitism și xenofobie în termeni cît se poate de limpezi. Vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, și el membru al PRM cauționează cartea și afirmă că ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al satului, ar fi următoarele: Continuitatea dulce dintre fire și spirit; prelungirea firii în spirit; angajarea spiritului în zonele întunecoase, neștiute, hrănitoare, niciodată răzvrătite ale firii". Accentul lor "nelatin", tracic, "eresul" și "mioritismul" lor sînt frapante. Urmează o trecere în revistă a principalelor noastre creații
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
Davidescu a fost contaminat de mioapa xenofobie. Dar ce ne facem cu o opinie din 1908 a unui mare critic literar, cum a fost, negreșit, E. Lovinescu? Și el adept al liberalismului, în 1908 putea articula despre opera lui Caragiale, următoarea deconcertantă apreciere: "În cincizeci de ani nu va mai rămîne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii civice se vor fi risipit de mult". Iar patru ani mai
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
SUA nu se angajaseră încă în război) aflăm că trupele engleze nu s-au prea grăbit să se retragă, pentru că, de fapt, turcii (ajutați de nemți) epuizaseră total armamentul și căderea strîmtorilor era iminentă. La 7 mai găsim în jurnal următoarea, semnificativă, mărturisire: "Seara, după cină, vine contele Czernin. Mă ia deoparte și-mi spune următoarele: "Italia pornește împotriva noastră imediat. L-am văzut pe Brătianu. M-a lăsat să înțeleg că nu mai răspunde de nimic dacă Italia ar porni
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
grăbit să se retragă, pentru că, de fapt, turcii (ajutați de nemți) epuizaseră total armamentul și căderea strîmtorilor era iminentă. La 7 mai găsim în jurnal următoarea, semnificativă, mărturisire: "Seara, după cină, vine contele Czernin. Mă ia deoparte și-mi spune următoarele: "Italia pornește împotriva noastră imediat. L-am văzut pe Brătianu. M-a lăsat să înțeleg că nu mai răspunde de nimic dacă Italia ar porni împotriva Austriei. Probabil că voi pleca într-una din zilele următoare. Voiam să vă mulțumesc
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
să nu ne întrebăm ce rost mai are o asemenea scrisoare deschisă după ce anul școlar a început, iar profesorii s-au mulțumit să le ceară elevilor să cumpere ce manuale au avut la îndemînă. * În ROMÂNIA LIBERĂ Ilie Șerbănescu scrie următoarele: Deși faptul poate că nu place, România începutului de mileniu reproduce propria sa configurație interbelică. Într-un fel, ca o ironie tragică, pentru cei aflați acum la guvernare, care, cu o mică pauză, au condus țara după '89, s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
punct de sprijin. Oricât ar părea de incredibil, "informatorii" mei au ajuns să-i regrete pe ruși! Nu pe comuniștii români, nu pe Ceaușescu, ci tancurile sovietice! La început, mi s-a părut că n-aud bine! Logica lor e următoarea: dacă rușii n-ar fi făcut reformele, dacă blestematul de Gorbaciov n-ar fi vrut să schimbe sistemul, americanii (imagine a Anticristului!) nu s-ar fi insinuat peste tot, iar noi am trăi și astăzi în liniște, am avea locuri
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
România peste 200 de studii și volume, așadar mii de pagini, interesînd filologia romanică, istoria și critica literară italiană sau românistica. Între acestea și volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
de la ideea că va rata acordul cu Fondul Monetar Internațional și că va fi nevoit să găsească împrumuturi alternative, atunci e de presupus că această politică la două capete nu e una a semnalelor involuntare, ci a semnalelor preventive. În următoarele luni ne vom lămuri și asupra intențiilor de viitor ale cabinetului Năstase, dar și asupra consecințelor pentru România a acestor intenții. Optimist vorbind, România ar putea rămîne în cărțile integrării în Uniunea Europeană și în NATO. Pesimist, ne vom întoarce în
Oscilațiile PDSR-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16383_a_17708]
-
nemții sunt bătuți în Rusia" și întristat totodată că Ralea a fost internat, la sfîrșitul lui decembrie 1942, în lagărul de Tîrgu-Jiu. În februarie 1943 Mihai Antonescu îi destăinuie îngrijorarea. "Din adunătura de formule emfatice și vagi, am putut discerne următoarele: Guvernul și opoziția admit deopotrivă că a sosit momentul să pledeze în străinătate cauza României" ca și neînțelegerile, în căutarea mijloacelor și a datei, dintre opoziție și Antonești. Iar regele Mihai se alătură decis opoziției, certat fiind atît de grav
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
lucrările scrise. Având Scriptura la bază și întipărind cuvintele ei în tainițele inimii lor, rămân un model de conștiință mereu trează și de luptă pentru convingerile de care erau purtați. Despre ei putem spune și noi împreună cu Sfântul Ignatie Teoforul, următoarele: Cine dintre cei care au trecut pe la voi n au lăudat virtutea și credința voastră tare? Cine n-a admirat evlavia voastră în Hristos, înțeleaptă și plină de bunătate? Cine n-a propovăduit chipul de mare cuviință al iubirii voastre
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
fascinat de Diderot, de Iluminism, de un secol al ideilor, al conversațiilor strălucitoare - toate reunite simbolic în toposul Ermitajului. O întrebare elementară pe care și-au pus-o criticii și de care vor fi sîcîiți și cititorii fără pretenții, este următoarea: de ce preferă Bradbury să scrie un roman despre Diderot, cînd e limpede că interesul său ar fi putut fi exprimat mai coerent într-o biografie? Alegerea acestui personal-romancier, care călătorește în Rusia pentru a studia textele lui Diderot e un
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
bine ca fiind o antropologie a intepretării. Un fost teoretician literar se străduiește să ofere nu o metodă de intepretare, ci o explicație a felului în care interpretarea definește experiența umană. Prin urmare, cea mai importantă întrebare a cărții este următoarea: de ce interpretăm? Răspunsul e prezentat sumar, și ceva îmi spune că următoarul volum al lui Wolfgang Iser îl va relua spre a-l detalia. Făptura umană se confruntă, în acest prag de nou secol, cu două mari dificultăți. Prima dificultate
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
în Ardeal, unde era și țuica de prune, slabă, din mărginime ori aceea tare din nord. Dacă mă gîndesc bine la expresia folosită, bucatele, care erau abundente pe masa de Crăciun, și nu doar în prima zi, dar și în următoarele două, erau stropite cu vin. Așa se spunea. Și chiar așa era. Nimeni nu se îmbăta. De altfel, bețivii nu erau încă o instituție în orașele noastre. Pe cei cîțiva, îi știa toată lumea iar noi, copiii, îi arătam cu degetul
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
plecat de la început în căutarea adevărului și a performanței. În luna iulie 1956, un grup de actori absolvenți, de tineri scenografi și regizori hotărau plecarea la Teatrul Național din Craiova. "Creierul" era asistentul lor, regizorul Vlad Mugur. Echipa a fost următoarea: Gheorghe Cozorici, Victor Rebengiuc, Amza Pellea, Silvia Popovici, Sanda Toma, Constantin Rauțchi, Dumitru Rucăreanu. I-au însoțit regizorii Radu Penciulescu și Dinu Cernescu și scenograful Ion Popescu-Udriște. Vă imaginați un teatru cu toți aceștia la un loc? Ce energii extraordinare
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
Înseamnă aceasta oare că progresul pe care Mireasa dă toate semnele că l-ar face este doar o iluzie - că în realitate, ea nu face decât să alerge pe loc? Sfântul Grigorie crede că nu. Autorului îi place să citeze următoarele cuvintele din epistola Sfântului Apostol Pavel către Filipeni, asupra cărora mintea sa a stăruit îndelung și frecvent: „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât și eu am
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
felul în care avem datoria să învățăm aplicarea practică a trăitului bine în România. Astfel, pentru început, dar și pentru reechilibrarea psiho-financiară și mentală, în cazul celor mai vulnerabili din acest punct de vedere, după majorările de la 1 aprilie, și următoarele, în mod normal (normalul românesc - să nu confundăm lucrurile!), fiecare cetățean are datoria patriotică de a călători mult pe dealuri, prin codri și pe câmpii nu doar pentru a vorbi singur în liniște, ci și cu scopul cunoașterii florei care
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]