900 matches
-
morților, fuior, Buneștii în petice de pădure și se binecuvîntează cu minuni, Reteag aburul între geamuri strînge vremea de afară, Reteag halta călători în abur și în clar, peisaj de referința interpretării, pod pe Someșu Mare, Beclean metalurgie, nu se urnește din strat de case. În personalul Bistrița Vatra Dornei, în stația Beclean pe Someș, ai, nu ani, mi s-o schimbat numărul de telefon, mi s-o schimbat din oficiu! n-ai dat la cine telefon? o băgat cuțîtu' în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la șefa de tură, trei stele, întind două degete V Victorie lîngă subaltern, tabla rutieră cu steagul orașului sub cel al țării, însemnele naționale de vînt, buză de mare pe spatele mlaștinii-herghelie, pastel în răbufnirea verde tinerește, păduricea și cerul urnind acea culoare pe mare, Neptun Haltă km 260+700 temelii de case în fond forestier, sălbaticii nu sînt cei din pădure, brădet, coniferele pe fond de valuri, ce și-a dorit Eminescu, plajă pe umbra lor, cărarea jos în zbaterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
favorizează pe regele de Aragon, Petru III, care va profita de masacrul ocupanților francezi la Palermo, la 30 martie 1282 (faimoasele Vecernii Siciliene), pentru a cuceri insula și a se proclama rege al ei. Angevinii nu vor mai reuși să-1 urnească de aici, în ciuda cruciadei purtate împotriva Aragonului de regele Franței, Filip III. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, monarhia angevină, retrasă la Neapole, constituie încă o putere care intervine în întreaga Italie, beneficiind de sprijinul pontifical. Italia de Nord și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca distinctă a tranziției postcomuniste românești a fost caracterul său retardat, dat de lentoarea cu care s-au urnit lucrurile în sensul reformării moștenirii regimului comunist. "Studiul de diagnoză" comandat de ministrul Andrei Marga și apărut sub titlul Învățământul românesc azi identifica faptul că "programele de modernizare a învățământului lansate după 1990 au produs efecte superficiale la nivelul curriculei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comparației, a măsurătorii, este doar da sau nu. Pentru om, el devine cât de da sau cât de nu... Deci a cântări din ochi, chiar dacă multă vreme n’a existat un cântar: greutatea - de fapt capacitatea omului de a-l urni - bolovanului; Înălțimea - adică capacitatea lui de a ajunge la un fruct - unui arbore; distanța - nimic altceva decât accesibilitatea - până la cutare obiectiv; mda... iuțeala proprie - a unui animal... Și, În cele din urmă, a se măsura În luptă... Omul a măsurat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ajunge cu treburi pe la București, musai se Întâlnește cu Grinuț, care - zice-ți voi - pisicindu-se, Îl adulmecă. Iar bietul Cristi nu miroase a nimic altceva decât „a mine“, a parfum „Chat noir“. Așa cum eram Înainte ca trenul să se fi urnit spre capitală. Iar Grinuț pândește apoi clipa În care Cristi, Întors frânt din alergătura zilei, preferă să converseze cu prietenul lui, dar Întins pe canapea: Suit pe el, Îl „frământă“ cu lăbuțele dinainte, „ștampilându-l“, „tipărind“ mesajul către mine. „Scris
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai mare decât al unei găini, întrebarea exprimată apoi către alte femei ale satului : -«Oare ce fel de pescuit face Remus pe valea Bâlii în sus, de-l văd în toată săptămâna urcând cu rucsacul greu, că deabia îl poate urni, ca să coboare seara tot cu sacul acela, gol, lipit de spinare». Și nici na trebuit să și-o pună de două ori, pentru ca foarte curând Remus Budac să dispară de pe drumurile sale săptămânale obișnuite, ba chiar să se audă, că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Confecții Metalice a Cooperativei Glina. În primăvara aia am auzit prima dată de așa ceva, de la Andrei Ilieș. El Îmi explicase pe unde vine și probabil că aștepta de treipatru zile cu sufletul fript să apar pe acolo. În sfârșit mă urnisem, poate fiindcă n-aveam altceva mai bun de făcut, sau poate n-oi fi avut Încotro. Poate, cine știe, dar deja nu mai conta; dacă ești cât de cât hotărât, e mult până te-ai văzut ieșit din casă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
jafu’ ăla de camion, iar după ce a Înțepenit În curte cu obloanele făcute ferfeniță și podeaua putrezită de rugină și rezervorul năpădit de fisuri insinuându-se printre cârpeli imemoriale cu tablă cositorită, am fost sigur că n-o să se mai urnească de acolo În veci. Mai știi ce dracu’ o fi fost În mintea moșului? Și chiar și la prețul ăla de nimic pe care am auzit că l-a vărsat În contul Unității, tot l-ar fi costat cât nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la umbră și fără să facem nimic. În timp ce vreo cinci zilieri țopăiau Îndrăciți În jurul formelor de tuburi și-și turnau găleți de apă În cap, noi ne retrăgeam Încoace cu un braț de știuleți de porumb. Pe cât de anevoie se urnea tovarășul meu de lângă București, pe atât de iute Îl vedeam Însuflețindu-se la pregătirea mesei. N-aș fi făcut decât să-l Încurc Încercând să-i dau o mână de ajutor. Apa din căldarea cu porumb bolborosea În jurul unei rezistențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și noi să credem ce spuneam. Cu bruma de experiență dobândită din Îndeletniciri vag Înrudite cu noua noastră meserie, cu predispoziția către inginerie a părințelului, exersată cândva În studii politehnice abandonate Înainte de a Începe cu adevărat, treaba prinsese a se urni până Într-atât Încât părea să meargă de la sine, și tot de la sine se prindea și Viorel În comedia asta costisitoare. Când a strigat-o pe femeia aia din mașină, am știut că mai are nevoie de un martor și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-se-n sine. De amar de vreme nu mă mai simt În stare s-o proptesc cu mâinile pe pereți, ca să-mi Înfig colții În ceafa ei de bestie. Nu mai am chef și nici putere. Nici nu mă pot urni din fotoliu, În timp ce ea ezită să-și facă de lucru cu mine, iar Într-un târziu Îmi spune că-s prea bătrân. Repetă asta și a treia oară spuse că suntem amândoi prea bătrâni. Chicoti, suntem niște bestii bătrâne, boarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se nimerea În pat lângă ea. Eu sau văru’ Laur, amândoi eram la fel de vinovați că-i strică somnul spurcăciunea și mortăciunea aia. - Da’ du-te odat’, Nelo, și liniștește-l! Du-te, c-ai să-l ai pe suflet! Se urnea greu, dar Îndeobște nu se sustrăgea de la sarcina asta ce-i revenea În exclusivitate. - Gata, nea Costică! Acuma-ți fac o frecție să te-nvie. O să te frec de-ai să mă pomenești și pe lumea ailaltă. Oțetu’ de la murături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de nu mai încăpea un ac. Peste tot înjurături, lovituri, îmbrânceli, blesteme... O masă de călători cuprinși de demență... La semnalul impiegatului, omul cu chipiul roșu, locomotiva șuieră prelung de plecare... Vagoanele se smunciră și, trenul supraîncărcat și greoi, se urni gemând, într-o perdea de aburi groși... și ieși din gară... pierzându-se în noapte. Dinspre șoseaua care șerpuia pe lângă calea ferată, din întuneric, venea larmă de voci, urlete și blesteme, zgomote de mașini, huruit de căruțe... convoaie nesfârșite de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o durere cumplită în piept.. că-i tăie răsuflarea și că se îneacă. Cloptul bătea rar, într-o dungă.. bătea pentru mort. În clipa aceea avu o privire fixă, înfricoșătoare, de om cu mintea scăpătată.. părea că ar fi putut urni un zid din loc, doar cu privirea. Se apropiase mult de dric.. ar fi putut ajunge la raclă, ar fi putut-o atinge.. „ - Iarta-mă, mămăică-mamă... iartă-mă !”, izbucni el, căutând-o cu ochii pe mama lui.. pe sfânta lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
consumă 150ml (același lichid) Ora 11 - colectarea urinii În cea de a treia sticlă; + se consumă 150ml (același lichid) Ora 12 - colectarea urinii În cea de a patra sticlă; 89 CAPITOLUL VII90 + se consumă 150ml (același lichid) Ora 13 - colectarea urnii În cea de a cincea sticlă; - masa de prânz Sticlele sunt aduse imediat la laborator și este măsurat pH-ul la toate probele de urină. Dacă pH-ul urinar s-a redus până la 5,4 Înseamnă că pacientul nu prezintă
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
de dimineață, prezenți la trans lația raclei, se retrag acum spre casele lor. Mașinile lor sunt parcate nu departe de ceea ce este șantierul Teatrului Național din Iași. Îi urmăresc de la distanță, sunt foarte dinamici, se agită, se opresc brusc, se urnesc gesticulând, poartă cu ei icoane de toate dimenisiunile, sticle cu agheasmă, busuioc, flori. Mașinile ce-i așteaptă cuminți în parcare sunt în marea lor majoritate Audi și Mercedes, de culoare neagră. Toți acești bolizi germani de mare viteză sunt echipați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
viața și martiriul său. Mai există un strat de protecție împrejur, transparent, nu-mi dau prea bine seama despre ce material este vorba, sticlă sau plexiglas, racla fiind parcă închisă într-un acvariu. La prima vedere, ansamblul pare imposibil de urnit și trans portat în procesiune publică, iar în imaginile pe care le-am văzut ante rior pe YouTube racla părea mult mai mică și mai „fragilă”. Iată de ce l-am întrebat pe călugărul ce avea grijă de raclă, miruindu-i
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raze-o plimbă/ aș fi vrut să fii cu mine/ în acea măreață clipă/ să simți ce am simțit.// Însă deșertu-n pietre la cioplit/ ai vrut să-l uzi prin logos/ în tainica ta limbă;/ echerul și compasul te-au urnit./ Pe drumul meu de astre-mpodobit/ aș fi vrut să fii cu mine/ în acea măreață clipă.548 După cum spuneam, fără a pătrunde într-un spațiu meditativ, în gălbenușul matrice sălășluiește o greșeală furtul prometeic din Olimp. Și acolo contemplarea nesfârșitului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
București (călătorii documentare) să discutăm asupra soartei ce i-l veți hotărî. Arătam în scrisoarea precedentă, că pe lângă lucrarea ce vreau s o închin folcloristului, ne trebuie documente și pentru prezentare în „Galerie”. Vă adresez din nou rugămintea - pentru a urni problema din loc - să discutați cu rudele Dv., eventual să mă puneți în legătură cu D na Despina Teodorescu, pentru că Dv. sunteți probabil foarte ocupat și nu vreau să vă răpesc un timp prețios. 199 Alexandru Arșinel, animator al vieții culturale în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
capitalului și structurile administrative și de putere ale statului. Am văzut care a fost poziția patronatului față de programul guvernului. Ei, bogații, au contribuit hotărâtor la aruncarea țării în criză, dar, când e vorba să se sacrifice și ei pentru a urni economia, arată cu degetul spre cei care i-au îmbogățit prin munca la negru, neplata contribuțiilor sociale, prelungirea duratei zilei de muncă, lipsa condițiilor de securitate a muncii etc. De ce nu se autoreglează economia capitalistă după cerere și ofertă, așa cum
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nevoia imperioasă de a folosi tineta, s-a dus la Rozin. Așteaptă, a fost răspunsul. Hai, că nu mai pot! Păi asta vreau și eu, să nu mai poți. Ploaia de înjurături pornită de Ciacâru n-a putut să l urnească pe Rozin, până ce Ciacâru n-a făcut pe el. Poftiți, poftiți domnule jurnalist, care pupați în fund pe toți potentații zilei pentru bacșiș, poftiți! Bucuros de reușită, domnul Rozin s-a urcat triumfător la locul său. După ce a savurat izbânda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se bucura de prestigiu chiar și față de ofițerii simpatizanți ai Legiunii, constituind deci o garanție a ordinii. Dar el nu permitea ca armata să fie folosită sau manipulată, mai ales în scopuri politice. După părerea lui Călinescu, Antonescu putea fi urnit din loc numai dacă activitatea legionarilor ar constitui o amenințare la adresa securității naționale. Deocamdată, Legiunea nu reprezenta o astfel de amenințare. Lipsit de sprijinul lui Antonescu, Călinescu își expunea mai departe principiile gîndirii sale: Dacă, în situația actuală, procedăm cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Broșteni și are de dus niște porunci la primăria din Șar.” (C. Hogaș) „Și zărind rotundu-i umăr mai că-mi vine să-l sărut.” (M. Eminescu) • sintagme formate din verbul a trebui și un participiu: „Trebuie târât ca să se urnească... și are să fie târât.” (I.L. Caragiale) „Le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă.” (M. Eliade) Construcția cu verbul a trebui, dezvoltând sens pasiv cel mai adesea, este o variantă sintactică la sintagme formate din două predicate în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect, complement semantic al verbului a trebui, care, ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se urnească.” Predicatul dezvoltat trebuie târât prezintă la al doilea nivel al planului semantic al predicației o situație sintactică analogă: trebuie - predicat târât - subiect / (subiect interior) Unitatea funcțional-predicativă a sintagmei a trebui + participiu determină trecerea verbului a trebui din clasa verbelor impersonale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]