2,023 matches
-
Rușii ăia nu erau mai blonzi ? Întrebare nu lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace de câlți, cu ochi negri, scăpărători, cu pomeți trași și tuciurii, sprijinindu-se pe două buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură : — Kali benga, socares ? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu- și putea lua ochii de la arătarea aceea despre care puteau spune la repezeală două lucruri : unu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mare și o conservă. De cum se întoarse cu spatele, îmbrânceala reîncepu. Bunelu, mai încet la mâncare, apucă o ceapă printre picioarele celorlalți și începu să-i sugă foile roșiatice. Înfule cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își marca, în acest fel, protestul. Calu tropăi nervos, apropiindu-se de Faraon. Întinse mâna și îl măsură neîndurător. Acela se făcu mic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unor agenți provocatori și a oamenilor politici lipsiți de răspundere. O eră întunecată ne așteaptă dacă justiția nu-și va spune răspicat cuvântul spre a da un preaviz categoric acelora care vor să ne prăbușească în întunecimile evului mediu. Acuzatul, vânăt la față, ciuruit de furunculoză, trădând sângele său bolnav, privește încruntat sala indignată, drapat de regizorii săi într-un costum național de operetă. Uitătura feroce, ochii săi mici aparțin criminalului înnăscut și produc în sală o impresie penibilă." Ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
D-nia ei a vrut să deie relief acestui nonsens dramatic, să iasă din cadru afară prin jocul său de scenă, au jucat deci cu atâta barbară cruditate, mai ales ca oarbă, cu grimarea de om mort, cu ochii adânciți și vineți în cap, încît nu inima - stomahul ni s-a întors la această priveliște. Pentru D-zeu! Nu tot ce e natural e frumos. Aceasta trebuie să fie regula de aur a tuturor artiștilor, fie ei poeți, fie pictori, fie muzicanți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sin Buruiană” și cu observația „sudeți cu pașaporturile di la gubernia din Chișinău”, deci veniți tot prin filiera Basarabia, astfel că numele lor românești se explică de la sine. În recensământul din anul 1845, rubricația este mai bogată, mai precisă, înregistrează veniții din alte sate, dar nu întâlnim locuitori de origine străină, prinși într-o anume rubrică, ci doar o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câteva picături de salsa Tabasco, sucul de grepfrut și un praf de sare. Se umplu jumătățile de grepfrut cu această compoziție, se ornează cu felii de ou fiert, se presară deasupra piper alb proaspăt măcinat și se servește. Chiftele cu vinete Ingrediente pentru 4 persoane • 2 vinete mari (aproximativ 800 g) • 500 g roșii • 100 g miez de pâine proaspătă • parmezan ras • oregano • usturoi • busuioc • ardei iute • cimbrișor verde • făină albă • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 60 min.
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Rulouri cu anghinare Roșii umplute cu burghul Verze de Bruxelles umplute cu legume Bucătăria vegetariană: Startere și aperitive vegetariene Castroneșe de grepfrut roșu cu pepene galben, avocado și ouă Lipii crocante din năut cu garnitură de legume Crochete de cartofi Vinete cu pâine prăjită Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Sufleu de legume Bruschete cu fantezie Chiftele cu vinete Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Bucătăria vegetariană: Uleiul și oțetul: condimente naturale și ingrediente de bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Castroneșe de grepfrut roșu cu pepene galben, avocado și ouă Lipii crocante din năut cu garnitură de legume Crochete de cartofi Vinete cu pâine prăjită Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Sufleu de legume Bruschete cu fantezie Chiftele cu vinete Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Bucătăria vegetariană: Uleiul și oțetul: condimente naturale și ingrediente de bază pentru conserve Brioșe cu măsline și salată verde Roșii umplute cu orez negru Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
dulce-acrișor cu ardei grași Aperitiv rece cu avocado și verdețuri Bărcuțe din dovlecei cu cartofi Ștrudele cu anghinare Roșii umplute cu burghul Vinete cu pâine prăjită Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Bruschete cu cremă de fasole Chiftele cu vinete Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Roșii umplute cu orez negru Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă de năut cu urdă Frigărui japoneze Tartă din pâine prăjită Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Salate Anghinare, cicoare
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
dulce și salată de fructe Smochine umplute Brioșe cu fructe Fructe zaharisite cu aromă de rozmarin Fructe în cremă de coacăze Cocteil de fructe cu înghețată Găluște de orez cu fructe Indice după ingrediente Usturoi Sos dulce-acrișor cu ardei grași Vinete cu pâine prăjită Chiftele de cartofi cu sos ragu de ardei grași Ciulama de ciuperci cu mozzarella Paste cu vinete și mentă Paste picante cu bostan și cartofi Paste cu vinete și brânză de oaie Pilaf cu ardei grași Ciuperci
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și cașcaval Stufat de legume Tartă sărată cu sfeclă și migdale Ravioli vegetariene Chica-voinicului (Nigella damascena) Salată de chica-voinicului cu ouă de prepeliță Busuioc Morcovi și roșii cu brânză feta Castronașe de grepfrut roșu cu pepene galben, avocado și ouă Vinete cu pâine prăjită Budincă de legume cu ardei grași Lipie pufoasă cu roșii și capere Spirale cu lămâie și busuioc Găluște de cartofi cu busuioc Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Cartofi copți cu brânză și busuioc Pilaf
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
zmeură Brioșe cu fructe Cremă de mere cu biscuiți Cuiburi de cicoare cu broccoli și mere Budincă de anghinare cu legume marinate Napi cu două tipuri de sos Tartă fragedă cu mere Rodie Portocale cu fistic Salată de iarnă Vinete Vinete cu pâine prăjită Chiftele cu vinete Salată de legume cu sos acrișor Paste cu vinete și mentă Paste cu vinete și brânză de oaie Paste cu dovlecei și ardei grași Budincă de vinete cu busuioc Budincă de vinete cu ardei
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie Pască sărată Vinete cu pâine prăjită Salată de crudități cu cașcaval Bruschete fantezie Chiftele cu vinete Dovlecei gratinați Supă cu varză de Bruxelles Ardei umpluți cu fasole păstăi Minitarte din pâine și lăptuci Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Tartă din bruschete de pâine prăjită Supă de ceapă cu crutoane Smântână Găluște de legume în sos
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Bruxelles umplută cu legume Crema grădinarului Cremă rece de fasole cu broccoli Budincă de legume cu ardei grași Fasole verde și ardei cu sos de lămâie Tartă crocantă cu roșii și ceapă Lipie pufoasă cu roșii și capere Chiftele cu vinete Chiftele de cartofi cu sos ragu de ardei grași Gazpacho cu legume coapte pe grătar Găluște de cartofi cu busuioc Găluște de legume în sos boscaiola Fasole albă cu lăptuci și porumb Salată verde cu brânză feta și măsline Salată
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului (cele care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt ceva mai bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acest descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a practicat atunci când a fost nevoie, atât pentru copiii ei, cât și pentru cei din vecini. Pentru acest descântec ea folosea următoarele: untură de porc, ceapă, cheatră vânătă, pucioasă și un vârf de ac de cusut. Toate acestea se strâng într-o legătură, se pun în fundul casei, jos. Persoana care descânta, în pielea goală, da cu mătura legătura afară, zicând: „Luni dimineața mă sculai/ Mâna pe mătură pusei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se folosea pentru tratarea „ariciului” la vite, cu un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf de deget. Folosind cosorul, se inciza locul respectiv în formă de triunghi, se freacă cu sare, se aplica grăsime de porc, după care se ardea cu fierul înroșit. După cauterizare, se spăla cu săpun de față
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dulceață, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de ghințură, o linguriță la 2 căni de apă clocotită. Întreaga cantitate se bea Într-o zi, fracționat, În 3 reprize, Înaintea meselor principale. Ceai de scai vânăt, 2 linguri la cană. Se iau 4 linguri pe zi. Ceai din lichen de piatră, o linguriță la o cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
măgăriță, de mai multe ori pe zi, În special noaptea, la culcare. Se afumă copilul cu balegă de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cană de apă clocotită, pentru sugari și 10-15 fructe, pentru adulți. Se bea ceaiul Într-o zi, după mesele principale. Ceai de porumbar, o linguriță de flori la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de scai vânăt, 2 linguri la cană. Se beau 4 linguri pe zi. Ceai de vâsc, 2 lingurițe la o cană cu apă călduță, macerate 8 ore. Se bea o cană În 2 reprize, cea de a doua seara, la culcare. Ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe piele a unor mici vezicule. Se localizează În special În regiunile interdigitale, mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată cu ardei iute, cu soluție de piatră acră sau piatră vânătă, sau cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu seu de oaie, cu piatră vânătă și pucioasă, cu ceapă albă, grăsime nesărată, apă de var, untură și cenușă, praf de pușcă sau ceapă albă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu seu de oaie, cu piatră vânătă și pucioasă, cu ceapă albă, grăsime nesărată, apă de var, untură și cenușă, praf de pușcă sau ceapă albă. Se unge pielea afectată cu alifie din pucioasă, piatră acră și/sau piatră vânătă, din ceapă fiartă În untură și praf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]