35,324 matches
-
nu copacul. Acum este necesar să protejăm și să stimulăm creșterea copacului(OMUL) și atunci pădurea (Societatea) se va dezvolta”. - “Nu se știe ce soartă vor avea cărțile celor ce dau din coate și care se laudă că sunt în vârful ierarhiei...fiindcă așa cum spunea Adrian Mariano: ”Succesul literar este imprevizibil, efemer, și deci relativ prin definiție”. “Vremea va vremui prin Judecată, ce am scris și, Dumnezeu” ... Nu apreciez pe acei scriitori care se izolează în turnul lor de fildeș. Aceștia
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_lacrima_de_sefir.html [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
de călător perpetuu pe tărâmurile istorice ale românilor din jurul României, profesorului dr. Vasile Șoimaru, care merita pe deplin Ordinul Republicii - și prin ceea ce crede el ca n-a împlinit, dar mai ales pentru ce cred mulți că a împlinit cu vârf și îndesat pentru redeșteptarea Neamului. Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENȚEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENȚĂ E ÎN SÂNUL ȚĂRII-MAMĂ - SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IV) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1409139031.html [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Suntem unul Mă scol când poala noptii încă ține Un cer de lacrimi verzi deasupra ta, Ca ochii mei îndrăgostiți de tine Și plec să te-ntâlnesc, altundeva. Pe vârfuri trec ușor să nu te sperii Respiri profund, te simt cum adormit Mă urmărești subtil, printre puzderii De stele...Și-ți las somnul liniștit. Numai un pic de tot întorc privirea Nu mi-e deloc ușor! Ce mult aș vrea
SUNTEM UNUL de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1412182304.html [Corola-blog/BlogPost/353025_a_354354]
-
interese lor. Cu această decernare Traian Băsescu ne-a mai făcut încă odată greață printr-un scurt discurs, pe cât de sforăitor pe atât de mistificat. Iar acum, când i s-a cerut să retragă decorația, a sărit ca ars în vârful catargului, și nu se mai dă jos de acolo fără documentație și avizul Justiției. Când le-a primit pe toate, a amânat și amânat până ce a plecat definitiv de la Cotroceni, pupând Tricolorul. Și în ultimul moment tot farsor. Vă rugăm
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1419410866.html [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
Florian: Multumesc. Asistenta: Multă sănătate. (Pleacă.) Bolnavul X: Frumoasă fată! Florian: Ca o floare de mac. Astăzi strălucește și îmbujorează câmpul, iar mâine se risipește pătând solul cu sângele făpturii ei. Bolnavul X: (privește hortensile) Se întâmplă ceva cu florile. Vârfurile petalelor au încept să se ofilească. Florian: Este doar începutul. Bolnavul X: Cred că nu sunt așezate bine. Locul lor preferat este nord-est. Nici pământul nu mai este umed. Florian: Nu mai au mult. Bolnavul X: Ia o cana dintr-
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz în arșița zilei. „Acolo trebuie să fie!”- se gândi el. Dar până acolo era cale lungă, cu urcușuri și coborâșuri printre pinteni stâncoși, cascade înalte, pereți abrupți ce apăreau ca
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
fund. Treptat - treptat, roata de foc a astrului ceresc se ascunse după creste. Câțiva nori se perindau leneș pe deasupra și parcă se aprinseră în flăcări. În curând, crepusculul cuprinse regatul munților începând cu văile cele mai adânci și terminând cu vârfurile cele mai înalte care cu privirile lor semețe urmăreau cum dispar și ultimele raze ale soarelui. Să nu fie prinși de aripile nopții pe vreun coclau, își instalară tabăra într-un loc pitoresc. Pe aceste plaiuri de o frumusețe rară
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
de izvor, căci în împărăția de piatră vom duce lipsă de toate astea. - Te referi la muchia aia stearpă, colțuroasă și prăpăstioasă? - Aceea este, căpitane Sasu! Mâine dimineață ne aventurăm pe creasta din față. Din dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! În seara următoare, înnoptară într-un loc stâncos unde plutea o atmosferă stranie. Vuietul vântului se auzea șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridicau urletele sălbatice ale lupilor. Caii se speriară de ceva nevăzut
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Omule, nu te lăsa vrăjit de șiretlicul vampiricei!” - Vino, iubitule! - auzi șoapte duioase în urechile sale. - Tu ești frumoasa prințesă a vampirilor! Nu mă păcălești! - o înfruntă el neînduplecat. Apoi fixă o săgeată în arc și aceasta zbură spre prințesă. Vârful ascuțit al acesteia se înfipse adânc sub sânul stâng al femeii. - Ah... - oftă ea de durere, în timp ce sângele-i năvăli peste voalul imaculat. Cu ce v-am greșit vouă, muritorilor de rând! - răcni prăbușindu-se pe covorul verde de iarbă
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
pomul vieții, iar bogăția, că este arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. În vârful bradului împodobit creștinii au așezat steaua, ca simbol a împlinirii luminii și a închipuirii locului unde tainele măreției deusiene aveau să se împlinească prin Ecce homo: Steaua sus răsare / Ca o taină mare / Steaua strălucește / Și lumii vestește / Că astăzi
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
locului unde tainele măreției deusiene aveau să se împlinească prin Ecce homo: Steaua sus răsare / Ca o taină mare / Steaua strălucește / Și lumii vestește / Că astăzi curata / Prea nevimovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Steaua se mai folosea și la ornarea casei, prin unele zone ale țării, fiind considerată ca tămăduitoare. Colindătorii purtau steaua cu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
românilor, în fiecare dintre cele trei momente importante din viața sa: nașterea, nunta și moartea. 2. Semnificație și sens al perpetuării tradiției Bradul împodobit de Crăciun semnifică nașterea, trăirea prin cosmosul cu steaua pe care o așezăm spre slavă în vârful pomului. În tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
ortodoxe, explicând Viața lui Moise a Sfântului Grigorie al Nyssei prin fenomenologia iubirii dezvoltată de L. Binswanger: lumina orbitoare care țâșnește din întunericul divin „este experiată nu ca uniformitate plată sau ca un haos luminos”. Intrat în întunericul supraluminos de pe vârful muntelui Sinai, Moise a văzut cortul/templul imaterial, prototipul cortului/templului pământesc. În orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii divine însăși are o „structură” (Gestalt), „nu e simțirea unui gol
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
sutien sumar și cu o fustă doar de câțiva centimetri. Părul creț, lățos și îmbâcsit, si fel de fel de zorzoane care subliniau farduri grele pe față și unghii colorate mai mult în negru, iar în picioare niște pantofi cu vârfuri lungi, aproape încă odată cât pantoful. S-a apropiat de poartă cu importanță și cu mișcări odulatorii ale corpului și m-a întrebat ce doresc. După ce i-am spus, îmi lasă impresia că nu a înțeles. Era atentă la un
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_conflictul_dintre_genera_elena_buica_1329817235.html [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
săpă cu un crompaci o groapă îngustă și adâncă în pământ, în care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb de molid, înalt, cât un copac, mai gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
uns, gingășiile lui se-ntrecură cu floarea care moare-n trecut și se surpă-n ascuns, se întâmplă încet, uriaș de încet, deșirat în dantele, un dezastru-poet a schimbat așezarea, parcă lumea s-aprinde, nervii ei se întorc toți cu vârful spre tine, și când vrei să te scalzi, apa moale se prinde, marea bâzâie-n cheaguri ca un roi de albine, îndrăgindu-te eu, vântu-ncepe să crească, trandafirii transpiră în cămașă de spini, brusc iubirea veni să te primejduiască și
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1483609405.html [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
cum neclintit să crezi,/ Învață de la soare cum trebuie s-apui,/ Învață de la pietre cât trebuie să spui... Într-o oră norii s-au împrăștiat și soarele și-a făcut apariția. Ceața s-a ridicat de pe munți și se vedea vârful muntelui Ghițu, plin de zăpadă. Mi-era frig. Părăsisem de mult locul și mă plimbam de-a lungul malului, încercând să-mi dau seama dacă ne ajung pietrele. Priveam din când în când lovitura barosului și gândeam: până și piatra
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
o poezie filozofică, cu versuri lungi, la poetul Petre Ion Stoica poezia este scurtă, (iată, sunt „propoziții de iarbă”), dezinvoltă, provocatoare, iscoditoare, cu întrebări, uneori retorice, o poezie care te încarcă pozitiv, luminoasă, uneori discretă, ca și cum, trebuie să mergi în vârful degetelor să n-o trezești. Versurile par simple la prima citire dar sunt profunde, imaginile lor fiind îmbogățite stilistic și pline de simboluri. Uneori găsim și un subtil umor și aici este de remarcat poezia „Provocarea lui Arhimede”: „Mă urmărea
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
auto“-conștiință paradisiac - infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul.“( Dialog cu timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_imaginar_al_florin_tene_1326302523.html [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
lume? Sărăcia, Doamne, n-ar mai avea nume! Sărăcia, ce-a intrat în orice casă De nu mai are omul cum să iasă. Doamne, știi tu cine domnește azi în lume? Minciuna, Doamne, n-ar mai avea nume! Minciună la vârf, minciună la rădăcini, Pe cine să crezi? Cui să te mai închini?... PRIN STRĂINI, STRĂIN... Aici de toate sunt, Bunurile lumii - toate ... Dar, mi-i dor de-al meu pământ, Cu-ale râului dulci șoapte ... Aici, apa parcă-i apă
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
chiar plăcută. Când era complet goală, a trecut în baie și s-a văzut în oglinda mare cât ușa. S-a oprit zâmbindu-și cu grație și a urmărit liniile corpului frumos cu privirea. După câteva momente, a mers cu vârful degetelor pe aceleași linii. S-a răsucit încet spre stânga, apoi spre dreapta. Nicio cută, nicio urmă a depunerilor de grăsime. S-a oprit la sâni, i-a săltat ușor, i-a palpat și le-a zâmbit mulțumită. A aranjat
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_12_.html [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
deschis minunata priveliște a întregii împrejurimi: dinspre partea de apus se zărește un crâmpei de mare, de cealaltă parte, la talpa muntelui, se aștern mici poiene, crânguri în toată bogăția și frumusețea naturii tropicale, în depărtare se scaldă în nori Vârful Adam, iar mai aproape, muntele este înconjurat de coline nu prea înalte, toate până la una acoperite de arbori și de verdeață. O jumătate de șiling plătită de fiecare vizitator face dovada că această culme este luată în arendă. Am putut
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
la Cannes, la Berlin, la Sundance, acela este nivelul maxim: în termeni de tenis este Wimbledon, Rolland Garros, Australian Open. Mai sus de atât nu poți merge. Nu știu în câte domenii cultura noastră a fost la cel mai înalt vârf. Un Palme d'Or la Cannes? Sunt regizori arhicunoscuți care visează o selecție acolo și nu o au într-o viață. Anul acesta, chiar presa străină a scris despre dominația filmului românesc la Cannes. Am auzit de foarte mult timp
După „Aferim”, am auzit de nenumărate ori străini spunând by https://republica.ro/scriitorul-si-scenaristul-florin-lazarescu-dupa-zaferim-am-auzit-de-nenumarate-ori-straini-spunand-zce [Corola-blog/BlogPost/338699_a_340028]
-
înapoi De mai multe ori și, după Ce descoperi că ocupă Locul unu, locul doi În fiecare om o fiară Toată viața stă la pândă Carnivoră și flămândă Ziua urlă, noaptea zbiară Oamenii care dau iama Să ajungă doar în vârf Poartă-n ei miros de stârv Și de care nu-și dau seama Lumea cea mai inexactă Dintre câte opțiuni Cumpărăm cu acțiuni, Este cea mai putrefactă! Referință Bibliografică: Reverie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Reverie.html [Corola-blog/BlogPost/340808_a_342137]