2,982 matches
-
în urma timpului, ascunzându-ne tristețea în culorile vii ale artificiilor aruncate în aer, în secunda în care Anul ne părăsește... Privesc la zborul lor spre moarte Al frunzelor îngălbenite dans. E vântul ce le-a invitat pe toate Intr-un vârtej fără...balans. A lor șoaptă foșnitoare Imi povestește în secret, C-a venit Doamna cea mare: Toamna, cu al ei strai cochet. Așa este... A venit din nou doamna frunzelor ruginii, a vinului și a recoltelor bogate: a venit Toamna
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
suindu-se la cer, apare menționată în IV Regi, 2, 11-13: „Pe când mergeau ei așa pe drum și grăiau deodată s-a ivit un car și cai de foc, despărțindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie un vârtej de vânt la cer. Iar Elisei se uita și striga: Și apoi nu l-a mai văzut.” Și apucându-și hainele le-a sfâșiat în două. Apoi apucând mantia lui Ilie, care căzuse de la acesta, s-a întors înapoi și
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
e bun crezând în răul lor suit pe treapta unei scări la rang numit sublim... de ce? când poți cu mătura pitică să îndepărtezi și așchiile și petele și teama să privești oglinda-n care te-ai lăsat purtat într-un vârtej de litere de sunete de nuanțe false... (cafea în cești se toarnă. - Leandru tu ce dorești? se face liniște trupul mesei zvâcnește sau el prietenul domol frământă-n el povești) de ce? atât de mult am strâns în mine orbirea asta
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
mi se părea perfect străină, dar nu era prima oară când memoria îmi juca feste. - Nnu, nu-nu cred. Amuzat, îmi dau seama de confuzia creată. Numele meu era rezultatul unei mici bâlbâieli. Altceva nu mai vorbim, ne lăsăm cuprinși de vârtejul valsului. Mai târziu am constatat că ușoara bâlbâială apărea numai în momentele de intensă emoție. Probabil ezitase mult înainte de a mă invita la dans. De altfel, era un defect care îi dădea un farmec în plus, fără el ar fi
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
se răsfrâng deopotrivă reliefurile ființei și contururile cosmosului: „Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene”. Volumul dezvăluie un neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
filologie s.a.). Din unghiul acesta de vedere privind lucrurile, Deoumaniștii nu văd istoria că pe una dintre edițiile recent scrise ale strămoșilor, alcătuită în funcție de interesele celor care conduc societatea zilei, ci, ca pe o epopee corect și obiectiv redată, a vârtejurilor vremilor în care neamul nostru a trăit și a trebuit să le parcurgă. Astfel, istoria este o poveste reală, întotdeauna aceeași și nu mistificare profitabilă, care s-o facă și comercializabilă. Ea trebuie întotdeauna reconstituită pe adevăruri probante unitar, de către
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
albă de zăpadă acoperă pământul, care hibernează somnoros. Ninge, natura este în sărbătoare. Văzduhul își cerne perdeaua de nea. Fulgii jucăuși se împletesc în părul femeii, privește fascinată cum se topesc, transformându-se în picuri mici de perle. Viscolul formează vârtejuri, spulberând omătul. Un castel dăltuit în gheață se conturează, maiestuos Natura se dezlănțuie, biciuirile furioase ale vântului lovesc obrajii. Frigul pătrunde prin straiele subțiri, bărbatul îi cuprinde mâna cu degete fierbinți, sărutul născut din căldura iubirii îi cuprinde inima. Iarna
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
nu, dar am auzit atâtea povestiri și... am cunoscut niște fete care... - Care sunt proaste, nu știu ce înseamnă să te simți femeie adevărată, să simți căldura aia năucitoare, care produce erupție la amândoi în același timp și să-i auzi ecoul vârtejului în nori, unde ți-a plecat mintea cu totul, cum mi-a plecat mie și ție. Nu ai simțit?... Să nu-mi spui, că te-am simțit eu destul și pe tine. Nu mai știai cum te cheamă în clipele
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
la concursul de eseuri ! PILDUITOR !!! ROMÂNIA MEA: „ȚARA CONTROVERSELOR!” LOCUL ÎNTÂI DIN 52 DE PARTICIPANȚI. CÂȘTIGĂTOAREA CONCURSULUI DE ESEURI „ROMÂNIA MEA” Mi se spune că sunt un copil îndrăzneț aflat pe treptele maturizării... Frumoasă caracterizare... Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic și mă gândesc că aș putea să decupez scurte fragmente de viață autentic românească, într-o dimineață frumoasă de vară. De comun acord cu gândurile mele, mai ridic odată binoclul și privesc în zare pentru a da frâu liber
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
S-a spălat și ea adunându-și greu ultimele puteri, gânditoare și plină de grijă față de vânătăile ce le descoperise și pe trupul său. Nu avea răni, însă acum simțea dureri peste tot și capul parcă-i intrase într-un vârtej tulburător de amețitor. A băut ceaiul fierbinte, a luat două aspirine și s-a întins cu grijă lângă Eugen, acoperindu-l atent și protejându-l apoi cu trupul ei ce tremura ușor de sperietura trasă și de emoțiile ce o
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
înnecându-ți răsuflarea. Fizionomia marginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală. Mai întii la barieră dai de o murdărie vrednică de cei mai originali africani; colea niște baieți de la o circiumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiti din cari un zaplan cu mâinile pline de zeama dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiti din cari un zaplan cu mâinile pline de zeama dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
este responsabilă pentru această adâncă „rană”, în coaja pământului: Rio Colorado. Indienii Paiute credeau că Dumnezeul-Tawotas a tăiat acest canion, ca un drum vesel spre eternitate. El a umplut cărarea cu ape zgomotoase ca lumea să nu poată scăpa de vârtejurile acestei vieți, pentru plăcerea celeilalte. Indienii Hualapai,când au sosit aici au zis că răul a fost scurgerea de la Marele Deluviu,care acoperise pământul. Canionul ar fi început când un erou numit Packithaawi, a tăiat adânc cu cuțitul în scoarța
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
a luat zicând, elevule, tu ești prea blând, o, chin vrăjit, dureri cerești, pe unde umbli azi, cum ești? Sărutul ei mă nalță-n cer, cu ghearele cele de fier mă sfâșie încet, încet, o, sfinx, din dascălii de ieri. Vârtej al diferenței de lectori. Să nu scrii cu pană de gâscă. Asta spune o gâscă. Să scrii cu pixul, nefrixul, Styxul. Iată, băteam pe loc, pe computer, pe rock. Ar fi putut să-mi pară rău, dar ce ar spune
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
ți-am făcut culcuș / să-mi pot odihni neodihna / privire în privire / gând în gând / m-ai renăscut” (poezie). Miracolul maternității, ivit „dintr-o celulă în diviziune” - căreia îi simți pulsul și din clipa aceea ești prins ca într-un vîrtej într-o iubire fără sfârșit, această minune de a ascunde încă un suflet în tine, care îți atinge sufletul, poartă numele simplu: copil și poeta o trăiește din plin, cu toate celulele și fibrele intime. Poeta își expune Crezul poetic
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
Clopotul mânăstirii alungă pe deal urme de ceață Ploaie căzută pe gutui uitate între frunze târzii Ușa întredeschisă- toamna rupând pânza de păianjen În porumbiștea uscată ici-acolo câte-un bostan- deasupra e ceața (IV) Amețit de rășină fluturele visează— vârtej de polen Murmurul sevei în măr— imnul naturii cântat în Prier Cercuri pe apă— dansează gâzele în pădurea de alge Pe zidul vechi al casei fluture galben— o licărire Nimeni pe bancă în parc— din pământ iese cărăbușul de mai
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită cu istoria, cu țărani, dascăli, preoți și copii, (vezi povestirea “În recreație “), după cum școala devenise obiect totemic al acestei lumi conservatoare. Citind această carte
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
în care Atotcreatorul îi consfințește logodna prin mirul diafan al surâsului Său dumnezeiesc, atunci raționamentele preceptelor idealiste ori materialiste, iraționale, învăluie lumea autonomă într-o infirmitate morală și o paralizie spirituală, aruncând-o în brațele disperării, în anturajul derutei, în vârtejul panicii, peste care cade zâmbetul sceptic al iluziilor. Toate aceste infirmități și paralizii își ațintesc meduzele spre întreaga ființă națională, cu tendința de a configura Omul, într-un ins-vremelnic. Orice vreme scoasă din timpul mesianic al urmării lui Hristos, îl
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
cred că putem fi atât de lineari și previzibili precum ne învață analiza tradițională după criterii fixe! [...] Și dacă se întâmplă într-o zi sau alta să fim placizi și pașnici iar în următoarea revoltați, chiar furibunzi, ca un adevărat vârtej viu, nu văd de ce să ne speriem de contradicția dintre rolul pe care, pasămite, ne-a fost dat să-l întruchipăm și omul care se întâmplă momentan să fim”. (Care ești?) Neprețuite sfaturi, date subtil și cu un zâmbet amar
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
o stare de spirit, liniște, provocare, admirație, nostalgie, neliniște, furtună lăuntrică, scenografie, artificiu, inocență". Admirația pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tușe în cascade, ecouri și vârtejuri, precum Van Gogh"..."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmașeala culorilor clamând ascensiunea, levitația, cresterea spirituală și paradisul." Mi-am luat rămas bun de la tablouri și de la creatorul lor cu gând să mai revin și cu satisfacția că pictorul Mihai Teodor
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
în vals cu frunzele Doina Bogdan Să fie vorba de o fanfară adevărată? Mai cînta ea valsuri și azi? De ce nu. Dar, în închipuirea noastră nostalgică, valsul pare unul de adio: notele, melodia, filele, foile, frunzele se îndepărtează într-un vîrtej irezistibil spre un trecut irecuperabil. prima ninsoare - din cărucior sugarul întinde mâinile Petru-Ioan Gârda Mai liniar decît cele anterioare, poemul de mai sus surprinde gestul de candoare cu care sugarul ar vrea să-și apropie tot ce e nou pentru
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
mai împăcată cu seismele interioare, cu situația unui eu care își trăiește cu dramatism prezența în lume și multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
de devotate omului, poate calul, dar nu chiar în aceeași măsură. Dar în 1944 au apărut nori negri la orizont. Întoarcerea armelor împotriva nemților s-a îndreptat și împotriva câinelui nostru. Copiii îl strigau și acum la poartă: Staaaliiiin, Staaaliiiin. Vârtejul nefericit al vremurilor au târât familia noastră pe povârnișul marilor suferințe. Asupra familiei noastre plutea primejdia grea. Viața ne era profund tulburată. Tata era mereu tracasat, mereu pus în situația de a se ascunde. Cineva l-a averizat pe tata
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]