1,700 matches
-
un număr restrâns de indivizi; animați de un scop comun; având sentimentul de interdependență și Întreținând relații afective. Landry (1995, psiholog de peste Ocean, a identificat următoarele caracteristici ale grupului: număr restrâns de membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj propriu, interacțiuni constante Între grup și mediul său. Johnson și Johnson (1998 nu ajung nici ei prea departe: interdependență, scopuri comune, percepția apartenenței; motivație de asociere; influență
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
parcursul vieții. 2 Funcția de diferențiere se manifestă prin posibilitatea pe care grupul o oferă membrilor de a beneficia de imaginea sa, de a pretinde recunoaștere. Diferențierea socială este modalitatea prin care omul Își caută identitatea, ocazia de a se valoriza, de a dezvolta strategii noi. 3 Grupul se prezintă și ca un mijloc și loc al schimbării. Lewin vede grupul ca pe un câmp dinamic În care persoana, prin interacțiune, dobândește experiențe, controlează evenimentele, anticipă efectele acțiunilor sale, Își proiectează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
comunicare deschisă, fără restricții, formalisme și ritualuri inutile sporește Încrederea membrilor În virtuțile grupului și, implicit, productivitatea. Blocarea comunicării prin răcirea relațiilor, prin birocratism, conduce la scăderea randamentului membrilor. Funcționând corect, pe principiul feed-back-ului, procesul de comunicare asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
anulezi unitatea, dimpotrivă. Totul poate fi transcens. Structurile imuabile ale viului nu neagă istoria evenimențială, dar o reduce la vălurelele de la suprafața apelor. Acestea sunt însă întotdeauna mai adînci. Societățile tradiționale se bazează pe o ordine implicită, durabilă ; societățile actuale valorizează inovația și cultivă novomania, un cult al noului, al schimbării, sunt societăți fracturate, scufundate în imanent și în singularitate, care nici nu mai visează colectiv și au uitat deplin mecanismele simbolice esențiale din care sunt țesute viețile, poveștile, emoțiile și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dar a face filosofie din astfel de economisme nu mi se pare absurd, mi se pare aberant. C'est déjà trop, trop à la française. Istoria filosofiei este întoarsă cu susul în jos. Dacă de la Platon încoace, cel puțin era valorizată interioritatea, regăsirea sinelui, conștiința, iar primatul, sub o formă sau alta, era acordat mereu aceluiași, acum totul e orientat spre afară, în favoarea unei exteriorități seculare, dar pragmatice, șocogene. Se caută ce nu poate fi gîndit, raționat și nici exprimat cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
creștine despre fundamentala negativitate a trupului sau despre eficacitatea durerii ca penitență. Suferința fizică putea fi dorită sau acceptată atunci când îl lovea pe individ, dar nu era nici bună, nici eficientă prin ea însăși. Mortificarea cărnii nu era un scop valorizat în sine. Talmudul nu recomandă nicidecum renunțarea la plăcerile trupului, mâncare, băutură sau sexualitate. Desigur, în suferință stă adevărata măreție. Dar ea nu-l exonerează pe individ de responsabilitățile sale obișnuite față de sine și de ceilalți, și prin ea nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
totuși iudaismul în secret 32. El se opune ideii de a accepta martiriul pentru a evita convertirea forțată. Desigur, atât în lumea așkenază, cât și în lumea sefardă, martiriul nu era a priori încurajat, dar în cea dintâi era totuși valorizat, în timp ce în cea de-a doua putea fi privit ca o soluție extremă, fără a îndeplini însă același rol simbolic. Maimonide nu contestă nici principiul, nici valoarea sfințirii Numelui lui Dumnezeu. Ba chiar vede în ea o poruncă esențială a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de semnalat, pentru că se discută despre dinamica piețelor emergente, este că putem vorbi aici nu doar despre o piață a capitalurilor, una a investițiilor sau tehnologiilor, care au beneficiat de un puternic impuls inițial occidental, impuls bine autohtonizat mai apoi, valorizînd specificitățile spațio-temporale, ci și despre o piață a ideilor, tot mai originale, o piață a inovațiilor. Să nu uităm că avem a face, în cele mai importante cazuri, cu țări-civilizație, țări continent, cu spiritualități și culturi foarte profunde, unele reînviate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nouă configurație a puterilor se află la baza mutațiilor din economia mondializată. Din perspectiva primului pol, a sosit vremea cercetărilor sistematice în vederea creării unei valori cât mai ridicate pentru deținătorii de capital. Referitor la al doilea, imperativul constă în a valoriza experiențele din orice loc, din orice clipă și de la orice vârstă, în a diversifica oferta adaptând-o așteptărilor cumpărătorilor, în a reduce ciclurile de viață ale produselor prin creșterea vitezei inovației, în a segmenta piețele, în a favoriza creditele pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să submineze logica cheltuielilor în vederea prestigiului social, să promoveze un model de consum de tip individualist. Nu este mai puțin adevărat că, în tot cursul acestui ciclu, consumul și-a păstrat un remarcabil potențial de prestigiu, obiectele neîncetând a fi valorizate ca semne tangibile ale reușitei, dovezi ale ascensiunii și ale integrării sociale, vectori ai considerației onorifice. Automobilele americane sunt pline de aripioare aerodinamice și de accesorii cromate pentru a impresiona privirea și a crea o imagine a superiorității sociale. Tot
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să meargă în altă parte, la o adică oriunde, tot așa ceea ce se țintește prin intermediul actului cumpărării e mai întâi plăcerea noutății, încântarea produsă fie și de aparența aventurii. În faza III, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, cumpărătorul valorizează, desigur, valoarea funcțională a produselor, dar, în același timp, el caută mereu alte plăceri neîncercate încă, experiențe senzitive ori estetice, comunicaționale ori ludice. Se vând excitație și senzație și se cumpără experiență de viață, orice consumator semănând mai mult sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
doar produse high-tech pentru a comunica în timp real, ci și produse afective, ce fac să călătorească în timp emoții din copilărie. Aceste produse sunt astăzi sistematic dezvoltate prin „retromarketing”, al cărui obiectiv este de a promova mărci afective ce valorizează nostalgia consumatorilor. Astfel, cu mult dincolo de „adulescenți”, consumul experiențial nostalgic a devenit o imensă piață. De-acum înainte, indivizii încearcă să regăsească impresii trăite cândva în copilărie prin intermediul ofertei pieței; ei se joacă fără nicio inhibiție cu trecutul, surfează peste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a ghetourilor și a sărăciei tradiționale. Chiar și exclusă din universul muncii, populația din inner cities și din periferiile de tristă celebritate împărtășește valorile individualiste și consumeriste ale claselor mijlocii, preocuparea pentru personalitatea individuală și realizarea de sine. Tinerii îndeosebi valorizează dimensiunea personală a consumului lor (îmbrăcăminte, muzică, divertisment), semnele apte să-i distingă de alte grupuri asemănătoare. Acum chiar și cei mai puțin privilegiați vor să aibă acces la semnele emblematice ale societății de hiperconsum și prezintă aspirații și comportamente
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
specific stilului Bauhaus. Dacă designul primei modernități era colțuros și ascetic, cel al modernității a doua se vrea amical, feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-un mediu înconjurător liniștitor. Prin îndulcire, formele tehnologice valorizează senzațiile tactile, destinderea, un confort fluid și calmant: o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu rotile, paturile multifuncționale care integrează locul de dormit, masa de lucru și dulapul, canapelele cu denivelări comandate pretându-se la diverse poziții. Dacă o tendință a designului contemporan privilegiază umorul și fantezia, o alta, de o mai largă audiență, valorizează un stil simplu și călduros, cum ar fi mobila scandinavă din lemn alb sau vopsit în culori deschise. În acest context, sunt preferate materialele ușoare și naturale, mobila ce se poate plia, suprapune sau modula, ergonomică și ușor de deplasat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în al doilea rând, de exigența majoră de recunoaștere subiectivă. Multă vreme, codul onoarei și al moralei religioase a constituit principala forță capabilă să înfrâneze pulsiunile sexuale. Dar vremea a trecut. Rolul acestor factori revine în prezent ordinii culturale care valorizează legăturile emoționale și sentimentale, schimbul intim dintre Eu și Tu, proximitatea comunicațională cu celălalt. Relativa cumințenie a moravurilor sexuale hipermoderne nu reprezintă un reziduu de puritanism: ea se hrănește din idealul secular al sentimentului și al fericirii asimilat cu „fericirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ca un ideal destabilizator-intensificator al dorinței; pe de alta, ea funcționează ca un agent de autolimitare și de reglementare a pulsiunilor. Veritabil „haos organizator”, codul iubirii exacerbează și, în același timp, impune niște opreliști rătăcirilor lui Eros. Relația sentimentală este valorizată nu numai pentru că este identificată cu o viață bogată în emoții și simțiri, ci și pentru că permite realizarea uneia dintre aspirațiile cele mai profunde ale ființelor: a fi recunoscut ca subiectivitate unică, de neschimbat cu altcineva. Să nu pierdem din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fi apreciat ca diferit de ceilalți, dorit, adorat pentru ceea ce ești: dacă experiența amoroasă beneficiază întotdeauna de o asemenea aură, înseamnă că ea este inseparabilă de farmecele oglinzii lui Narcis, că flatează egoul fiecărei persoane valorizate (sau sperând să fie valorizată) ca unică. Actuală și la bărbați, această așteptare capătă un relief mai marcat la femei, care țin în mod deosebit să nu fie considerate niște obiecte sexuale ce pot fi schimbate oricând. La baza lipsei de apetit, în general declarată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cu cât cultura eficacității se răspândește mai mult, cu atât asistăm la psihologizarea așteptărilor privitoare la condiții mai bune la locul de muncă; cu cât individul se impune ca focar de referință, cu atât se ascute nevoia de a fi valorizat de către celălalt, cu atât se difuzează și suferințele legate de lipsa recunoașterii valorii; cu cât întreprinderea favorizează legăturile funcționale, cu atât crește importanța valorizării simbolice a sinelui. Tot de aici și noua importanță acordată climatului plăcut din întreprindere, stilului relațiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
piața internă, exporturi pe piața externă etc.), obiectivele generale ale strategiei dezvoltării durabile a României putând fi mai mult, mai puțin sau deloc contingente cu obiectivele individuale ale capitalului străin; avantajele comparative și competitive ale firmelor cu capital străin sunt valorizate în primul rând potrivit unor interese economice și financiare care pot fi, prin politici publice adecvate, compatibilizate cu cerințele ieșirii României din criză și ale relansării creșterii sale economice; în structurarea relației dintre ISD și ansamblul economiei românești, pe cele
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tip greenfield. În perioada 1990-2012, volumul investițiilor străine directe a crescut relativ rapid în România ca urmare a nivelului acestora aproape inexistent, în perioada de început a tranziției și datorită oportunităților relativ mari de profit pe care le au putut valoriza în România investitorii străini, fie prin investiții de tip greenfield, fuziuni și achiziții sau investiții de portofoliu pe piața emergentă a capitalului. Dacă investitorul în fuziuni și achiziții a presupus actul de vânzarecumpărare 10 în cadrul negocierilor de privatizare, investițiile greenfield
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
piețelor, care sunt cele mai răspândite și urmăresc capacitatea de creștere a piețelor receptoare, din perspectiva avantajelor oferite de apropierea de clienți, absența barierelor tarifare sau netarifare, eliminarea sau diminuarea costurilor de export etc. Investițiile străine directe din această categorie valorizează avantajul locațional strategic pentru a crește puterea pe piață a companiei. Scopul acestora este identificarea de oportunități mai bune pentru a pătrunde și extinde activitatea pe noi piețe, fie pentru satisfacerea cererii locale, fie pentru export în terțe țări. În
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ale UE, - 7.795,4 milioane de euro în anul 2011 față de totalul de - 9.674 milioane de euro în anul 2008, adică 80,58%, considerăm că procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fețe nemachiate, limbaj firesc etc.) „este mai apropiată de ținta teatrală urmărită decât cea de-a doua”. Prin urmare, într-un text care formulează ideea definirii teatrului prin tensiunea dintre organic și anorganic, animat și inanimat, natural și artificial, Craig valorizează artificiul în măsura în care acesta izbutește să deplaseze corpul viu spre marionetă și spre mască, animatul, organicul spre inanimat, spre anorganic și să apropie astfel actorul de statuie. Teatrul poate fi salvat numai apelând la marionetele inanimate, veritabile echivalente ale statuilor sacre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]