2,062 matches
-
psihologic. Cum să-l trăiești pe Saturn Este mult mai ușor să Înțelegi mesajul saturnian când această planetă este puternică În tema natală, adică e dominantă, În aspect - pozitiv sau negativ - cu un Luminariu sau cu o planetă personală. O valorizare a semnului Capricornului are un efect similar. Lucrurile merg mai ușor dacă aspectul e armonios sau dacă e vorba de conjuncție; În acest caz, poți spune, ca Obelix cu cazanul de poțiune magică, „Am căzut Înăuntru când eram mic!”. Disonanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
chemați și nechemați. Se explică astfel reacțiile cele mai diverse. Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut: 1) încercarea de ierarhizare a valorilor are rezultate obiective prin însumarea sondajelor subiective. Cine cunoaște alte modalități, să le spună. Repede ! 2) Valorizarea muncii jurnalistice. Aceasta ține și de votanți și de cei care au puterea să recunoască: "acum, încă, nu, dar, vedeți voi..." 3) S-au lansat niște nume care oricum reprezintă ceva în jurnalismul creator, și cu cât contestă mai mulți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a) funcția cognitivă, instructiv educativă și culturală, care formează pe “homo cogitans” (omul care gândește); b) funcția praxiologică, de muncă și aplicare a cunoștințelor În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care formează pe “homo estimans” (omul care apreciază, valorizează). Sistem de notare. Concepție pedagogică privitoare la evaluarea și exprimarea prin numere (codificarea) și calificative a randamentului școlar. Sistemul factorilor educativi, ansamblul forțelor educative angajate În procesul de dezvoltare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
centrată pe valori, Însuși scopul oricărei acțiuni educaționale reprezentând o anumită valoare, Însă nu o valoare exterioară a celui instruit și educat, ci o valoare proprie acestuia, instrucție și educația fiind un complex de acțiuni continue de formare și de valorizare. Cu alte cuvinte, teleologia Învățării (un sistem de obiective ordonate epistemologic și praxiologic) reprezintă ea Însăși un sistem de valori proiectate a fi formate celui instruit și educat. Conținuturile procesului de Învățământ reprezintă valori elaborate de omenire până la momentul declanșării
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un bilanț În scopul schițării unui program adecvat de ameliorare și dezvoltare. Evaluarea corpului didactic, unul din domeniile cele mai “delicate”, urmărește un dublu scop: 1 Promovarea calității serviciilor prestate de profesor și introducerea procedurilor de gestiune a ei; 2 Valorizarea competențelor pedagogice (fără a devaloriza competențele de cercetare). Pentru a introduce o asemenea cultură a evaluării sunt necesare cel puțin 2 condiții: 1 Evaluarea trebuie să devină obiectul unei politici universitare; 2 Evaluarea trebuie să se bazeze pe realizările științifice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
1973). 7. Ameliorarea relației pacientului cu familia sa. Cel mai adesea, situațiile sunt blocate, mai curând decât exprimarea unor critici și judecăți este necesară favorizarea unei înțelegeri reciproce prin verbalizarea dificultăților, decepțiilor și speranțelor. Este necesar pentru psihoterapeut să încerce valorizarea punctelor pozitive, punerea în lucru a unor echilibre noi și să suscite noi deschideri. De o manieră generală este importantă situarea corectă a diferiților membrii din constelația familială, ceea ce va permite înțelegerea mai bună a relațiilor dintre ei dintr-un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
concordanța lor, atașamentul pe care îl pot genera. Iar devoțiunea cere, prin însăși esența ei, simplificarea informației, recunoașterea cât mai deplină și spontană, nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate de imaginea domnitorului relevă, la rigoare, varietatea eforturilor de valorizare retrospectivă a unor vechi cunoștințe școlare. Tradiția s-a impus, din nou, în detrimentul informațiilor perturbatoare din zona mass-mediei, a politicii, a industriei editoriale sau chiar a profesioniștilor istoriei. Puși la punct de foștii elevi, responsabilii din Minister, editorii și autorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
9. Achizițiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de psihologia americană preocupată de mecanismele memoriei și stocării informației (psihologia cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp și Greimas privind existența constantelor narative). Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a narațiunii nu s-au interesat de același tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază narațiunea cotidiană, antropologia și structuralismul basmul și mitul, sociologia literară romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică. Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
text organizat spațial, ca o constelație de atribute, specificări, stări, determinate de un pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce vizează adeziunea la anumite idei, considerate adevărate și subminarea celor false. Relațiile cele mai frecvente sînt de motivare, valorizare, opoziție. Suprafața textuală conține indici de coeziune și emfază, precum repetiția, paralelismul, parafraza. Patternul global este de tip plan și diferă de schemă sau cadru prin aceea că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat (clasificarea textelor în funcție de patternul global
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posibile bifurcații narative. El va compune un repertoriu de roluri bazat pe dihotomia esențială agent/pacient, pacient asupra căruia se exercită o influență, o protecție, o degradare sau ameliorare. Noțiunea de rol apare considerabil îmbogățită prin introducerea acestuia în cîmpul valorizării prin intermediul transformărilor apoi prin cel al retribuirilor în care pacientul apare ca beneficiar de recompensă sau victimă, după cum agentul inițiator distribuie recompense sau sancțiuni... Astfel va fi atestată în plan narativ, prin rolurile ținînd de sfera valorizării și a recompensării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acestuia în cîmpul valorizării prin intermediul transformărilor apoi prin cel al retribuirilor în care pacientul apare ca beneficiar de recompensă sau victimă, după cum agentul inițiator distribuie recompense sau sancțiuni... Astfel va fi atestată în plan narativ, prin rolurile ținînd de sfera valorizării și a recompensării, conexiunea strînsă dintre teoria acțiunii și teoria etică" (P. Ricoeur, 1990: 172-173). 5.6. A.J. Greimas și modelul actanțial Modelul actanțial al povestirii derivă din ipotezele lui Claude Lévi-Strauss: "ordinea de succesiune cronologică se resoarbe într-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se vinde la fel de ușor. De fapt, discursul publicitar actualizează o interesantă suprapunere de scheme structurale și anume, schema narativă organizată secvențial, prezentînd relații cauzale, finale, temporale dominate de un pattern global de acțiune și schema argumentativă prezentînd relații de motivare, valorizare, opoziție prin inferența premisă/argumente/concluzie. Încercînd să generalizăm am putea oferi o sintagmatică arhetipală (un fel de model proppian al mesajului publicitar): E (nunțarea problemei: paradoxului, enigmei) + P (rezentarea agentului salvator) + R (emedierea lipsei prejudiciului, handicapului inițial) + C (oncluzia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
zilnic în doze variabile de text (" Dacă vrei, poți Adidas Torsion"), muzică și imagine ("Marlboro country" și exaltarea mitului Far-Westului, a virilității, a plenitudinii corporale etc.). În fiecare din manifestările sale: prezentarea (obiectului), anecdotizarea (inserarea obiectului în cultură) și metaforizarea (valorizarea acestuia), imaginea are o funcție institutivă (de transformare a produsului în semn) și coagulantă, declinînd ad infinitum paradoxul social: a fi ca toată lumea și a nu semăna nimănui. Din interferența lui Unus cu Socius rezultă valențele securizante ale imaginii publicitare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adulți (în special cînd discută teme pozitive). Pentru femei zîmbetul are o semnificație interacțională, facilitînd intervențiile, lubrefiind dialogul. Dar pentru că zîmbetul este mai frecvent, apare și o dificultate de interpretare. Semnificantul zîmbet poate semnala la fel de bine confortul, fericirea, sentimentul de valorizare socială și personală, dar și nervozitatea, emoția (J. Pearson, 1991: 137). Este semnificativ faptul că zîmbetul poate fi un semn de identificare a unor sentimente pozitive la bărbați, nu și la femei, care zîmbesc în continuu. În plus copiii nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru că ele nu țin cont de diferențele "culturale" (F. Lyotard, 1995: 70). În lumina acestei reorientări, concepte fundamentale ca cele de ordine și sistem sînt puse în cauză de noțiuni precum contingența, ambiguitatea, provizoriul "Universalul, generalul, atemporalul sînt subminate de valorizarea particularului, localului, temporalului" (L. Hutcheon, 1994: 107). În redescoperirea multiplelor identități (civice, etnice, culturale, de "gen" etc.) și căutarea autenticității, comunicarea interpersonală, comunicarea mediatică, comunicarea internațională în accepțiune integrativă și nu asimilativă vor deveni un spațiu nuclear de investigare (on
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cele două sisteme enunțiative: discurs /vs/ povestire (discours /vs/ récit), primul reprezentînd ancorarea în situația de enunțare (ego/hic/nunc), cel de al doilea absența unei asemenea ancorări. DISFORIC (în opoziție cu euforic) Termenul negativ al opoziției euforic/disforic, destinat valorizării micro-universurilor semantice. ENUNȚ (în opoziție cu enunțare) Într-o primă etapă enunțul a fost opus enunțării ca rezultat (produs) al actului de producție lingvistică. Termenul nu desemna o unitate a textului de anumite dimensiuni, putînd fi reprezentat de mai multe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a subiectelor literare, slujește promovării fără precedent a noțiunii de text, interpretată sub diverse aspecte. Textul cu majusculă e noul obiect al studiului, iar el trebuie descris ca practică semnificantă în interiorul productivității generate în și prin limbaj. Critica impresionistă sau valorizările estetizante nu mai au cuvântul acum. Nici măcar istoria literară nu mai operează confrom încetățenitelor ierahizări, orice text fiind egal cu celelalte în calitatea lor de simple mecanisme, generate în interiorul relației semnificat/ semnificant. Telqueliștii au pus "rescrierea" parodică sub semnul intertextualității
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
monotone. Referința la odinioară atotputernica lume a Olimpului e implicită; nu există aici nici un echivoc, însă trimiterile se fac la o lume răsturnată, în care un zeu mai degrabă corupt (sau coruptibil prin însăși natura lui) stabilește ierarhia premiilor literare: valorizarea meritelor artistice ale lui Eschil și Euripide se va produce luându-l drept suprem judecător pe zeul Dionysos 124, care, în semn de recunoaștere, va coborî în Infern pentru a-l readuce în lumea celor vii pe cel mai bun
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
caz de plăgi provocate de tăieturi, Înțepături de insecte, norme de igienă corporală). ACȚIUNI ÎNTREPRINSE: discuții libere cu copilul realizate de cadre didactice, educatori, persoana de referință din centru; acordarea de sprijin În rezolvarea sarcinilor școlare, monitorizarea efectuării acestora și valorizarea rezultatelor pozitive În vederea stimulării motivației școlare, supraveghere de către educator pe traseul spre școală și la Întoarcere spre centru; consiliere individuală și de grup pentru Îmbunătățirea abilităților de relaționare; psihoterapie În vederea reducerii anxietății, reducerea negativismului și a agresivității, creșterea Încrederii În
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
specifice (implicarea frecventă a copilului În contexte care stimulează comportamente dorite). Favorizarea interacțiunilor pozitive (copiii sunt stimulați să lucreze În echipe În care au dat cele mai bune rezultate). Limitarea timpului petrcut În fața calculatorului și creșterea timpului petrecut cu familia. Valorizarea modelelor de viață pozitivă. Câteva sugestii pentru Învățători: Așezarea copilului cât mai aproape de Învățător. Adaptarea strategiilor la caracteristicile copilului cu ADHD. Comunicarea simplă, accesibilă cu copilul. Prezentarea sarcinilor pe fragmente mici. Evitarea aglomerării de instrucțiuni În același timp. Oferirea de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
dificultățile pe care ei le Întâmpină În procesul de Învățare școlară, la tehnicile și metodele de modificare a clasei În funcție de cerințele unui copil cu ADHD, abordând diferențiat și personalizat fiecare caz În parte. S-a accentuat necesitatea evidențierii comportamentului pozitiv, valorizării copilului, evitării etichetării și criticii (aprecierea corectă a punctelor tari și a celor slabe ale copilului constituie un aspect fundamental al Încercării de a schimba comportarea lui). În paralel, intervenția a fost adresată și părinților. În primul rând, am considerat
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
tip gestalt creativ precum jocul, fantezia ghidată, metafora, dramaterapia, mișcarea, dansul, colajul, modelajul, au provocat copiilor fenomene de detensionare emoțională, autodescoperire și realizare a insight urilor restructurante. Programul de optimizare comportamentală și dezvoltare personală a oferit copiilor posibilitatea conștientizării și valorizării de sine, cu efecte pozitive În planul relațiilor interumane. Aș spune că acest program a echivalat cu Învățarea strategiei de „a lucra asupra sieși” și de a se autoforma, autodezvolta În vederea unei optime adaptări. În felul acesta copiii nu doar
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
pentru a propune un mod de interpretare, ce se concretizează într-un model teoretic, un curent de gândire practică și o deosebește de altă paradigmă. Unifică elementele acestei viziuni asupra practicii din diferite contexte, pe baza raționării, a reflecției, a valorizării, a construirii unei interpretări, modelări, care poate fi recunoscută apoi prin consens în grup. Dezvoltă un set de norme, reguli, proceduri în definirea și abordarea rezolvării eficiente, eficace a unei probleme sau situații critice reale. ► Include o constelație de concepte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de succes, generatoare de satisfacții, ca răspuns la condițiile de mediu în care se manifestă, la situațiile date. Ele pot fi adecvat proiectate, pentru o astfel de ghidare a realizării sale, cu antrenarea strategică a elementelor componente. Atunci, în interesul valorizării schimbărilor de paradigme din metodologia educației, putem să deosebim aici ca sensuri: ► Acțiunea educațională să o analizăm sau să o proiectăm, ca fiind faptul concret desfășurat, iar practica ei să o abordăm ca ansamblul condițiilor, demersurilor în desfășurarea faptelor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbări procedurale față de proiect, de deschidere spre alte acțiuni și situații, însă prin interactivitatea educator-educați. Constatând că metodologia proiectării educative implică esențial probleme praxiologice, sesizăm că tot mai mulți cercetători (Payette et al., 2004) insistă în formarea practicianului actual pe valorizarea a trei metode: a) formarea prin acțiune (deja cunoscută, bazată pe participarea activă în situații care cer relații interpersonale și intrapersonale), b) codezvoltarea (prin cooperare în grup) și c) praxiologia (metodă nouă pentru practicienii care doresc ca acțiunea lor să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]